ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 54/2024

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Prin decizia civilă nr. 351A din data de 8 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie: a admis apelul declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 569 din data de 11 iunie 2020 pronunțate e Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2019; a schimbat în tot sentința civilă apelată în sensul că a respins cererea ca neîntemeiată.

II. Contestația privind tergiversarea procesului

II.1. Cererea

La data de 6 decembrie 2023, la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost înregistrată contestația privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2019, formulată de petentul B..

Petentul a susținut că, în speță, este incident cazul reglementat de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., întrucât legea stabilește un termen pentru motivarea hotărârii, care a fost cu mult depășit în cauză, ceea ce conduce la încălcarea dreptului său la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.

A arătat că, potrivit art. 426 alin. (5) C. proc. civ. hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.

A menționat că scopul acestei reglementări, respectiv, instituirea unui termen în care hotărârea judecătorească trebuie redactată, implică înlăturarea acelor situații inechitabile manifestate în practică, respectiv constituirea unei garanții suplimentare, a dreptului la un proces echitabil, desfășurat într-un termen rezonabil și previzibil; în egală măsură, predictibilitatea momentului comunicării hotărârii judecătorești sau, altfel spus, așteptarea legitimă a momentului când se va face comunicarea efectivă a hotărârii – act procesual subsecvent motivării – reprezintă o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil.

Petentul a subliniat că, în speță, acest termen a fost depășit, întrucât până la acest moment hotărârea nu a fost redactată, sens în care a apreciat că dreptul la un proces echitabil îi este încălcat.

În susținerea cererii sale a invocat dispozițiile: art. 6 alin. (1) C. proc. civ., art. 5 alin. (1) lit. h) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 3243/2022, și art. 91 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Totodată, a menționat și că, în ceea ce privește respectarea principiului celerității procedurilor judiciare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază că: "Justiția trebuie sa fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea și credibilitatea" (Hotărârea din data de 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei).

La data de 15 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, petentul a depus o cerere prin care a solicitat să se ia act că prezenta contestație privind tergiversarea procesului a rămas fără obiect, întrucât decizia Curții de Apel București a fost redactată.

II.2. Apărările formulate în cauză

Nu au fost formulate întâmpinări de către intimați.

II.3. Înregistrarea contestației la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă

Contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul B. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 7 decembrie 2023, sub nr. x/2019/a3.

II.4. Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

În vederea soluționării contestației privind tergiversarea procesului formulate de petentul B., prin rezoluția din data de 11 decembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma rămânerii fără obiect a contestației.

II.5. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Analizând contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul B., Înalta Curte reține următoarele:

Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, destinat să înlăture întârzierile ivite pe parcursul soluționării cauzelor civile, de natură să afecteze termenul optim și previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunțarea unei hotărâri definitive, chiar în condițiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanțele particulare ale fiecărei pricini.

Prin urmare, acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condițiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părților la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.

Conform art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."

Ceea ce caracterizează această instituție juridică este pasivitatea instanței de judecată, care, deși are la dispoziție mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părților sau ale altor participanți la procedură, nu le aplică ori nesocotește ea însăși anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.

În speță, situația invocată de către petent se circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.: "când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat".

Verificând stadiul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte constată că decizia nr. 351 din data de 8 martie 2023, prin care acesta a fost soluționat, a fost redactată la data de 7 decembrie 2023.

De altfel, chiar petentul, prin cererea formulată la data de 15 ianuarie 2024, a precizat că decizia fost redactată și a solicitat să se ia că prezenta contestație privind tergiversarea procesului a rămas fără obiect.

Ca atare, cum decizia în considerarea căreia a fost inițiat prezentul demers judiciar a fost redactată, Înalta Curte reține că a încetat situația ce se solicita de către parte a fi înlăturată, astfel că, va constata ca rămasă fără obiect contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată rămasă fără obiect contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul B..

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2024.