ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 539/2024

Sentința pronunțată de Judecătoria Giurgiu Prin sentința civilă nr. 5322/01.11.2021, Judecătoria Giurgiu a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. și a obligat pârâta B. să plătească reclamantei suma de 8.000 RON, reprezentând împrumut, conform contractului din data de 28.07.2020, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 1.205 RON, din care suma de 700 RON reprezentând onorariu de avocat și suma de 505 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Decizia pronunțată de Tribunalul Giurgiu Prin decizia civilă nr. 1150/07.11.2022 Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă B. împotriva sentinței civile nr. 5322/01.11.2021, pronunțată de Judecătoria Giurgiu în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București Prin decizia nr. 480/23.05.2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția nulității recursului și a constatat nul recursul formulat de recurenta-pârâtă B., împotriva deciziei civile nr. 1150 din 07.11.2022, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Întreprindere Individuală A..

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 480/23.05.2023 a declarat calea de atac intitulată "recurs", neîntemeiată în drept, pârâtă B., arătând că hotărârea Curții de Apel București este netemeinică și nelegală.

Apărările formulate în cauză La 5.10.2023, intimata A. a formulat întâmpinare prin care, în principal, a invocat excepția inadmisibilității recursului și excepția nulității căii de atac promovată de recurenta-pârâtă, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, sens în care a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Relativ la excepția inadmisibilității căii de atac, intimata a învederat că recurenta a învestit curtea de apel cu soluționarea recursului (iar instanța a constatat nul recursul), hotărârea fiind definitivă. Cu privire la excepția nulității recursului, intimata arată că recurenta nu a expus motivele de nelegalitate pe care își intemeiază recursul. Referitor la fondul cauzei, intimata a expus situația de fapt și istoricul litigiului arătând că soluțiile pronunțate în cauză sunt legale. Intimata a solicitat obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON, cu titlu de onorariu de avocat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii de atac, invocată prin întâmpinare de către intimata A., reținând următoarele: În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului." Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei." Cum decizia nr. 480/23.05.2023 a fost pronunțată în soluționarea unui recurs (constatat nul), aceasta nu mai este susceptibilă de reformare pe calea unui alt recurs, după cum rezultă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., atât timp cât decizia pronunțată de curtea de apel, cu privire la recursul declarat de recurenta B., este o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Controlul judiciar al hotărârii judecătorești este condiționat, potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituția României și ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ. de exercitarea căii de atac în condițiile legii. Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă calea de atac intitulată "recurs" declarată de pârâta B., ca inadmisibilă. Reținând culpa procesuală a recurentei, în baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., aceasta va fi obligată la 500 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă, ocazionate de judecata în faza procesuală a recursului, constând în onorariu avocat (conform chitanței aflată la dosar recurs).