ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 509/2024

Ședința publică din data de 27 februarie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecății:

Prin cererea înregistrată la data de 02 septembrie 2013 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2013, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâții B., C. și D., solicitând ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța să constate nulitatea absolută pentru cauză ilicită a contractului de donație autentificat de B.N.P. E. sub nr. x din data de 15 iunie 2011 încheiat între B. și C. în calitate de donatori și D. în calitate de donatar, asupra imobilului situat în județul Ilfov, înscris în cartea funciară nr. x a comunei Snagov (nr. de carte funciară vechi 5.720 provenit din conversia de pe hârtie), compus din teren identificat prin număr cadastral x în suprafață de 550 m.p. și construcție identificată prin număr cadastral x și a tuturor actelor de înstrăinare subsecvente; să dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii actului juridic lovit de nulitate absolută; obligarea, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata prezentei cauze.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul București, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 953 din 02 septembrie 2014, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis acțiunea principală formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D.; a constatat nulitatea absolută a Contractului de donație autentificat de B.N.P. E. sub nr. x/15.06.2011; a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului; a obligat pe pârâții B., C. și D., în solidar, la 15.045 RON cheltuieli de judecată către reclamantă; în temeiul art. 57 alin. (5) și (6) rap. la art. 82 C. proc. civ., a dispus anularea cererii de intervenție formulate în numele intervenientei F. S.R.L., prin lichidator judiciar G., pentru lipsa calității de reprezentant.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, în apel:

Prin decizia civilă nr. 734 din 17 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția perimării; a constatat perimate apelurile formulate de apelanții-pârâți B. și D. împotriva sentinței civile nr. 953 din 02 septembrie 2014, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A., cu intimata-pârâtă C. și cu intimata-intervenientă F. S.R.L. prin lichidator judiciar G.; a respins, ca neîntemeiate, cererile având ca obiect cheltuielile de judecată, formulate de apelanții-pârâți, de intimata-reclamantă și de intimata-pârâtă.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 734 din 17 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, au declarat recurs pârâții D. și B..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 23 august 2023, sub nr. x/2013, fiind repartizat computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2.

II.1 Motivele de recurs:

II.1.1. Recursul promovat de pârâtul D.:

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât D. a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii excepției perimării în ceea ce îl privește, repunerea pe rol a cauzei și soluționarea apelului pe care l-a formulat.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat că, în prezenta cauză, au fost formulate două cereri de apel - una de către D. și alta de B. -, iar, în paralel, recurentul-pârât B. a formulat împotriva intimatei-reclamante A. S.A. plângerea penală ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

A menționat că, prin încheierea de ședință din 23 mai 2016, instanța de apel, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea ambelor apeluri până la soluționarea dosarului penal, în care nu a figurat ca parte.

Potrivit înscrisurilor comunicate de către intimata-reclamantă A. S.A., dosarul penal a fost soluționat prin încheierea de ședință din 29 octombrie 2020, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. x/2020, despre care a cărui existență a aflat odată cu citația emisă pentru termenul de judecată din data de 14 decembrie 2021.

A precizat că nu avut cunoștință de soluția dispusă în dosarul penal până la momentul comunicării cererii de repunere a cauzei pe rol formulate de A. S.A., prin care s-a invocat excepția perimării.

Potrivit art. 416 C. proc. civ., sancțiunea perimării intervine când lăsarea cauzei în nelucrare este imputabilă părții, însă nu se poate reține culpa sa, de vreme ce nu a fost parte în dosarul penal și nu a putut urmări evoluția acestuia, prin intermediul portalului instanțelor de judecată și nici prin intermediul lui B., întrucât acesta avea domiciliul procesual ales la avocat.

II.1.2. Recursul promovat de pârâtul B.:

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât B. a solicitat admiterea recursului, respingerea excepției perimării apelurilor și continuarea judecății.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat că nu a primit comunicarea hotărârii penale pronunțate în dosarul nr. x/2020, aflând de existența acesteia prin citația primită la data de 10 septembrie 2021, actele fiind comunicate la avocat.

A menționat că până la suspendarea judecății a fost reprezentat, în cadrul prezentului dosar, de către domnul avocat H., iar, în dosarul penal, de către domnul avocat I.; actele fiind comunicate acestuia din urmă, nu a avut cunoștință de dosarul înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 București și nici de data la care acesta a fost soluționat, nici domnul avocat H. nu a avut cunoștință despre acestea.

A precizat că după primirea citației și a cererii prin care intimata-reclamantă A. S.A. a invocat excepția perimării, l-a contactat pe domnul avocat I. pentru a-i comunica decizia din dosarul penal, însă acest lucru nu a fost posibil din cauza stării de sănătate a acestuia, iar anterior termenului de judecată din data de 17 mai 2022, același avocat i-a confirmat că îl va reprezenta la termenul de judecată, însă nu s-a mai prezentat.

A susținut că instanța a dispus greșit perimarea apelurilor, întrucât singura parte din acest proces care a avut cunoștință despre soluționarea dosarului penal și care putea depune cerere de repunere pe rol a fost intimata-reclamantă A. S.A.

II.2 Apărările formulate în cauză:

Prin întâmpinarea formulată la data de 17 octombrie 2022, prin poștă, în termen legal, intimata-reclamantă A. S.A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea deciziei recurate, ca fiind legală și temeinică.

Intimata-reclamantă a susținut că, în speță, cererea de suspendare a judecării apelului a fost formulată de recurenții-pârâți și a fost admisă de către instanța de apel la data de 23 mai 2016; cauza penală a fost soluționată definitiv prin încheierea pronunțată la data de 29 octombrie 2020 de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. x/2020.

A apreciat că, după soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/2015, recurenții-pârâți aveau obligația să formuleze cerere de repunere a cauzei pe rol, în vederea soluționării apelurilor formulate.

A susținut că, în mod corect instanța de apel a constatat perimate apelurile, în condițiile în care de la soluționarea definitivă a dosarului penal, prezentul dosar a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de zile.

În plus, reținerea instanței de apel, în sensul că "termenul de perimare curge de la data soluționării definitive a dosarului penal, adică de la data de 29 octombrie 2020", este una temeinică, neexistând vreun text de lege care să specifice că termenul de perimare ar curge de la comunicare, din acest punct de vedere neputând fi primite criticile formulate de către recurentul-pârât B., în sensul că curgerea termenului de perimare este condiționată de comunicarea hotărârii penale.

De asemenea, consideră că se impune și respingerea ultimului motiv de recurs invocat de recurentul-pârât B., întrucât nu este singura persoană care a avut cunoștință de soluționarea definitivă a dosarului, recurentul-pârât B. fiind autorul plângerii penale și fiind parte în dosarul penal, cunoscând nemijlocit soluționarea definitivă a acestuia.

La data de 31 octombrie 2022, prin poștă electronică, în termen legal, recurentul-pârât D. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă A. S.A., prin care a arătat că, întrucât întâmpinarea a vizat numai criticile din recursul formulat de B., rezultă că intimata-reclamantă este de acord cu admiterea recursului său.

La aceeași dată, în termen legal, recurentul-pârât B. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă A. S.A., combătând apărările formulate prin aceasta și solicitând admiterea recursului pe care l-a formulat.

II.3. Procedura de filtrare a recursului:

Raportul întocmit în cauză, la data de 07 martie 2023, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, la data de 13 martie 2023, la data de 16 martie 2023 și, respectiv, la data de 17 martie 2023, potrivit proceselor-verbale de înmânare aflate la dosar, iar acestea nu au depus punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din 30 martie 2023, completul de filtru a stabilit termen de judecată la data de 16 mai 2023, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea discutării admisibilității în principiu a recursurilor declarate în cauză, iar prin încheierea de ședință de la acel termen, instanța le-a admis în principiu, stabilind termen pentru judecata pe fond a acestora, în ședință publică, la data de 10 octombrie 2023, cu citarea părților, termen la care judecata cauzei a fost amânată la data de 05 decembrie 2023, față de cererile pentru lipsă de apărare formulate de recurenții-pârâți, iar ulterior, la data de 27 februarie 2024, în temeiul învoielii părților, în vederea încheierii unei tranzacții între părți.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul declarat în cauză, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Procesul civil pornește la inițiativa reclamantului, acesta fiind cel care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal, în ședința de judecată, ori prin cerere scrisă.

Atunci când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză, conform art. 406 alin. (5) C. proc. civ.

Prin cererea depusă la data de 21 februarie 2024, prin poștă electronică, intimata-reclamantă A. S.A. a arătat că înțelege să renunțe la judecată, având în vedere tranzacția încheiată între părți, împrejurare față de care a solicitat ca instanța să dispună anularea hotărârilor pronunțate în cauză și să ia act de faptul că părțile au renunțat la cheltuielile de judecată.

Înalta Curte constată că cererea de renunțare a fost întocmită cu respectarea cerințelor impuse de dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., fiind formulată în scris și semnată în numele intimatei-reclamante de către reprezentantul convențional din cadrul J., având împuterniciri avocațiale seria x nr. x din 17 octombrie 2022 și seria x nr. x din 21 februarie 2024, în baza contractului de asistență juridică nr. x din 16 mai 2022, la dosar.

Totodată, are în vedere faptul că, prin tranzacția încheiată între recurenții-pârâți D. și B., intimata-reclamantă A. S.A. și intimata-pârâtă C., la data de 17 ianuarie 2024, atașată cererii de renunțare la judecată, la pct. 7 din Preambul, precum și la rubrica "Declarațiile părților", părțile au declarat că "își doresc să pună capăt litigiului în derulare aferent dosarului nr. x/2013 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție", respectiv că "renunță necondiționat, definitiv și irevocabil la orice pretenție, acțiune și/sau excepție pe care le-ar putea invoca sau formula pe cale judiciară sau extrajudiciară, prezente sau viitoare" .

De asemenea, se reține și punctul de vedere depus de recurentul-pârât D., la data de 26 februarie 2024, prin poștă electronică, prin care a arătat că este de acord cu cererea de renunțare la judecată formulată de intimata-reclamantă, în temeiul 237 alin. (1) pct. 6 și art. 483 C. proc. civ., precum și la hotărârile pronunțate în cauză, solicitând ca instanța să ia act de tranzacția încheiată între părți.

Astfel, constatând că manifestarea de voință este neîndoielnică și neechivocă în sensul renunțării la judecata cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2013 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, formulată în calea extraordinară de atac a recursului, manifestare de voință ce se înscrie în principiul disponibilității procesului civil, dând eficiență dreptului intimatei-reclamante A. S.A. de a dispune asupra cererii formulate, în contextul celor expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 406 alin. (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâții D. și B. împotriva deciziei civile nr. 734 din 17 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, va anula hotărârea recurată și sentința civilă nr. 953 din 02 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2013 și va lua act de renunțarea reclamantei A. S.A. la judecata cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții D. și B. împotriva deciziei civile nr. 734 din 17 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Anulează decizia recurată și sentința civilă nr. 953 din 02 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

Ia act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii de chemare în judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2024.