ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1224/2015

Decizia nr. 1224/2015

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 23 noiembrie 2012, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primar General constatarea nulității absolute a Contractului de donație autentificat sub nr. x din 23 octombrie 1964 de Notariatul de Stat al Raionului 23 August București.

Prin Sentința civilă nr. 10029 din 4 decembrie 2013, Judecătoria sectorului 6 București și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, față de valoarea imobilului ce a format obiectul donației, stabilită prin expertiză la suma de 641.627 RON, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 23 ianuarie 2014.

Prin Sentința civilă nr. 656 din 30 mai 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primarul General.

S-a constatat nulitatea absolută a Contractului de donație autentificat sub nr. x din 23 octombrie 1964 de Notariatul de Stat al Raionului 23 August București, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 800 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în raport de situația de fapt că, contractul de donație este lovit de nulitate absolută pentru lipsa unei condiții de fond esențiale pentru validitatea actului, anume intenția de a gratifica, intenție care este de esența donației, fiind cauza acesteia - art. 948 pct. 4 C. civ.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul Municipiul București prin Primarul General, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia civilă nr. 578-A din 19 decembrie 2014 a respins ca nefondat, apelul declarat de apelantul pârât Municipiul București prin Primarul General.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că intenția de a dona un bun important de către proprietar - propria lor locuință - unei persoane, unei entități, se caracterizează prin sentimente nobile de care donatoarele ar fi trebuit să fie animate - într-un scop de binefacere, scop științific, din recunoștință, dragoste, respect, or, în speță, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, cele două instanțe au constatat, cu privire la oferta de donație că nicio caracteristică din cele menționate nu s-a regăsit, nici măcar în susținerile reclamantelor ori dimpotrivă, ale pârâtului, aceasta ducând la aprecierea lipsei însăși a intenției de a gratifica în oferta de donație astfel făcută și care este de esența donației, iar lipsa intenției de a gratifica echivalează cu lipsa cauzei contractului de donație, sancționată de legiuitor cu nulitatea absolută.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului pârâtei și schimbării sentinței instanței de fond, cu consecința respingerii acțiunii pe fond ca neîntemeiată.

În raport de invocarea, din oficiu a excepției lipsei calității procesuale active a recurentei-pârâte Primăria Municipiului București prin Primarul General în promovarea prezentului recurs, Înalta Curte va analiza calea extraordinară de atac formulată în cauză, din această perspectivă, în conformitate cu art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, printre condițiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces - alături de capacitatea procesuală, interesul și afirmarea unui drept pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie - se numără și calitatea procesuală.

În privința reclamantului trebuie să constate că este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății ori se poate prevala de interesul ce poate fi realizat pe calea justiției, iar în privința pârâtului trebuie verificat, pornind de la același raport juridic supus cercetării instanței, dacă el este obligat în acel raport.

În acest sens, instanța de control judiciar trebuie să stabilească, în privința calității procesuale a părților, că acestea au participat la judecata în etapele procesuale anterioare.

Examinarea calității procesuale a părților se poate face în tot cursul judecății, nefiind stabilită o etapă procesuală limită până la care ar trebui făcută această cercetare, astfel că, excepția lipsei calității procesuale poate fi invocată pe cale de excepție.

Având în vedere criteriile de clasificare a excepțiilor procesuale, excepția lipsei calității procesuale active poate fi clasificată drept o excepție de fond pentru că este în legătură cu una din condițiile de exercițiu ale acțiunii, peremptorie sau dirimantă pentru că tinde la respingerea acțiunii și absolută pentru că normele care reglementează această condiție de exercițiu au caracter imperativ.

Ca atare, excepția lipsei calității procesuale active poate fi invocată de oricare dintre părți sau de instanță din oficiu, în orice stare a pricinii, iar admiterea excepției face de prisos cercetarea fondului dreptului.

În urma admiterii excepției acțiunea, în diferitele sale componente - cerere de chemare în judecată, cerere de intervenție, cale de atac - se va respinge ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

În raport de cele evocate, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General nu poate fi primită, întrucât nu sunt întrunite cumulativ cerințele arătate, totodată avându-se în vedere faptul că în cererea introductivă de instanță a reclamantei A. a figurat ca pârât Municipiul București prin Primarul General, iar apelul declarat în cauză a fost formulat tot de către pârâtul Municipiul București prin Primarul General, însă prezentul recurs a fost declarat de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General, pentru lipsa calității procesuale active.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General împotriva Deciziei civile nr. 578-A din 19 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pentru lipsa calității procesuale active.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2015.

Procesat de GGC - MI