ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 495/2024

Circumstanțele cauzei Prin decizia civilă nr. 1243 A din 15 septembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A., reprezentată de mandatar B., împotriva deciziei civile nr. 452 din 30 martie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

Hotărârea pronunțată în recurs Prin decizia civilă nr. 2084 din data de 9 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 1243 A din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Calea de atac declarată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 2084 din data de 9 noiembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, contestatoarea A., prin mandatar B., a formulat contestație în anulare. Prin cererea formulată, aceasta a solicitat anularea deciziei menționate întrucât apreciază că a fost pronunțată cu rea-credință. Arată că a ridicat, în fața instanțelor de judecată și autorităților, mai multe excepții, temeinic motivate: necompetența materială, nulitatea formelor de învestire, incompatibilitatea, tergiversarea soluționării cauzei, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 135 și 397 din C. pen. și art. 17 alin. (5) din Legea nr. 35/1997. Însă, acestea nu au fost soluționate. Învederează că există o serie de lacune legislative, printre care și cea referitoare la jurisdicția în cazul încălcărilor grave ale Constituției și tratatelor de către stat sau autoritățile publice dar că nu se urmărește soluționarea acestora.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 20 decembrie 2023, fiind repartizată, aleatoriu, completului C5. Prin rezoluția de primire s-a stabilit termenul de judecată la data de 27 februarie 2024, în ședință publică.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar în anumite condiții prevăzute expres prevăzute de lege. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 503 din C. proc. civ. "1)Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare, atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză". Contestația în anulare formulată de contestatoarea A. este inadmisibilă sub două aspecte. În primul rând, obiectul contestației în anulare îl constituie decizia civilă nr. 2082 din data de 9 noiembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatoare împotriva deciziei civile nr. 1243A din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă. Prin decizia civilă nr. 1243A din 15 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 452A din 30 martie 2022 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă prin care s-a respins, ca inadmisibilă revizuirea formulată împotriva deciziei civile nr. 1166 din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Înalta Curte constată că toate aceste căi extraordinare de atac, respinse ca inadmisibile, sunt generate de decizia civilă nr. 1166 din 24 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care este definitivă. C. proc. civ. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, art. 457 din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv. Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiului legalității consfințit prin art. 457 menționat anterior și art. 129 din Constituție. În speță, au fost promovate mai multe căi extraordinare de atac inadmisibile, pornind de la decizia civilă nr. 1166 din 24 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care este definitivă. În consecință, și contestația în anulare împotriva deciziei nr. 2084 din 9 noiembrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a respins ca inadmisibil recursul împotriva hotărârii prin care s-a respins, ca inadmisibilă prima contestație în anulare promovată de contestatoarea A., este inadmisibilă. În al doilea rând, contestația în anulare este admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, care sunt de strictă interpretare. Prin ea se tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru că s-au săvârșit erori materiale în legătură cu anumite forme procedurale. Prin urmare, contestația în anulare nu poate fi întemeiată pe alte motive ce puteau fi invocate pe calea apelului sau recursului sau care nu au legătură cu speța. În cauza pendinte, contestația în anulare vizează aspecte care nu au legătură cu raporturile juridice care au fost deduse judecății, aspecte care au fost cuprinse în căile de atac anterioare formulate de contestatoare dar și situații care nu pot fi încadrate în motivele reglementate strict de dispozițiile art. 503 din C. proc. civ. Instanța de recurs nu a comis nicio greșeală materială și nici nu a omis să examineze vreun motiv de modificare sau casare, de asemenea, nu au existat vicii de procedură. În consecință, demersul judiciar ar contestatoarei este inadmisibil. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. - prin mandatar B..