Decizia nr. 487/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 911/2022 a Tribunalului Maramureș

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmației, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B., C. și D. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata sumei 15.000 euro fiecare, cu titlu de despăgubiri - daune morale, având în vedere prejudiciul moral cauzat prin divulgarea și răspândirea unor informații false și defăimătoare și la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 911 din 3 iunie 2022, Tribunalul Maramureș a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B., C. și D.. Reclamantul a fost obligat la plata de cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 RON către pârâtele B. și C. și în cuantum de 1.128 RON către pârâta D..

Hotărârea instanței de apel Prin decizia civilă nr. 37A din data de 2 februarie 2023, Curtea de Apel Cluj – secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 911 din 3 iunie 2022 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr. x/2021, pe care a menținut-o. A obligat apelantul să plătească intimaților B. și C. suma de 2.673 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 37A din data de 2 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția I civilă, a declarat apel reclamantul A., calea de atac fiind întemeiată pe dispozițiile art. 456, 466, 468, 470 și 471 din C. proc. civ. În motivare, a arătat că instanța de apel nu a analizat toate înscrisurile la care a făcut referire astfel că, din considerentele hotărârii atacate, rezultă că toate capturile de ecran depuse în probațiune sunt din spațiul public, de pe rețeaua de socializare x și îl privesc. Învederează că a adus la cunoștința instanței împrejurarea că intimata D. a folosit mai multe adrese de email false, cu nume diferite. De asemenea, a folosit câteva cuvinte greșite, inclusiv nume E. în loc de F.. Apreciază că instanța nu a lămurit nici problema biletului pe care nu l-a scris. Martorul G. a arătat expres că acest bilet nu i-a fost înmânat și că se foloseau expresii defăimătoare la adresa reclamantului. Referitor la intimata B., arată că aceasta a recunoscut că l-ar fi denigrat într-o poezie, că și-a recunoscut culpa și că a solicitat ca sentința sa-i fie mai favorabilă. În ceea ce privește conduita intimatei C., aceasta nu a fost analizată de către Curtea de Apel Cluj deși reclamantul a insistat să se verifice afirmațiile acesteia referitoare la nunți și înmormântări. În concluzie, apreciază că nu au fost analizate și reținute actele defăimătoare care i-au afectat imaginea și viața privată. De aceea, solicită să i se admită cererea și să se dispună audierea martorului H..

Apărările formulate în cauză În termen procedural, intimatele C. și B. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția netimbrării și excepția inadmisibilității apelului. În subsidiar, în situația recalificării căii de atac ca fiind recurs, au invocat excepția nulității acestuia și, într-un subsidiar mai îndepărtat, au solicitat respingerea căii de atac ca fiind nefondată. De asemenea, în termen procedural, intimata D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca inadmisibil, iar în situația recalificării, anularea recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea intitulată "apel", cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele: Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, art. 457 din C. proc. civ. dispune că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv. Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalității consfințit prin art. 457 menționat anterior și art. 129 din Constituție. Prezenta cale de atac are ca obiect decizia civilă nr. 37A din 2 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția I civilă, prin care s-a respins apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 911 din 3 iunie 2022 a Tribunalului Maramureș. Cererea formulată de reclamantul A., intitulată "apel", este fundamentată pe dispozițiile art. 456, art. 466 și următoarele din C. proc. civ., care reglementează instituția juridică a apelului, cuprinde critici de netemeinicie a deciziei civile nr. 37A/2023 și critici care vizează modalitatea de interpretare a probelor administrate de către instanțele de fond. De asemenea, include și o solicitare a completare a probatoriului, în sensul audierii unui martor. Astfel, motivele de fapt și de drept, din cuprinsul cererii formulate de reclamant, vizează o cale de atac devolutivă, scopul urmărit de acesta nepermițând o recalificare a căii de atac promovate. Prin urmare, Înalta Curte a fost învestită cu o cerere de apel îndreptată împotriva deciziei nr. 37A/2023 a Curții de Apel Cluj. Însă, conform dispozițiilor art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă "recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte materii date prin lege în competența sa." Iar potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel." În ceea ce privește completurile de judecată, potrivit art. 34 alin. (5) din același act normativ, acestea se compun din 3 judecători ai aceleiași secții. Din coroborarea dispozițiilor legale expuse anterior și din aplicarea cu prioritate a normelor imperative care guvernează competența materială, se constată că Înalta Curte nu soluționează cauzele aflate în etapa procesuală a apelului. Pentru a judeca în această materie, se impune ca aceste cereri să-i fie atribuite în competență prin lege, conform art. 97 pct. 4 C. proc. civ., cerință neîndeplinită în cauză. Prin urmare, raportat la aceste dispoziții legale, apelul declarat de reclamant este inadmisibil. Pe de altă parte, decizia supusă controlului judiciar nu este susceptibilă de apel, având în vedere dispozițiile art. 466 din C. proc. civ., demersul reclamantului fiind inadmisibil și sub acest aspect. În consecință, în raport de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată apel, declarată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 37A din 2 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă. În ceea ce privește solicitarea intimatelor C. și B. de plată a cheltuielilor de judecată, aceasta urmează a fi admisă. Art. 453 din C. proc. civ. stabilește că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească părții adverse cheltuieli de judecată. În cauză, s-a formulat o cerere de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 RON iar intimatele au făcut dovada existenței și întinderii lor, astfel că aceasta va fi admisă.