ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 476/2024

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată la termenul din data de 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2021, petenta A. a înțeles să recuze membrii completului de judecată 2Apel III, constituit din judecătorii B., C. și D., învestit cu soluționarea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, cu motivarea că și-au exprimat opinia și în alte dosare.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 15 decembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de recuzare, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii din data de 15 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, petenta A. a declarat recurs.

Recurenta critică încheierea atacată, arătând că magistrații din complet și-au spus deja opinia în speța dedusă judecății.

Arată că dosarele sale au fost repartizate aceluiași complet, cu încălcarea legii care prevede că repartizarea este aleatorie.

Susține că în dosarul nr. x/2017 nu a primit încă hotărârea întrucât aceasta se redactează doar la comandă și învederează că, în acel dosar, este vorba de o înșelăciune cu acte false și, în argumentarea acestei critici, detaliază persoanele care au fost cercetate și infracțiunile pentru care s-au efectuat cercetări, care s-au finalizat prin emiterea Ordonanței din 17 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. Arată că a solicitat și strămutarea dosarului nr. x/2017 pe motiv de bănuială legitimă.

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin rezoluția din 5 decembrie 2023 a fost stabilit termen de judecată la 15 februarie 2024, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele asupra recursului

Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 19 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurenta E. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2) teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa comunicată recurentei la 2 februarie 2023, a fost adus la cunoștința acesteia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, deși a fost înștiințată prin adresă, recurenta nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru și nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii din 15 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 15 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2024.