ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 930/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 930/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 28 martie 2024
Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin decizia nr. 786 din 6 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 40R din 28 mai 2020, pronunțată de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata B..
Prin decizia nr. 49 din 26 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererile de completare, de lămurire și de îndreptare a hotărârii nr. 786 din 6 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulate de petentul A., în contradictoriu cu intimata B., ca nefondate.
Prin decizia nr. 1035 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A., împotriva deciziei nr. 49 din 26 ianuarie 2022, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata B..
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1035 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a formulat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 1 august 2023, sub nr. x/2022.
Recurentul a susținut că nu a fost admisă cererea sa de suspendare a cauzei până la soluționarea, de către Curtea Constituțională, a excepțiilor de neconstituționalitate invocate, fiindu-i fost interzis accesul la justiție.
A afirmat că instanțele nu au stabilit corect cadrul procesual, oscilând în a stabili un număr exact al părților implicate.
A arătat că, deși în sarcina sa s-a stabilit obligația de timbraj, intimata B. a fost exonerată de la plata acesteia.
Apărările formulate în cauză
Intimații nu au depus întâmpinare.
Procedura de filtru
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1035 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu este admisibil, în raport de dispozițiile prevăzute de art. 513 alin. (5) și art. 446, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotarârile atacate fiind hotărâri definitive, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. întrucât nu reflectă modalitatea de soluționare a cererii de revizuire din perspectiva soluției pronunțate asupra acesteia, ci considerente străine de cauză.
În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.
Recurentul a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului prin care a reluat susținerile din cadrul recursului.
Prin rezolutia din 27 februarie 2024, a fost fixat termen de judecată la 28 martie 2024, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a recursului și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."
Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.
În speță, prin rezoluția din 18 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurentul A. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresa comunicată recurentului la 16 octombrie 2023, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin încheierea din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, stabilită în dosarul nr. x/2022 al aceleiași instanțe.
Ulterior respingerii cererii de reexaminare, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru.
Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1035 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1035 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2024.