ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 473/2024

HOTĂRÂRE
15.02.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 473/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, la 25 iulie 2022, sub nr. x/2023, petentul A. și B. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 3 mai 2017, pentru realizarea creanței având ca obiect suma de 2946,91 RON, la care se adaugă cheltuielile de executare silită.

Prin sentința civilă nr. 5505 din 24 octombrie 2023, Judecătoria Brăila a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Roman.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 666 alin. (1) și art. 651 C. proc. civ., conform cărora cererea de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv a judecătoriei de la domiciliul/sediul debitorului.

Constatând că cererea de executare silită a fost formulată cu privire la debitorul C., cu domiciliul în jud. Neamț, comună ce se află în circumscripția Judecătoriei Roman, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Învestită prin declinare, Judecătoria Roman a pronunțat sentința civilă nr. 2624 din 11 decembrie 2023, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Brăila, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de excutare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

A reținut că adresa de domiciliu a debitorului este în sat Săliștea, comuna Săliștea, str. x, jud. Brăila, atât în titlul executoriu, cât și în actele de excutare silită, iar singurul domiciliu al debitorului nu poate fi decât acesta, în raport de dispozițiile art. 86 alin. (2) C. civ. care statuează în sensul că o persoană fizică nu poate avea în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință.

Instanța a constatat că, în raport de obiectul cererii, încuviințare executare silită, competența este una exclusivă, a instanței de executare, determinată de domiciliul debitorului și, în temeiul art. 651 C. proc. civ., raportat la art. 87 C. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, la 25 iulie 2022, sub nr. x/2023, petentul A. și B. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 3 mai 2017, pentru realizarea creanței având ca obiect suma de 2946,91 RON, la care se adaugă cheltuielile de executare silită.

Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței, respectiv în funcție de reședința sau domiciliul debitorului.

Cererea de încuviințare a executării silite este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, care prevăd că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Art. 651 alin. (1) C. proc. civ. prevede că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului sau, după caz, sediul debitorului.

Chiar dacă, conform regulii de drept comun în materia competenței teritoriale, aceasta din urmă nu se determină în mod obligatoriu în funcție de domiciliul legal al părții (menționat și în evidența informatizată a persoanelor), primând interesul găsirii persoanei și informării acesteia asupra existenței procesului ori asupra actelor de procedură ce i se opun, în circumstanțele particulare ale speței, se constată că debitorul, deși a beneficiat de mai multe reședințe succesive, s-a prevalat în raporturile cu creditorul său de domiciliul legal, și nu de reședința deținută la acel moment, astfel cum rezultă din mențiunile inserate în contractul de credit ce constituie titlul executoriu și în celelalte acte din dosarul de executare. Or, această împrejurare înlătură prezumția de locuință stabilă și efectivă rezultată din mențiunea referitoare la reședință, astfel încât urmează a se da eficiență locuinței principale avute în vedere de ambele părți din raportul de executare.

Urmează a se avea în vedere că instituirea regulilor de competență în materia executării silite vizează necesitatea asigurării unei stabilități a instanței de executare, cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluționează toate contestațiile și incidentele privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea predictibilității determinării acestei instanțe.

Pentru considerentele expuse, reținând că, în cauză, debitorul C. are domiciliul în jud. Brăila, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Brăila, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 412/2024
Ședința publică din data de 13 februarie 2024 După deliberare, asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul cererii deduse judecății. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov sub nr. x/2023
ÎCCJ 2023-06-21
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1231/2023
Ședința publică din data de 21 iunie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnic
ÎCCJ 2024-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2088/2024
Ședința publică din data de 08 octombrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, secția civilă, la data de 17
ÎCCJ 2024-05-21
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1107/2024
Ședința publică din data de 21 mai 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată la data de 09.01.2024 pe rolul Judecătoriei Brașov, secția Civilă, sub numărul x/2024, Biroul Ex
ÎCCJ 2023-11-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2354/2023
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2023 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 15 septembrie 2023 pe rolul Judecătoriei Brașov, petenta Societatea civilă profesională de executori j
Sursă