ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 42/2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 42/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 8 martie 2022, reclamanta A. S.R.L a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta B. să fie obligată la plata sumei de 2.000.000 RON cu titlu de daune morale și materiale.

Prin notele precizatoare înregistrate la data de 7 noiembrie 2022, reclamanta a arătat că înțelege să renunțe la judecata cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, secția civilă, la data de 6 iunie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta B. să fie obligată la predarea B. S.R.L. în proprietatea reclamantei, cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei și demnității sale profesionale.

Prin încheierea de ședință din data de 27 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a admis excepția conexității și a dispus conexarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al acestei instanțe, cu dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă

Prin sentința civilă nr. 1731 din data de 11 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția insuficientei timbrări, a anulat capătul de cerere formulat de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., ca insuficient timbrat.

A admis excepția inadmisibilității și a respins capătul de cerere formulat de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "obligație de a face", ca inadmisibil.

A obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 5.950 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă

Prin decizia civilă nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1731 din data de 11 noiembrie 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cerea de recurs

Împotriva deciziei civile nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a declarat recurs reclamanta A. S.R.L.

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că decizia recurată este netemeinică și nelegală, fiind o hotărâre părtinitoare și care a fost dată cu încălcarea legislației în vigoare.

Astfel, recurenta-reclamantă a arătat că instanța de apel, deși a recunoscut că s-ar putea deschide discuția restituirii dosarului conexat (dosarul nr. x/2022), a refuzat să procedeze în această modalitate, aducând argumente false și anti-juridice, printr-o exprimare în afara cadrului legal.

A precizat că, într-adevăr renunțarea sa la judecata dosarului nr. x/2022, din motive legale, s-a făcut la termenul din data de 11 noiembrie 2022, ulterior conexării, întrucât anterior nu a putut formula această cerere fiind împiedicat chiar de conexarea ilegală și abuzivă, care are cale de atac odată cu fondul.

Recurenta-reclamantă a susținut că instanța de apel a reținut ilegal că tribunalul nu a specificat numerele de dosar judecate sub unul singur, fără a preciza că tribunalul avea datoria legală să menționeze măcar numărul dosarului unic în care a dat soluția finală (nr. x/2022).

Totodată, recurenta-reclamantă a apreciat că instanța de apel a constatat în mod ilegal și abuziv faptul că "hotărârea este clară în privința căreia din cereri i se dă soluția de netimbrare și căreia i se dă soluția de inadmisibilitate, așa cum rezultă din considerentele care însoțesc dispozitivul sentinței – este anulat ca insuficient timbrat petitul referitor la despăgubirile de 2.000.000 RON și respins, ca inadmisibil, celălalt."

În opinia recurentei-reclamante, având în vedere că dosarele nr. x/2022 și nr. y/2022 aveau obiecte de judecată diferite, trebuia pusă în discuție, la primul termen, ilegala conexare și restituirea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 București.

A mai susținut recurenta-reclamantă și că dosarul nr. x/2022, fiind rămas fără obiect, prin renunțarea la judecată, nu mai comportă nicio discuție și nicio soluție cu privire la timbrare.

De asemenea, a arătat și că, deși tribunalul nu menționează numerele de dosar pentru diferențierea soluțiilor, instanța de apel face total ilegal diferențierea soluțiilor, fără a mai motiva de ce cererea din dosarul nr. x/2022 este inadmisibilă, în condițiile în care nu mai există conexarea.

În plus, a susținut că instanța de apel nu a soluționat calea de atac privitoare la conexarea dosarului nr. x/2022 și a considerat eronată aprecierea instanței potrivit căreia "Eventuale neclarități ar fi putut fi remediate (dar nu este cazul) pe calea procedurilor prevăzute de art. 442 și 443 C. proc. civ., iar nu pe calea apelului".

Ca atare, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei recurate, menținerea deciziei sale de renunțare la judecata dosarului nr. x/2022, la Tribunalul București, secția a V-a civilă, și rămânerea acestuia fără obiect, precum și trimiterea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 București, pentru a fi judecat.

La data de 25 septembrie 2023, recurenta-reclamantă a depus o cerere prin care a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București, prin care a arătat că acest dosar a fost atașat ilegal (conexat ilegal) la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului București, secția a V-a civilă.

A precizat că, având în vedere cererea de renunțare la judecată din data de 11 noiembrie 2022, formulată în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, dosarul nr. x/2022 trebuia restituit de urgență Judecătoriei Sectorului 3 București, pentru că, în opinia sa, dispăruse falsul și ilegalul motiv de conexare și nici nu se judecase calea de atac, odată cu fondul, cum s-a menționat în încheierea din data de 27 septembrie 2022.

Ulterior, la data de 3 octombrie 2023, recurenta-reclamantă a depus o cerere prin care a solicitat returnarea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 București, precizând că, la data de 25 septembrie 2023, a depus la Judecătoria Sectorului 3 București o solicitare de repunere a cauzei pe rol.

Totodată, a reluat susținerile formulate prin cererile anterioare cu privire la ilegalitatea conexării dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului București, secția a V-a civilă.

II.2. Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimata-pârâtă B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

Susținând excepția nulității recursului, intimata-pârâtă a arătat că partea adversă nu a indicat în mod expres niciun motiv de recurs dintre cele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar criticile formulate nu pot fi încadrate în ipotezele prevăzute de acest articol.

Pe fondul căii de atac, intimata-pârâtă a afirmat că recursul este nefondat.

Astfel, a apreciat că în mod corect instanța de apel a reținut că o eventuală returnare a dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 București s-ar fi putut pune în discuție numai în cazul în care renunțarea la judecata acțiunii formulate în dosarul nr. x/2022 se făcea și se lua act de aceasta înainte ca Judecătoria Sectorului 3 București să dispună conexarea.

A precizat că, în cazul de față, renunțarea la judecată s-a făcut după conexare, astfel că eventualele critici cu privire la temeinicia conexării puteau fi formulate numai odată cu fondul, conform art. 139 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la susținerea recurentei-reclamante în sensul că instanța de apel nu a dat soluția căii de atac îndreptate împotriva conexării dosarului nr. x/2022, a arătat că partea adversă nu a atacat încheierea prin care Judecătoria Sectorului 3 București a dispus conexarea, ci a adus critici cu privire la faptul că prima instanță nu a ținut seama de renunțarea acesteia la judecarea acțiunii în dosarul nr. x/2022.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat și obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, fără, însă, a depune înscrisuri în susținerea efectuării acestora.

În termen legal, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de către partea adversă și a precizat că motivele de recurs se încadrează în art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ.

I.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2022, la data de 3 august 2023, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare completului nr. 2.

După efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 18 octombrie 2023, în temeiul art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., a fost stabilit termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

În condițiile art. 248 alin. (1) și ale art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, recurenta-reclamantă, astfel cum a precizat prin răspunsul la întâmpinare, a susținut incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ.

Or, invocarea acestor norme de procedură este una formală, întrucât, prin dezvoltarea motivelor de recurs, partea nu a adus critici concrete de nelegalitate deciziei recurate, ci și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul în care a fost realizată judecata în prezentul dosar, fără a arăta punctual în ce mod instanța de apel a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în ce constă nemotivarea hotărârii atacate sau care sunt considerentele contradictorii sau străine de natura cauzei și nici care sunt normele de drept material interpretate sau aplicate greșit în soluționarea apelului.

Astfel, în ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., Înalta Curte reține că prin sintagma "depășirea atribuțiilor judecătorești" se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera autorității executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituție sau de legile organice, prin săvârșirea de către instanța de judecată a unor acte care intră în atribuțiile altor organe aparținând unei alte autorități constituite de stat.

Însă, din cuprinsul cererii de recurs, nu rezultă nicio critică prin care partea să fi invocat o imixtiune a instanței de judecată în atribuțiile organelor executive sau legislative ale statului, critică ce ar fi putut susține, spre exemplu, eventuala realizare a unui act care intră în sfera exclusivă de activitate a organelor executive sau legislative, aplicarea unor texte abrogate, refuzul de a recunoaște valoare juridică unor dispoziții normative în vigoare sau aplicarea unei legi înainte de intrarea ei în vigoare.

Simpla afirmație a recurentei-reclamante în sensul că instanța de apel ar fi invocat motive ilegale și abuzive pentru a justifica respingerea căii de atac, precum și că, folosindu-se de argumente false și anti-juridice a refuzat să redeschidă discuția privind restituirea dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București, nu este aptă să determine o analiză a deciziei recurate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., având în vedere cele anterior expuse cu privire la ipoteza la care se referă acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu supune analizei instanței de recurs nici critici prin care să tindă a demonstra incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în condițiile în care nu pot fi identificate susțineri referitoare la nemotivarea hotărârii recurate sau la pretinse considerente contradictorii sau străine cauzei.

Singura contradicție la care se referă recurenta-reclamantă este aceea ce vizează considerentele prin care instanța de apel a reținut că, în speță, nu este incidentă ipoteza în care s-ar putea deschide discuția restituirii dosarului conexat, respectiv aceea în care, între timp, dosarul anterior ar fi fost deja soluționat astfel încât nu ar mai exista pe rol o cauză anterioară la care să se poată face conexarea dispusă.

Însă, critica astfel formulată nu poate fi circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât recurenta-reclamantă nu invocă o veritabilă existență a unor motive contradictorii, ci a arătat că, "instanța de apel, deși recunoaște surprinzător că ar fi adevărată o deschidere a discuției despre restituirea dosarului conexat la Judecătoria sect. 3, București, totuși, refuză intenționat, din motive dubioase și suspecte, s-o deschidă".

Or, susținerea părții nu indică două sau mai multe argumente ale instanței de apel, dintre cele arătate în cuprinsul motivării hotărârii recurate și care au dus la pronunțarea soluției asupra apelului, care să se anihileze reciproc, ci, prin intermediul acesteia, în realitate, recurenta-reclamantă își exprimă dezacordul cu privire la concluzia la care a ajuns curtea de apel cu privire la acest aspect.

Nici alegațiile referitoare la pretinsele "aberații juridice" și "motive ilegale și abuzive" nu pot fi circumscrise acestui motiv de casare, în condițiile în care ele nu relevă lipsa sau contradictorialitatea motivării deciziei recurate și nici existența unor motive străine de natura litigiului, în sensul art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ., ci exprimă nemulțumirea părții față de cele constatate de către instanța de apel.

Din perspectiva, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, deși a susținut că decizia recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea legislației în vigoare, recurenta-reclamantă nu a arătat care sunt dispozițiile legale pretins a fi interpretate și aplicate greșit de către instanța de apel, din cuprinsul cererii de recurs nerezultând critici care să permită verificarea deciziei recurate sub aspectul modului de aplicare și interpretare a normelor de drept material.

Nu pot face obiectul analizei instanței de recurs criticile prin care recurenta-reclamantă a invocat nelegalitatea dispoziției de conexare a dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, rezultată din împrejurarea că obiectele celor două cauze nu ar fi fost identice, întrucât, în speță, încheierea din data de 27 septembrie 2022 prin care judecătoria a dispus conexarea nu a fost atacată cu apel sub acest aspect (împrejurare ce rezultă din cererea de apel), astfel că decizia recurată nu cuprinde o dezlegare cu privire la această chestiune, care să poată fi supusă analizei instanței de recurs.

Controlul judiciar poate fi realizat numai cu privire la judecata efectuată de instanța de apel, neputându-se evalua în mod direct, în recurs, legalitatea hotărârii date în primă instanță, pe chestiuni ce nu au fost invocate și supuse analizei și în apel.

Pentru același considerent, al neatacării cu apel a încheierii de conexare, nu poate fi convertită într-o veritabilă critică de nelegalitate susceptibilă de a fi încadrată în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nici susținerea potrivit căreia instanța de apel nu a dat o soluție căii de atac îndreptate împotriva conexării dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 București. Câtă vreme cererea de apel nu a vizat în mod explicit încheierea de conexare, dispozitivul deciziei pronunțate de instanța devolutivă nu putea cuprinde o soluție în acest sens, în considerentele acesteia fiind, însă, analizate, criticile care aveau legătură cu conexarea.

Nu constituie critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nici susținerile prin care recurenta cataloghează drept aberații juridice considerentele instanței de apel prin care s-a reținut că hotărârea tribunalului este clară sub aspectul soluțiilor date celor două cereri cu care a fost învestit și că, eventualele neclarități ar fi putut fi remediate pe calea procedurilor prevăzute de art. 442 și 443 C. proc. civ., iar nu pe calea apelului.

Opinia recurentei în sensul că instanța de apel fabulează și inventează motive ilegale și abuzive de respingere a cererilor sale nu exprimă prin ea însăși concluzia nelegalității deciziei atacate și nu poate fi subsumată niciunuia dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că nu poate fi analizată de către instanța de control judiciar.

Înalta Curte notează că pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecății în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, dar și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate concrete, dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Ca atare, cum recurenta-reclamantă nu a adus critici apte de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și la art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2024.