ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 38/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 38/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024
Asupra cauzei de față constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă, la data de 7 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 800.000 euro, cu titlu de despăgubire pentru erori judiciare, abuz în serviciu, abuz de putere, discriminare, manipulare, amenințare și constrângere, pentru perioada 18 octombrie 2016 la zi.
I.2. Sentința pronunțată de Judecătoria Oradea, secția civilă
Prin sentința civilă nr. 3075 din data de 9 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Oradea, secția civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.
I.3. Sentințele pronunțate de Tribunalul Bihor, secția I civilă
Prin sentința civilă nr. 79/C din data de 20 aprilie 2022, Tribunalul Bihor, secția I civilă a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
Prin sentința civilă nr. 158/C din data de 7 septembrie 2022, Tribunalul Bihor, secția I civilă a admis cererea formulată de avocat B., însușită de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
A dispus completarea sentinței civile nr. 79/C din data de 20 aprilie 2022 a Tribunalul Bihor, secția I civilă, cu următoarea dispoziție: cheltuielile procesuale în sumă de 1.567 RON, reprezentând onorariul de avocat al d-nei B., potrivit declarației nr. 273 din data de 26 februarie 2021, vor rămâne în sarcina statului și se vor avansa din fondurile puse la dispoziție de Ministerul Justiției.
I.4. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă
Prin decizia civilă nr. 1362/2022-A din data de 4 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de către reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor, împotriva sentinței civile nr. 79/C din data de 20 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul Bihor, secția I civilă, pe care a păstrat-o.
II. Calea de atac exercitată în cauză
II.1. Cererea de recurs
Împotriva deciziei civile nr. 1362/2022-A din data de 4 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A., arătând, în esență, că nu i s-a dat posibilitatea să formuleze contraprobe, nu au fost audiați martorii propuși și nici nu au fost avute în vedere apărările pe care le-a formulat.
II.2. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 28 august 2023, sub nr. x/2020, și a fost repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului nr. 2.
II.3. Apărările formulate în cauză
În termen legal, intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Cluj – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor a depus întâmpinare, prin care, în principal, a invocat excepția nulității recursului, susținând că recurentul-reclamant nu a formulat critici apte de încadrare în motivele de casare prevăzute de lege. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile legale de atragere a răspunderii administrativ-reparatorie a statului pentru eventuale prejudicii cauzate prin acte sau fapte administrative și nici condițiile prevăzute de art. 538-539 C. proc. pen., recurentul-reclamant aflându-se în executarea unei pedepse stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru comiterea unei infracțiuni prevăzute de legea penală.
Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și respingerea excepției invocate de către partea adversă, precum și a tuturor apărărilor formulate de către aceasta.
II.4. Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
După efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 C. proc. civ., prin rezoluția din data de 2 noiembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024, când, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției tardivității recursului, invocate din oficiu.
II.5. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
În condițiile art. 248 alin. (1) și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând recursul, cu prioritate, prin prisma excepției tardivității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În cauză, se observă că, prin decizia nr. 1362/2022-A din data de 4 octombrie 2022 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, a fost respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței pronunțate de tribunal într-o cauză având ca obiect "pretenții-reparare prejudiciu erori judiciare".
Termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, în conformitate cu prevederile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., enunțate anterior, legea neprevăzând un alt termen derogatoriu de la cel de drept comun.
În speță, raportat la data comunicării deciziei recurate, 10 noiembrie 2022 (dovada de comunicare a decizie pronunțate de instanța de apel către recurentul-reclamant se află la dosarul de apel), termenul pentru declararea recursului s-ar fi împlinit la data de 11 decembrie 2022, care, însă, a fost o zi de duminică, astfel că acesta s-a prelungit până în prima zi lucrătoare următoare – luni, 12 decembrie 2022 –, în temeiul art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ.
Cererea de recurs a fost înaintată prin intermediul poștei la data de 17 august 2023, potrivit datei menționate pe plicul aflat la dosarul de recurs).
Prin urmare, depunerea recursului prin intermediul poștei la o dată ulterioară celei la care termenul se împlinise determină concluzia că prezenta cale de atac a fost declarată cu nesocotirea termenului reglementat de 485 alin. (1) C. proc. civ.
Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului-reclamant din dreptul de a exercita recursul, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1362/2022-A din data de 4 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, împrejurarea în raport de care nu se mai impune analiza excepției nulității recursului și nici a criticilor formulate prin cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1362/2022-A din data de 4 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2024.