ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 372/2024

HOTĂRÂRE
08.02.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 372/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă la 14 martie 2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., recunoașterea pe teritoriul României a deciziei finale din 17.11.2020, pronunțate de Tribunalul pentru Violență împotriva Femeii nr. 1 din Oviedo în dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei părților.

Prin sentința civilă nr. 610/15.05.2023, Tribunalul Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Tribunalului București, având în vedere prevederile art. 1099 alin. (2) din C. proc. civ. și faptul că, din înscrisurile depuse la dosar, nu reiese că pârâtul refuză recunoașterea hotărârii străine.

Prin sentința civilă nr. 961/25.09.2023, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Suceava, reținând prevederile art. 1099 alin. (1) din C. proc. civ., precum și faptul că domiciliul pârâtului se află în raza de competență teritorială a Tribunalului Suceava.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul București, secția a III civilă a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Tribunalul Suceava, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei îl reprezintă cererea de recunoaștere pe teritoriul României a deciziei finale din 17.11.2020, pronunțate de către Tribunalul pentru Violență împotriva Femeii nr. 1 din Oviedo în dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre A. și B., copiii rezultați din căsătorie au fost încredințați mamei, spre creștere și educare, iar tatălui i s-a acordat program de vizită, fiind obligat, în același timp, să plătească o pensie de întreținere de 100 euro lunar, pentru fiecare minor.

Conform art. 21 alin. (1) și alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești: "Hotărârile pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură. Fără a aduce atingere secțiunii 4, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii. Competența teritorială a instanței indicată în lista comunicată Comisiei de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 68 este stabilită de legislația statului membru în care se depune cererea de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii".

În ceea ce privește procedura internă privind recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine, aceasta este reglementată prin dispozițiile art. 1095-1102 din C. proc. civ., în acest demers judiciar având calitate procesuală activă partea care se prevalează de respectiva hotărâre, iar calitate procesuală pasivă partea în contradictoriu cu care a fost pronunțată hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, scopul acestei proceduri fiind, conform art. 1096 alin. (1) din C. proc. civ., ca hotărârea străină să beneficieze de autoritate de lucru judecat.

Referitor la instanța competentă material și teritorial să soluționeze o astfel de cauză, art. 1099 din C. proc. civ. prevede următoarele: "(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de către tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine. (2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București (...)".

Se constată că, în ceea ce privește cererea de recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine, competența teritorială a instanței se determină, ca regulă, în raport cu domiciliul sau sediul celui refuză recunoașterea, urmând ca, în ipoteza de excepție privind imposibilitatea de determinare a acestei instanțe, competența teritorială să aparțină Tribunalului București. Se observă, totodată, că textul de lege nu prevede în mod explicit persoana împotriva căreia se îndreaptă cererea de recunoaștere a hotărârii străine, aceasta urmând a fi determinată de către instanță, prin raportare la situația concretă dedusă judecății, ținând cont de cadrul procesual stabilit de către reclamant.

În cauză, partea care refuză, prin ipoteză, recunoașterea deciziei finale din 17.11.2020, pronunțate de către Tribunalul pentru Violență împotriva Femeii nr. 1 din Oviedo în dosarul nr. x/2020, este cealaltă persoană care a figurat ca parte în cadrul acțiunii de divorț soluționate prin pronunțarea hotărârii străine, respectiv pârâtul B.. În acest sens, se constată că reclamanta a precizat cadrul procesual pasiv, indicând, în calitate de pârât, pe fostul său soț, domiciliat în județul Suceava, localitate ce se află în raza de competență teritorială a Tribunalului Suceava.

Ca atare, prin raportare la situația concretă dedusă judecății, precum și la înscrisurile aflate la dosar, Înalta Curte reține că, în prezenta cauză, este posibilă stabilirea instanței competente teritorial, în conformitate cu dispozițiile art. 1099 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că nu poate fi atrasă competența Tribunalului București, aceasta fiind doar una subsidiară, stabilită strict pentru situația în care este imposibilă stabilirea instanței în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-06-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1090/2023
Ședința publică din data de 8 iunie 2023 I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 27 august 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., cu domiciliul în județul Suceava, în cont
ÎCCJ 2023-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 793/2023
nunțată hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, respectiv numitului B.. Instanța a mai reținut că, în cuprinsul hotărârii a cărei recunoaștere se solicită, se menționează că părțile s-au căsătorit în orașul Lipjan, în data de 15 august
ÎCCJ 2024-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1992/2024
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea adresată Judecătoriei Roman și înregistrată la data de 11.07.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A. î
ÎCCJ 2025-06-30
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1381/2025
Ședința publică din data de 30 iunie 2025 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, la data de 21 iunie 2024, su
ÎCCJ 2024-06-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1773/2024
Ședința publică din data de 25 iunie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 04 dece
Sursă