ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 34/2024

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 10 decembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta UCMR – ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a solicitat următoarele: - obligarea pârâtei la plata sumei de 1.124.550 RON (inclusiv TVA aferent), reprezentând remunerație restantă datorată de pârâtă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului A. desfășurat în perioada 31 mai 2019 – 2 iunie 2019 pe Stadionul B.; - obligarea pârâtei la plata sumei de 137.025,00 RON reprezentând penalități de întârziere datorate de pârâtă până la data de 9 noiembrie 2019, pentru întârzierea plății remunerațiilor menționate la capătul anterior al cererii de chemare în judecată; - obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,1%/zi de întârziere datorate până la data plății remunerațiilor în sumă de 1.124.550 RON, începând cu data de 10 decembrie 2019 și până la data plății efective a acestor remunerații; - obligarea pârâtei să comunice UCMR-ADA un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public în cadrul spectacolului A. desfășurat în perioada 31 mai 2019 – 2 iunie 2019 pe Stadionul B., raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formațiilor/soliștilor, data și locația desfășurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă Prin sentința civilă nr. 494 din data de 5 aprilie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta UCMR – ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 13.296 RON (la care se adaugă TVA) reprezentând remunerația datorată de pârâtă pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului A. desfășurat în perioada 31 mai 2019 – 2 iunie 2019 pe stadionul B.. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a penalităților de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi întârziere, calculate astfel: pentru suma de 3.000 RON, pentru perioada 17 iulie 2019 – 30 august 2019, iar pentru suma de 13.296 RON, pentru perioada 17 iulie 2019 – data plații. A obligat-o pe pârâtă să comunice reclamantei un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public în cadrul spectacolului A. desfășurat în perioada 31 mai 2019 – 2 iunie 2019 pe stadionul B., raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formațiilor/soliștilor, data și locația desfășurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate și durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale, precum și la plata către reclamantă a sumei de 2.100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă Prin decizia civilă nr. 542A din data de 29 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamanta UCMR-ADA, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor împotriva sentinței civile nr. 494 din data de 5 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.R.L. A schimbat în parte sentința apelată, în sensul că: A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 206.895 RON, la care se adaugă TVA, reprezentând remunerație restantă pentru comunicarea publică de opere muzicale în cadrul spectacolului A. (31 mai – 2 iunie 2019), precum și suma de 127.165,53 RON penalități de întârziere aferente, calculate până la 22 martie 2021. A obligat pârâta să plătească reclamantei în continuare penalități de 0,1% pe zi de întârziere începând cu 23 martie 2021 și până la 4 aprilie 2022, iar începând cu acea data la dobânda legală penalizatoare la suma restantă, până la data plății efective. A menținut restul dispozițiilor hotărârii apelate și a obligat intimata-pârâtă la 3.025 RON cheltuieli de judecată către apelanta-reclamantă. II. Calea de atac exercitată în cauză II.1. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă Împotriva deciziei civile nr. 542A din data de 29 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, a declarat recurs pârâta A. S.R.L. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 6 iulie 2023 și a fost repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului nr. 2. II.2. Motivele de recurs Invocând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu vicierea procedurii de citare, în condițiile în care nu i-au fost comunicate motivele de apel și nici nu a primit citația pentru termenul la care s-a judecat cauza. Totodată, a arătat că, deși a formulat cerere de acces electronic la dosar – expediată pe mail la data de 22 septembrie 2022 – tocmai pentru a lua cunoștință de actele și lucrările dosarului, nu a primit niciun răspuns, fiindu-i încălcat grav dreptul la apărare. II.3. Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă UCMR-ADA Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor nu a depus întâmpinare. II.

Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă După efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 11 septembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la data de 7 noiembrie 2023, când Înalta Curte a dispus amânarea judecării cauzei la data de 16 ianuarie 2024, ca urmare a admiterii cererii formulate în acest sens de către recurenta-pârâtă, pentru imposibilitatea de prezentare din motive medicale a avocatului ales. La termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2024, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra recursului. II.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea de recurs, în esență, recurenta-pârâtă a susținut că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea normelor procedurale privitoare la citarea părților și la comunicarea cererii de apel, invocând, totodată, și încălcarea dreptului său la apărare ca urmare a faptului că nu a primit niciun răspuns la cererea de acces la dosarul electronic. Prioritar, Înalta Curte constată că, deși recurenta-pârâtă s-a prevalat de motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., aceasta nu a susținut o interpretare sau o aplicare greșită a unor norme de drept material, ci doar nesocotirea normelor de procedură care obligă instanța la comunicarea motivelor de apel, la citarea părților și la respectarea dreptului la apărare. Ca atare, motivele de recurs formulate de recurenta-pârâtă urmează a fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în care sunt încadrabile. Sunt nefondate criticile recurentei-pârâte prin care aceasta a susținut că instanța de apel a nesocotit obligația de comunicare a cererii de apel precum și vicierea proceduri de citare pentru termenul la care pricina a fost judecată. Potrivit prevederilor art. 471 1 alin. (3) C. proc. civ., după primirea dosarului sau, când este cazul, după regularizarea cererii de apel, completul de judecată va dispune comunicarea către intimat a cererii de apel, precum și a motivelor de apel. În speță, contrar susținerilor recurentei-pârâte, instanța de apel, prin rezoluția din data de 24 noiembrie 2022, a dispus comunicarea către intimată (recurenta-pârâtă din prezentul recurs) a cererii de apel precum și a motivelor de apel, cererea motivată de apel fiind comunicată părții la data de 5 decembrie 2022, la adresa din București, (adresă menționată de recurenta-pârâtă în faza apelului – dosarul de apel), astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la dosarul curții de apel. În ceea ce privește procedura de citare pentru termenul de judecată la care instanța de apel a reținut cauza în pronunțare (singurul termen acordat în această fază procesuală – 29 martie 2023), Înalta Curte constată că, potrivit mențiunilor din conceptul de citare, recurenta-pârâtă a fost citată la adresa anterior menționată, procedura de citare fiind îndeplinită la data de 17 ianuarie 2023, aspect ce rezultă din procesul-verbal aflat la dosarul de apel. Ca atare, instanța de apel și-a îndeplinit obligația de citare a părților, reglementată de 153 C. proc. civ., în conformitate cu care: "(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității". Atât procedura de comunicare a cererii motivate de apel, cât și de citare pentru termenul de judecată acordat la data de 29 martie 2023 au fost realizate prin depunerea la cutia poștală a actelor de procedură, în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (6) și (8) C. proc. civ., procesele-verbale întocmite de factorii poștali respectând rigorile impuse sub sancțiunea nulității de art. 164 C. proc. civ., iar, potrivit alin. (4) al acestui articol, mențiunile din cuprinsul acestora privitoare la faptele constate personal de către cei care le-au întocmit pot fi combătute doar prin procedura înscrierii în fals, ipoteză ce nu este incidentă în speță. Totodată, Înalta Curte constată că, la dosarul de apel, se află cererea prin care recurenta-pârâtă a solicitat recomunicarea decizie instanței de apel, precizând că în declarația de recurs și-a indicat sediul procesual ales la SCPA C., în București, str. x. Însă, câtă vreme indicarea sediului procesual ales a avut loc după soluționarea apelului, respectiv după pronunțarea și comunicarea decizie recurate, ea nu are nicio relevanță din perspectiva modului de efectuare a procedurii de citare/comunicare de către instanța de apel, având în vedere prevederile art. 172 C. proc. civ. care reglementează calea de urmat în cazul în care partea și-a schimbat locul unde a fost citată ori s-a făcut comunicarea, cu referire expresă la temenele următoare încunoștințării instanței și a părții adverse despre această schimbare. Prin urmare, din actele dosarului de apel, rezultă în mod cert că recurentei-pârâte i-au fost comunicate motivele de apel și i s-a adus la cunoștință termenul de judecată acordat la data de 29 martie 2023, împrejurare în raport de care nu se poate reține o încălcare a normelor procedurale anterior evocate și nici a dreptului la apărare al părții. În doctrină dreptul la apărare, reglementat de art. 13 C. proc. civ. și consacrat de art. 24 din Constituția României, a fost definit drept ansamblul mijloacelor procedurale de care dispune o parte în procesul civil pentru a-și ocroti ori realiza propriile drepturi sau interese legitime, instanțelor de judecată revenindu-le obligația de a respecta acest drept, respectiv de a asigura părții posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul dosarului, de a propune probe, de a-și face apărări, de a-și prezenta susținerile în scris și oral și de a exercita căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Or, dreptul la apărare, deși garantat, nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege [alin. (3) teza finală a art. 13 C. proc. civ..], exercitarea acestuia trebuind să nu intre în conflict cu celelalte garanții procesuale. Este adevărat că dreptul la apărare reprezintă principala garanție a unui proces echitabil, fără de care tranșarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă, însă, acest drept nu trebuie exercitat în mod abuziv și nu poate înlătura obligația părții, prevăzută de art. 10 C. proc. civ., de a contribui la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind finalizarea acestuia. Ca atare, nici afirmația recurentei-pârâte potrivit căreia nu a primit niciun răspuns la cererea de acces la dosarul electronic nu este de natură a susține caracterul fondat al recursului, în contextul în care acesteia i-a fost asigurat dreptul de a cunoaște actele dosarului prin comunicarea cererii motivate de apel, în raport de care putea să formuleze apărări și să propună probe, și, totodată, a fost înștiințată în legătură cu termenul acordat în cauză, având, astfel, posibilitatea să se prezinte în fața instanței pentru a-și susține poziția sau să depună concluzii scrise. Prin urmare, față de cele anterior reținute și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte, constatând legalitatea hotărârii instanței de apel, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 542A din data de 29 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată – respingerea recursului ca nefondat –, Înalta Curte, în temeiul art. 451 alin. (1) C. proc. civ., o va obliga pe recurenta-pârâtă A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 2.975 RON (dovedite prin înscrisurile aflate la dosarul de recurs), către intimata-reclamantă UCMR-ADA Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, apreciind întemeiată cererea intimatei-reclamante formulată în acest sens, precum și faptul că acest cuantum este unul justificat de munca depusă de avocatul părții, care s-a prezentat la termenul acordat în cauză, formulând concluzii orale.