ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 303/2024

Ședința publică din data de 06 februarie 2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 27 iunie 2018, reclamanții A. și B. au formulat cerere de îndreptare, lămurire, completare și înlăturarea dispozițiilor contradictorii a încheierii din data de 15 iunie 2016, pronunțate în dosarul nr. x/2015.

Prin sentința civilă nr. 514 din data de 25 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.

A respins cererea de completare a hotărârii formulată de reclamanții A. și C. în contradictoriu cu pârâții Municipiul București prin Primar General și D. S.A., ca tardivă, și a respins cererea în rest ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat contestație în anulare contestatoarea A., contestația fiind înregistrată, la data de 24 martie 2022, pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2022.

Prin sentința civilă nr. 1328 din data de 4 octombrie 2022, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția tardivității contestației în anulare, invocată de către intimată prin întâmpinare, și a respins, ca fiind tardiv formulată, calea extraordinară de atac exercitată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimații Municipiul București, prin Primarul General, și D. S.A.

Prin decizia civilă nr. 608A din data de 26 aprilie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins apelul formulat de contestatoarea A. împotriva sentinței civile nr. 1328 din data de 4 octombrie 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimații Municipiul București prin Primarul General și D. S.A, ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 608A din data de 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs contestatoarea A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 18 iulie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 2.

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-contestatoare a solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, să se dispună: nulitatea absolută a întâmpinărilor, ca acte de procedură, formulate separat pentru Municipiul București, prin Primarul General, și D. S.A. și transmise la dosarul nr. x/2015, ca nelegale și neîntemeiate; obligarea pârâtului Municipiul București, prin Primarul General, să plătească, în solidar cu pârâta D. S.A., contravaloarea lipsei de folosință pentru imobilul teren în litigiu, identificat conform raportului de expertiză efectuat de ing. E., pentru perioada 13 august 2001 - până la data pronunțării încheierii; obligarea pârâtului Municipiul București, prin Primarul General, la restituirea sumei de 300,83 RON, încasată de AFI conform chitanței nr. x din data de 20 ianuarie 2011; obligarea, în solidar, a pârâților Municipiul București, prin Primarul General, și D. S.A. la restituirea taxei de timbru în cuantum de 27.585 RON, ca nedatorată, în conformitate cu norma metodologică 51.

În esență, a arătat că declară recurs împotriva deciziei civile nr. 608A din data de 26 aprilie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2022, având în vedere dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia: "Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

Totodată, recurenta-contestatoare a făcut o prezentare a litigiilor purtate între părți în cadrul dosarelor nr. x/2015, nr. y/2012 și nr. w/2006.

A mai arătat că, în cauză, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu pricina înregistrată sub nr. x/2015 și-a verificat din oficiu competența, inclusiv cea de ordine privată, precum și dacă cererea îndeplinește cerințele prevăzute de art. 194-197 C. proc. civ., în conformitate cu art. 200 alin. (1) din același act normativ.

A menționat că, la cererea precizatoare, depusă prin av. F. la data de 8 decembrie 2015, a anexat extras din raportul de expertiză în specialitatea topografie, în exemplare suficiente pentru comunicare către părți și un exemplar pentru instanță, pentru a arăta valoarea obiectului cererii, așa cum fusese stabilită de expertul judiciar G., și nu după o prețuire estimată.

A subliniat că, în Cap. VIII - concluzii din raportul de expertiză - expertul a arătat că valoarea de circulație a diferenței de teren este de 6.213 RON/m.p., iar valoarea de circulație totală este de 2.000.275 RON.

Recurenta-contestatoare a mai susținut și că, la dosarul nr. x/2015, nu a fost depusă dovada mandatului odată cu întâmpinările formulate pentru pârâții Municipiu București prin Primarul General și D. S.A., în conformitate cu prevederile art. 202 alin. (3) C. proc. civ.

A precizat că a criticat aceste întâmpinări prin notele de ședință depuse la dosar la termenul de judecată din data de 18 mai 2016, invocând excepția lipsei dovezii calității de reprezentanți și arătând că acestea nu îndeplinesc condițiile de formă prevăzute de lege.

În opinia recurentei-contestatoare întâmpinările menționate sunt nule de drept, nu numai pentru că nu au fost anexate dovezile mandatelor, conform art. 202 alin. (3) C. proc. civ., ci și pentru că lipsa mandatului reprezintă dovada inexistenței înscrisului autentic al convenției părților cu privire la imobilul aportat la capitalul social al D. S.A. de către asociatul Municipiul București prin Primarul General, cu încălcarea normei metodologice 20.7 de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001.

Recurenta-contestatoare a menționat și că pârâții au avut cunoștință de înscrisurile de la dosarul nr. x/2012 - încheierea nr. 305879 din data de 28 iunie 2011 și extrasul de carte funciară pentru informare, comunicate de către BCPI S1 către D. S.A. în baza documentației cadastrale avizate de OCPI, la sediul social al Primăriei Municipiului București.

În opinia sa, faptul că, în ședința din data de 23 martie 2016, tribunalul i-a pus în vedere să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 27.585 RON, calculată la valoarea pretențiilor deduse judecății, arată că instanța a apreciat că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în conformitate cu art. 131 C. proc. civ., în raport de înscrisurile anexate la dosarul cauzei.

A apreciat că, la calcularea taxei de timbru în cuantum de 27.585 RON, tribunalul a ținut seama de valoarea de circulație de 6.213 RON/mp, stabilită de expertul judiciar G., la cursul BNR din data de 25 mai 2007, de 3,27 RON/l euro, și de suprafața de 328 m.p. a terenului situat în București, str. x, identificat conform raportului de expertiză efectuat de inginer E., la momentul pronunțării deciziei nr. 59A din data de 25 ianuarie 2010 de către Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2006.

A precizat că, la termenul de judecată din data de 18 mai 2016, a depus, prin avocat, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 27.585 RON -chitanța nr. x din data de 17 mai 2016, eliberată de H., I..

În termen legal, intimata D. S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., excepția nulității recursului și a solicitat, în principal, admiterea acestei excepții și anularea căii de atac, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca neîntemeiat. A solicitat și obligarea recurentei-contestatoare la plata cheltuielilor de judecată.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei în data de 01 septembrie 2023, fiind depus răspuns la întâmpinare de către aceasta, prin care a formulat susțineri în sensul admiterii recursului.

Intimatul Municipiul București, prin Primarul General, nu a depus întâmpinare.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, că recurenta-contestatoare este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. civ., precum și că partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

Totodată, raportorul a constatat că recurenta-contestatoare nu a semnat cererea de recurs.

În ceea ce privește criticile formulate, raportorul a reținut că recurenta-contestatoare nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revenind completului de filtru să aprecieze dacă, în speță, criticile formulate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidență sancțiunea nulității reglementată de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

Completul de filtru nr. 2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 15 noiembrie 2023, fiind formulat punct de vedere la raport de către recurenta A.. Totodată, la același moment, recurenta a depus și cererea de recurs semnată în original de către aceasta, astfel că se constată acoperit viciul referitor la nulitatea cererii pentru lipsa semnăturii.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția nulității, invocată de intimata D. S.A. prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ. iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin decizia civilă nr. 608 A din 26 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins apelul formulat de contestatoarea A. împotriva sentinței civile nr. 1328 din 04 octombrie 2022 a Tribunalului București, prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de aceeași parte, ca tardiv formulată.

În calea de atac a recursului, recurenta a făcut o prezentare a litigiilor purtate între părți, fără a face vreo referire la dispoziția instanței de apel, de confirmare a soluției tribunalului, care a admis excepția tardivității și a respins, ca tardiv formulată, calea extraordinară de atac a contestației în anulare.

În realitate, recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susțineri referitoare la situația de fapt a litigiului, care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., și care nici nu reprezintă critici concrete împotriva raționamentului instanței de apel, pe care se sprijină soluția pronunțată în cauză și care era susceptibil de recurs, prin care s-a concluzionat în sensul constatării legalității și temeiniciei soluției referitoare la tardivitatea contestației în anulare formulate de contestatoarea din prezenta cauză.

Astfel, Înalta Curte reține că recurenta nu a făcut trimitere la considerentele instanței de apel, la modalitatea în care aceasta a verificat aplicarea dispozițiilor art. 506 alin. (1) C. proc. civ., și nici nu a indicat vreo împrejurare ce ar putea duce la concluzia potrivit căreia termenul prevăzut de norma legală menționată ar fi fost respectat ori că ar fi fost întrerupt sau suspendat.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței raportat la considerentele avute în vedere la pronunțarea soluției și încadrarea acestora în motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părților poate duce la casarea unei hotărâri.

Ca atare, invocarea de către recurentă a unor critici care se referă la chestiuni care nu au legătură cu raționamentul instanței de apel referitor la formularea contestației în anulare cu depășirea termenului prevăzut de lege, nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.

Față de argumentele expuse și văzând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de intimata D. S.A., și va anula recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 608A din data de 26 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei nr. 608A din data de 26 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 februarie 2024.