ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2429/2023

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2023

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 03 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a suspendat judecarea cererii de recurs având în vedere împrejurarea că, deși legal citate, niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva încheierii de ședință din data de 03 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, a declarat recurs contestatoarea A..

Prin cererea de recurs, recurenta-contestatoare a arătat că va depune motivele de recurs printr-un memoriu separat.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere și prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Art. 487 alin. (1) din același act normativ prevede că "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs".

Așadar, motivarea recursului se face prin însăși cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepțiile prevăzute de textele procedurale precizate vizează motivele de casare de ordine publică sau situația în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii.

Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Prin urmare, obligației procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, și o sancțiune, aceea a nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) din același act normativ.

Potrivit art. 414 alin. (2) C. proc. civ.,:" Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.".

Se constată că în cuprinsul declarației de recurs formulate de contestatoarea A., depus la 27 februarie 2023, se menționează faptul că motivele de nelegalitate vor fi depuse printr-un memoriu separat, în condițiile C. proc. civ.

Cum motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, nici înainte și nici în timpul ședinței de judecată, instanța constată că, în cauză, este incidentă sancțiunea nulității recursului.

Cu referire la adresele înaintate de contestatoare, instanța de recurs constată că nici prin acestea nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva încheierii de suspendare a cauzei, fiind arătate diferite demersuri judiciare efectuate de partea recurentă în vederea soluționării cauzelor sale aflate pe rolul instanțelor de judecată.

De asemenea, se constată că nici prin notele scrise depuse la 28 noiembrie 2023, nu se aduc critici care să se grefeze pe soluția de suspendare a cauzei pentru lipsa părților pronunțată de curtea de apel.

Astfel, se reține că prin aceste note scrise, recurenta a expus un scurt "studiu" de jurisprudență sub aspectul motivării recursului, concluzia relevată în finalul acestui "studiu" fiind aceea că încheierea de suspendare a judecății poate fi atacată cu recurs.

În ultima parte a concluziilor scrise, pag. 2 final–pag. 7, au fost prezentate alte trei demersuri judiciare efectuate de recurentă în legătură cu litigiu în care este parte.

Drept urmare, în realitate, recurenta-pârâtă nu a formulat critici care să se grefeze pe raționamentul curții de apel ce a determinat suspendarea judecății, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. și care să tindă a demonstra nelegalitatea acestei măsuri procedurale.

Lipsa totală a motivării și inexistența unor critici pentru care se apreciază că se impune admiterea căii de atac și care sunt normele de drept încălcate de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea încheierii recurate nu ar putea conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.

Ca atare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate a încheierii atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (1) din același cod, respectiv aceea a nulității recursului declarat împotriva încheierii din 03 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.1.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii din 03 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.1.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.