ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1460/2022

Ședința publică din data de 23 iunie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 10.02.2020 sub numărul x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B., cu acuzația de malpraxis, întrucât diagnosticul stabilit de pârâtă este greșit.

Prin sentința civilă nr. 1121 din 06 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-a admis excepția perimării cererii de chemare în judecată.

S-a constatat perimată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "acțiune în constatare, constatare malpraxis, obligația de a face".

Împotriva sentinței civile nr. 1121 din 06 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă a declarat recurs reclamanta A..

Prin încheierea de ședință din 04 februarie 2022 s-a dispus măsura suspendării recursului formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 1121/06.07.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 04 martie 2022 s-a menținut măsura suspendării recursului formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 1121/06.07.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., dispusă prin încheierea din data de 04.02.2022.

Împotriva încheierii de ședință din 4 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a declarat recurs reclamanta A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 24 martie 2022, sub nr. x/2020/a2, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 8.

Prin rezoluția de primire a dosarului din 28 martie 2022, s-a dispus comunicarea cererii de recurs.

Recursul a fost comunicat intimatei B. la data de 4 aprilie 2022. Aceasta nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În speță, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurenta a susținut că diagnosticul stabilit de intimată este greșit, că, în timpul internării la Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu, sat Bălăceanca, pentru un control ORL, a fost utilizat un RMN vechi, respectiv că examinarea sa a constat doar din efectuarea unei audiograme. Totodată, recurenta a solicitat intimatei să justifice stabilirea diagnosticului și să prezinte instanței de judecată dovezile în acest sens.

Or, fără a fi expusă vreo critică de nelegalitate a încheierii prin care s-a dispus menținerea suspendării recursului, simpla împrejurare că recurenta nu este de acord, prin exercitarea prezentei căi de atac, cu soluția contestată nu determină incidența vreunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În cauză, aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. întrucât nu privesc, în concret, măsura dispusă de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea încheierii atacate, iar memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, fiind străine de considerentele încheierii atacate, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, care să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 4 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.