ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1402/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1402/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 22 mai 2024
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Cererea de revizuire
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului București în data de 21.02.2023, sub nr. x/2023, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Compania Națională pentru Compensarea Imobilelor, revizuirea deciziei civile nr. 2443 A din data de 05.10.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de către Tribunalul București, secția a III-a civilă, pentru pretinsa contrarietate cu sentința civilă nr. 3947/26.06.2019, pronunțată de Judecătoria Sectorui 1 București, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia nr. 177/26.01.2021 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.
În drept au fost invocate prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 și art. 513 alin. (4) C. proc. civ.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competență
Prin decizia nr. 2951A/09.11.2023, Tribunalul Bucuresti- sectia a V-a civilă a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în soluționarea cererii de revizuire, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
A reținut instanța că revizuenta A. solicită revizuirea deciziei civile nr. 2443 A din data de 05.10.2022 a Tribunalul București, secția a III-a civilă, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă definitivă prin decizia nr. 177/26.01.2021 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.
În acest sens, a reținut și că revizuenta a invocat drept motiv de revizuire cel reglementat prin art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, motiv pentru care a considerat că revine Curții de Apel București competența de soluționare a cauzei.
Prin decizia nr. 278A/13.03.2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul, pentru soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
A reținut instanța că instanța care a dat prima hotărâre este Judecătoria Sectorului 1 București, care a pronunțat sentința civilă nr. 3947/26.06.2019, iar cum legiuitorul a stabilit o competență specială în această situație, care revine instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, a constatat că revine Tribunalului București competența de soluționare a pricinii, ca instanță mai mare în grad față de Judecătoria Sectorului 1 București.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru considerentele expuse în continuare.
Desesizarea celor două instanțe aflate în conflict a fost determinată de interepretarea diferită a normelor procedurale din materia competenței materiale în litigiul pendinte, în raport cu dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ.
În cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București în data de 21.02.2023, revizuenta A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională pentru Compensarea Imobilelor, a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., desființarea deciziei civile nr. 2443A/05.10.2022 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2021, pe care o consideră ca fiind contrară sentinței civile nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019.
Așadar, problema de drept dedusă judecății în cadrul regulatorului de competență este aceea de a se stabili instanța competentă, potrivit legii, să soluționeze cererea de revizuire, cu particularitatea că instanțele care au pronunțat hotărârile pretins contradictorii sunt de grad diferit.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre (...)."
În cauză, cele două hotărâri în raport cu care se invocă cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt, așa cum s-a arătat, decizia civilă nr. 2443A/05.10.2022 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2021, și sentința civilă nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019.
Întrucât textul legal anterior menționat este clar și fără echivoc, rezultă în mod incontestabil că, în condițiile în care instanța care a dat prima hotărâre este Judecătoria Sectorului 1 București, instanța mai mare în grad față de aceasta, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., este Tribunalul București.
În acest context, este lipsită de relevanță împrejurarea că sentința Judecătoriei Sectorului 1 București a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 177A/26.01.2021 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, cât timp calea de atac a apelului a fost soluționată ca urmare a constatării unui incident procedural, cel al tardivității acesteia, astfel încât dezlegările pretins încălcate prin decizia atacată sunt cele cuprinse în hotărârea judecătoriei, astfel cum se arată și prin cererea de revizuire.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.