ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.04.2023, sub nr. de dosar x/2023 pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Muntenii de Jos, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., a solicitat instanței obligarea pârâtei să îi permită accesul la baza de date privind evidența financiar-contabilă constituită în temeiul raporturilor contractuale în perioada 2010 și până la data de 27.01.2022, când au încetat raporturile contractuale între părți.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin încheierea de ședință din 8 mai 2023, Tribunalul Vaslui, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale funcționale a completului specializat în materie civilă CF x și a declinat competența de soluționare a cauzei către completurile specializate în materie de contencios-administrativ și fiscal ale Tribunalului Vaslui.
Prin încheierea din 12 mai 2023, Tribunalul Vaslui, secția civilă a dispus scoaterea cauzei de pe rolul completului specializat în achiziții publice și trimiterea către repartizarea aleatorie între completurile specializate în materia contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu dispozitivul încheierii pronunțate în același dosar la data de 8 mai 2023.
Prin sentința civilă nr. 224 din data de 20 iunie 2023, Tribunalul Vaslui, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Avrig.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Vaslui a apreciat că litigiul dedus judecății este unul civil, întrucât Legea nr. 101/2016 nu este aplicabilă procedurilor de achiziție directă, fiind incidentă Legea nr. 554/2004, astfel că în privința competenței materiale sunt incidente dispozițiile art. 8 din această lege, care la alin. (2) prevede următoarele: "Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun."
Prin sentința civilă nr. 544 din data de 7 decembrie 2023, Judecătoria Avrig, secția generală a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Avrig a reținut faptul că este competent să soluționeze cauza un complet specializat în litigii de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Vaslui, motivat de faptul că prin Decizia RIL nr. 11/2023 s-a stabilit că aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului competența materială de soluționare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziții publice înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 101/2016 prin Legea nr. 208/2022, respectiv după data de 10.09.2022.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă material să soluționeze cauza este Tribunalul Vaslui, secția civilă-Complet specializat în materia contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, la data de 18.04.2023, sub nr. de dosar x/2023, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Muntenii de Jos, în contradictoriu cu pârâta societatea A. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei să îi permită accesul la baza de date privind evidența financiar-contabilă constituită în baza raporturilor contractuale în perioada 2010 și până la data de 27.01.2023, dată la care au încetat raporturile contractuale dintre părți, și menținerea în stare de funcțiune a aplicației pentru o perioadă determinată în forma existentă la data încetării raporturilor contractuale pentru accesarea și prelucrarea bazei de date într-o nouă aplicație.
Din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că între părți au fost încheiate contracte de achiziție publică, iar solicitările deduse judecății vizează executarea acestora.
Prin Legea nr. 208/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, precum și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 697/12.07.2022, s-a procedat prin art. IV la modificarea și completarea art. 53 din Legea nr. 101/2016 în sensul:,,1. La articolul 53, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 53 (1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice, în termen de 45 de zile. (1
1
) Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul."
Legea nr. 208/2022 a mai prevăzut la art. V că,,(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă. (3) Prevederile prezentei legi se aplică procedurilor de atribuire inițiate după data intrării sale în vigoare.".
Așadar, din moment ce Legea nr. 208/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 12.07.2022, aceasta a intrat în vigoare la data de 10.09.2022, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată din dosarul de față, care a intervenit la 19 aprilie 2023.
În continuare, Înalta Curte constată că art. V alin. (3) din Legea nr. 208/2022 nu este de natură să înlăture aplicarea art. IV din conținutul său cu priviră la procesul de față.
Astfel, norma tranzitorie menționată își configurează domeniul de aplicare sub aspectul "procedurilor de atribuire".
În concret, Legea nr. 208/2022 reglementează în conținutul său norme de drept substanțial și norme de drept procesual.
În categoria normelor de drept substanțial se încadrează, în principal, acelea care privesc desfășurarea procedurilor de atribuire a contractului de achiziție publică, astfel cum este definit în legislația privind achizițiile publice, a contractului sectorial, astfel cum este definit în legislația privind achizițiile sectoriale, a acordului-cadru, astfel cum este definit în legislația privind achizițiile publice, precum și în legislația privind achizițiile sectoriale, precum și a contractului de concesiune de servicii sau contractul de concesiune de lucrări, astfel cum este definit în legislația privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.
În schimb, normele privind competența de judecată a diferitelor categorii de procese vizând contractele indicate anterior constituie norme de drept procesual. În plus, astfel de norme nu se circumscriu celor care privesc desfășurarea procedurilor de atribuire a contractelor amintite, ci reglementează modul în care se desfășoară procesele deduse instanțelor judecătorești în legătură cu încheierea sau executarea contractelor vizate de procedurile de atribuire. În consecință, normele reglementate prin Legea nr. 208/2022 se adresează după caz fie procedurilor de atribuire, fie proceselor declanșate în legătură cu acestea.
Or, prin norma tranzitorie de la art. V din Legea nr. 208/2022 legiuitorul a exclus de sub incidența modificărilor și completărilor aduse legilor vizate doar aspectele vizând procedurile de atribuire, spre a nu interfera în desfășurarea procedurilor de atribuire aflate în curs, dar nu și aspectele vizând procesele, a căror reglementare din perspectivă temporală se va determina în acord cu dispozițiile art. 24 C. proc. civ., text potrivit căruia "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.". În consecință, norma relevantă pentru proces este cea din art. 53 alin. (1)
1
din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 208/2022.
De altfel, prin Decizia nr. 11 pronunțată la data de 19.06.2023, Înalta Curte de Casație și justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) și alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și art. V alin. (3) din Legea nr. 208/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, precum și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, competența materială de soluționare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziții publice înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 101/2016 prin Legea nr. 208/2022, respectiv după data de 10.09.2022, aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din C. proc. civ.."
Prin urmare, Înalta Curte reține că în cauză nu este incident art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci norma specială aplicabilă în privința contractelor de achiziții publice, indiferent de procedura de atribuire parcursă în cauză, conform art. 53 alin. (1) și alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016, astfel cum rezultă din cele anterior expuse.
De asemenea, având în vedere sediul autorității contractante, din punct de vedere teritorial este competent să soluționeze cauza Tribunalul Vaslui.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui, secția civilă, completul specializat în materie de contencios-administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui – secția Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2024.