ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 11 aprilie 2024
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă la 30 mai 2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Orașului Ghimbav, a formulat contestație împotriva adresei nr. x/19.05.2022, emise în temeiul Legii nr. 165/2013, solicitând obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru imobilul compus din casă de locuit, anexe gospodărești și teren intravilan în suprafață de 4,29 ha.
Prin sentința civilă nr. 286 din 10 noiembrie 2022, Tribunalul Brașov, secția I civilă a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei și, în consecință, a anulat cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe civile, a declarat apel reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 680/Ap din 12 aprilie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, la 24 mai 2023, reclamantul a declarat recurs.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a invocat excepția nulității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
În ședința publică din 11 aprilie 2024, în raport cu prevederile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului și a rămas în pronunțare asupra acesteia.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, cu consecința respingerii recursului ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:
Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei". În acest sens, la art. 129 din Constituția României se arată că "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de către legiuitor constituie o încălcare a principiului legalității și a principiului egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având posibilitatea de a formula căile de atac ordinare și extraordinare, pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor subiective sau intereselor sale legitime, însă numai în condițiile legii.
În prezenta cauză, reclamantul a dedus judecății o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel că, având a respecta principiul disponibilității, garantat de art. 9 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că litigiul se supune acestui act normativ special, inclusiv din perspectiva căilor de atac ce pot fi exercitate de către persoana interesată.
Potrivit dispozițiilor speciale ale art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, hotărârile judecătorești pronunțate sub imperiul acestui act normativ sunt supuse numai apelului, legiuitorul suprimând, așadar, calea extraordinară de atac a recursului. În ceea ce privește dreptul comun, art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de către instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Coroborând aceste dispoziții legale, rezultă că sentința civilă nr. 286 din 10 noiembrie 2022, pronunțată de către Tribunalul Brașov, secția I civilă, este supusă doar apelului, astfel că decizia civilă nr. 680 din 12 aprilie 2023, prin care Curtea de Apel Brașov, secția civilă a soluționat apelul exercitat de reclamant, nu este supusă căii extraordinare de atac a recursului, fiind o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.
Împrejurarea că instanța de apel a menționat, în cuprinsul dispozitivului, că decizia pe care a pronunțat-o este supusă recursului, nu poate conferi părți interesate posibilitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac, care nu este permisă în materia Legii nr. 165/2013, concluzie care reiese din prevederile precitate ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. coroborat cu art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 680 din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de către reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 680/Ap/2023 din 12 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2024.