Decizia nr. 1752/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — revizuire împotriva sentinței nr. 211/2020 a Tribunalului Brașov

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă la 8 iulie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv în perioada 1945 - 22 decembrie 1989, pe care pârâtul refuză să le reconstituie în natură. Față de excepțiile invocate prin întâmpinare, reclamantul a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să se judece cu Statul Român, prin Unitatea Administrativ Teritorială Ghimbav. Unitatea Administrativ Teritorială Ghimbav a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nici Statul Român și nici Orașul Ghimbav nu au atribuții în aplicarea Legii nr. 165/2013.

Hotărârea Tribunalului Brașov Prin sentința nr. 211 din 10 decembrie 2020, Tribunalul Brașov, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Orașul Ghimbav, prin primar. A respins cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Orașul Ghimbav, prin primar, ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de Apel Brașov Prin decizia nr. 576 din 13 mai 2021, Curtea de Apel Brașov, secția I civilă a respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 211 din 10 decembrie 2020 a Tribunalului Brașov, secția I civilă.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin decizia nr. 155 din 26 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 576 din 13 mai 2021 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Calea de atac formulată în cauză. Împotriva deciziei civile nr. 1055 din 12 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, A. a formulat cerere de revizuire. Prin cererea de revizuire, neîncadrată în drept, revizuentul a expus pe larg situația de fapt, făcând trimitere la mai multe litigii în care este parte, arătându-și nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțare în aceste dosare.

Apărările formulate în cauză Intimatul Orașul Ghimbav a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată, pentru neîncadrarea motivelor dezvoltate în motivele expres stabilite de prevederile art. 509 C. proc. civ.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 martie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 3 care a stabilit termen la data de 05 octombrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării cererii. La acest termen de judecată, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra admisibilității căii de atac, sub aspectul întrunirii condițiilor de admisibilitate ale cererii de revizuire. II. Considerentele Înaltei Curți Cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce succed. Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desființării unor hotărâri judecătorești, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanța sa. Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate. Or, din textul de lege menționat rezultă că legiuitorul a impus o condiție specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă sunt pronunțate asupra fondului sau dacă evocă fondul cauzei. Se constată că în speță, ipoteza reglementată de textul de lege nu este respectată sub acest aspect, și anume prin decizia atacată a fost pronunțată o soluție de anulare a recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Rezultă că nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., și anume, aceea ca hotărârea să fie pronunțată asupra fondului sau să evoce fondul. Totodată, se reține că potrivit prevederilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ. "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul". Însă, în ceea ce privește cererea de revizuire dedusă judecății, Înalta Curte constată că prin cererea formulată, contestatorul nu a indicat pe care dintre motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ. își întemeiază cererea. În plus, în cuprinsul cererii de revizuire nu au putut fi identificate motive care să poată fi circumscrise vreunui caz de revizuire, expres și limitativ prevăzute de lege, ci nemulțumiri ale revizuentului cu privire la modul de soluționare al dosarele în care este parte. Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 155 din 27 ianuarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2020.