ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1021/2024

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 11 ianuarie 2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., constatarea nulității actului de adjudecare nr. x/06.07.2018 încheiat de B.E.J. C. în dosarul execuțional nr. x/2017, cu privire la imobilul situat în București, str. x, anularea procesului-verbal de licitație din 5 iulie 2018, cu privire la același imobil, anularea încheierii nr. x/27.07.2018 emise de același executor judecătoresc și întoarcerea executării.

Prin sentința civilă nr. 7657 din 28 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 1 București a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect anularea actului de adjudecare nr. x/06.07.2018 și a respins, ca inadmisibile, celelalte capete de cerere.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamantul a declarat apel.

Prin încheierea de ședință din 15 aprilie 2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a suspendat judecata apelului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la termen și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul a declarat recurs.

Prin încheierea de ședință din 28 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a suspendat judecata, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la termen și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin decizia civilă nr. 613R din 5 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția de perimare și a constatat perimat recursul formulat împotriva încheierii de ședință din 15 aprilie 2022.

Împotriva acestei decizii civile, la 9 septembrie 2023, reclamantul a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție la 5 octombrie 2023.

Prin rezoluția din 20 octombrie 2023, s-a dispus emiterea unei adrese către recurentul-reclamant, cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.

Întrucât recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, în ședința publică din 11 aprilie 2024, a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând, cu prioritate, asupra excepției netimbrării, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite și va anula recursul ca netimbrat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță, iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, la art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ. se prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

Cu toate că recurentul-reclamant a fost încunoștințat, la adresa indicată pentru comunicarea actelor de procedură, despre obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, datorate în temeiul art. 24 alin. (1) și alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, totuși acesta, până la termenul fixat la 11 aprilie 2024, nu a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru, încălcând dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins chiar esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63)

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru, fixată prin rezoluția administrativă, are un cuantum redus (200 RON), recurentul-reclamant a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac extraordinară este formulată împotriva unei decizii prin care s-a constatat perimat un recurs declarat împotriva unei încheieri de suspendare a judecății. În raport cu aceste elemente, nu se poate reține că, prin anularea cererii de recurs ca netimbrate, s-ar aduce atingere dreptului fundamental de acces la justiție.

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 613R/2023 din 5 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2024.