ÎCCJ, Decizia nr. 51/2024

Ședința publică din data de 4 martie 2024

Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecția Judiciară, solicitând instanței să dispusă suspendarea executării raportului întocmit de pârâtă la data de 17 iulie 2023 în lucrarea nr. 23-1046, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Pitești, în temeiul art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 141/F-CONT din 7 noiembrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării formulată de A..

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 3 ianuarie 2024.

În urma stabilirii termenului de judecată a recursului la data de 14 iunie 2024, A. a formulat cerere de preschimbare a acestui termen, care a fost respinsă prin încheierea din 23 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

A. a formulat contestație privind tergiversarea procesului prin care a solicitat stabilirea unui termen mai scurt pentru judecarea de urgență a recursului, invocând cazul de tergiversare a procesului prevăzut de art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.

În motivare, a susținut că recursul trebuie soluționat de urgență și cu precădere conform art. 14 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și că prima instanță nu a analizat în fond cererea de suspendare a executării, respingând-o ca inadmisibilă.

Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 522 alin. (1) din C. proc. civ., "oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."

Conform art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., "contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri: când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat."

Din analiza acestor dispoziții rezultă că primul motiv de contestație privind tergiversarea procesului presupune nerespectarea de către instanța de judecată a termenelor prevăzute de lege pentru finalizarea unei proceduri.

Noțiunea de "termen" în sensul art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. include atât termenele legale stabilite sub forma unui interval de timp, cât și cele prevăzute sub forma unei zile fixe până la care trebuie finalizată o procedură.

Pornind de la aceste considerații, Înalta Curte constată că petentul invocă incidența art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., susținând, în esență, că termenul de judecată stabilit la data de 14 iunie 2024 în dosarul nr. x/2023 nu asigură soluționarea de urgență și cu precădere a cauzei, conform art. 14 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Aceste texte de lege prevăd că, în procedura de suspendare a executării actelor administrative, instanța soluționează cererea de urgență și cu precădere, fără însă a stabili un termen fix în care trebuie soluționată cererea respectivă.

Or, cazul de tergiversare a procesului instituit de art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. presupune un termen stabilit de către legiuitor sub forma unui interval de timp sau a unei zile fixe pentru finalizarea unei proceduri, care s-a împlinit fără rezultat.

De altfel, mențiunea generică referitoare la soluționarea de urgență și cu precădere vizează exclusiv cererea de suspendare, nu și recursul exercitat în aceeași cauză, astfel cum rezultă chiar din conținutul textelor de lege invocate de către petent.

În plus, Înalta Curte reține că termenul de judecată din 14 iunie 2024 poate fi considerat unul scurt prin raportare la planificarea ședințelor completurilor de judecată constituite la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, încărcătura ridicată a acestora și durata medie a termenelor de judecată stabilite în cauze similare aflate pe rolul acestei secții.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 525 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 martie 2024.