ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.12.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 863/2023

HOTĂRÂRE
21.12.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 863/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 21 decembrie 2023

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156/F din 30 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 189/F din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a Penală, în dosarul nr. x/2022.

A fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii atacate.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., revizuentul a fost obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată, la data de 23.06.2023, pe rolul acestei instanțe, persoana condamnată A. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 189 din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a Penală, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în motivarea cererii fiind invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Astfel, în susținere, revizuentul a arătat, în esență, că, prin sentința penală nr. 189 din 02.11.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a dispus, în baza art. 583 C. proc. pen. raportat la art. 96 alin. (2) C. pen. admiterea sesizării Serviciului de Probațiune București și s-a revocat suspendarea sub supraveghere pedepsei aplicate, urmând ca persoana condamnată să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, revizuentul a arătat că, în cauză, își găsesc aplicabilitatea considerentele deciziei nr. 68 din 03 noiembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că revizuirea poate viza și hotărâri care nu soluționează fondul cauzei.

Așadar, s-a solicitat instanței să se constate că, în speță, s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate, respectiv: înscrisuri medicale (rapoarte medicale, buletine de analiză, consultații, bilete de ieșire din spital, investigații, consulturi, scrisori medicale, dovezi de plată), dovezi de urmare a programului de reintegrare socială și dovada de plată, dovada lipsei de venituri din societatea în care este administrator - S.C. B. S.R.L., contract de închiriere și dovada achitării contravalorii chiriei, extras CF.

Prin urmare, s-a arătat că, faptele noi invocate sunt de natură a influența stabilirea situației de fapt, în sensul că revizuentul nu a acționat cu rea- credință privind neachitarea despăgubirilor civile în cuantum de 2.821.786,03 RON, obligație stabilită, în solidar, cu inculpații C., D., E., F., G., H., I., J., prin sentința penală nr. 131/27.06.2017 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 294/09.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în realitate, acestea neavând posibilități materiale pentru achitarea prejudiciului, iar, aspectele invocate nu au fost evaluate de instanțe la momentul pronunțării soluției.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, Curtea de apel a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se declara admisibilă în principiu cererea de revizuire formulată.

Astfel, s-a arătat că motivul de revizuire invocat, prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., este subordonat îndeplinirii următoarelor condiții, respectiv descoperirea unor fapte sau împrejurări necunoscute de instanță, faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal.

Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

În ceea ce privește existența cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cu privire la noțiunea de fapte sau împrejurări noi, Curtea a reținut că este necesar ca elementele noi să dovedească netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză, care să conducă la o soluție diametral opusă celei pronunțate inițial.

Totodată, s-a arătat că, evaluarea sau interpretarea diferită sau greșită a probelor administrate, ori prelungirea probațiunii nu reprezintă un temei de revizuire a hotărârii de condamnare, căci nu se regăsește printre situațiile limitativ și expres prevăzute de dispozițiile art. 453 lit. a)-f) C. proc. pen.

Or, cererea de revizuire formulată în cauza vizează o hotărâre pronunțată într-o cauză având ca obiect executarea pedepselor, respectiv revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 583 C. proc. pen.).

De asemenea, contrar susținerilor apărării, instanța de fond a arătat că, ipoteza avută în vedere în cazul unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care poate fi îndreptată și împotriva unei hotărâri penale definitive, pronunțate în soluționarea unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 595 C. proc. pen., nu poate fi extinsă la alte cereri de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în cauze care au avut ca obiect cereri în materia executării pedepselor.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestație condamnatul A., fără a o motiva în scris.

Cu ocazia dezbaterilor, prin intermediul apărătorilor aleși, persoana condamnată a reiterat argumentele invocate în fața instanței de fond, solicitând, admiterea în principiu a cererii de revizuire formulate, și, în rejudecare, să se dispună trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea evaluării pe fond a cererii formulate și suspendarea sentinței penale nr. 189/F din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2022 până la soluționarea cererii de revizuire, susținând, în esență, că cererea este formulată în condițiile prevăzute de lege, că este incident cazul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., că s-au depus la dosar dovezile pe care se sprijină această cerere, iar, noua situație expusă relevă lipsa relei - credințe a condamnatului cu privire la plata prejudiciului produs părții civile.

De asemenea, revizuentul a arătat că, în cauză, își găsesc aplicabilitatea considerentele deciziei nr. 68 din 03 noiembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că revizuirea poate viza și hotărâri care nu soluționează fondul cauzei.

Analizând contestația formulată de condamnatul A., în raport cu dispozițiile legale în materie și cu actele dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.

Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

În speță, se constată că prin sentința penală nr. 189/F din 02 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a admis sesizarea Serviciul de Probațiune București și a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului A., context în care, Înalta Curte constată că cererea de revizuire a fost formulată în termenul legal, prevăzut de art. 457 alin. (1) C. proc. pen., iar, revizuentul a fost parte în cauza a cărei revizuire o solicită, conform art. 455 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Se mai constată că cererea de revizuire a fost formulată și motivată în scris, cu menționarea cazului de revizuire pe care aceasta se întemeiază, respectiv art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuentul invocând faptul că, s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.

Conform art. 453 alin. (4) C. proc. pen., cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal.

În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că, pentru a fi incidente aceste dispoziții, este necesar ca faptele sau împrejurările noi invocate în revizuire să nu fi fost cunoscute de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârea de condamnare și aceste împrejurări sau fapte să fie în măsură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, mai precis să conducă la adoptarea unei soluții diametral opuse.

Pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. nu este necesar deci ca probele propuse să fie noi, ci teza probatorie pentru care se solicită a se administra aceste probe, respectiv faptele sau împrejurările ce pot fi relevate să fie unele necunoscute și neanalizate de către instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Raportând considerațiile teoretice mai sus arătate la speța dedusă judecății, Înalta Curte constată că, în cauză, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 189/F din 02 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022, prin care, în baza art. 583 C. proc. pen. raportat la art. 96 alin. (2) C. pen. s-a admis sesizarea Serviciul de Probațiune București și a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului A. prin sentința penală nr. 131 din 27.06.2017 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 294 din 09.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală și executarea în regim de detenție a pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată intimatului condamnat A..

Astfel, Înalta Curte constată, contrar argumentelor instanței de fond, că hotărârea vizată prin cererea de revizuire formulată de persoana condamnată îndeplinește condițiile art. 452 C. proc. pen., incidența căii extraordinare putând fi reținută și în cazul altor hotărâri judecătorești cum sunt cele din materia executării.

În același sens sunt și considerentele Deciziei nr. 68 din 03 noiembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că revizuirea poate viza și hotărâri care nu soluționează fondul cauzei, considerente care, în opinia instanței de control judiciar, pot fi extinse și la alte cereri de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în cauze care au avut ca obiect cereri în materia executării pedepselor.

În speță, sentința prin care instanța a soluționat cererea Serviciului de Probațiune București și a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului A. este o hotărâre pronunțată în materia executării hotărârii penale, respectiv a procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 C. proc. pen., iar motivul de revizuire invocat reprezintă un remediu procesual pentru a reforma hotărârea pronunțată în procedura anterior menționată, fără de care accesul la justiție ar fi formal și iluzoriu.

Față de aceste considerente, constatând îndeplinite cerințele cumulative de admisibilitate în principiu a cererii de revizuire, Înalta Curte va admite contestația formulată de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 156/F din 30 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, va desființa, în totalitate hotărârea atacată, și, în rejudecare, în baza art. 459 C. proc. pen. raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., va admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul A. și va trimite cauza la Curtea de Apel București în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire.

Cu privire la cererea de suspendare a sentinței penale supuse revizuirii până la soluționarea căii extraordinare de atac formulată de apărare, Înalta Curte arată că potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (1) C. proc. pen., odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia, instanța poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii suspuse revizuirii și poate dispune respectarea de către condamnat a unora dintre obligațiile prevăzute de art. 215 alin. (1) și (2) C. proc. pen.

Așadar, instanța poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii, textul de lege prevăzând doar o facultate a instanței sesizate de a aprecia oportunitatea dispunerii acestei măsuri, suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere fiind o chestiune de oportunitate, iar nu de legalitate.

Cu toate acestea, față de motivul invocat și față de actele și lucrările dosarului așa cum au fost anterior expuse, Înalta Curte, fără a antama fondul cauzei, apreciază că menținerea executării sentinței nr. 189/F din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală presupune riscul punerii în executare a unei pedepse privative de libertate potrivit unei hotărâri ce poate fi anulată în calea extraordinară de atac a revizuirii, admisă în principiu, motiv pentru care, în baza art. 460 alin. (1) C. proc. pen., va suspenda executarea sentinței penale anterior menționate până la soluționarea cererii de revizuire.

Totodată, Înalta Curte apreciază că, în cauză, se impune ca pe durata suspendării executării hotărârii, revizuentul A. să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

În ceea ce privește cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privind interpretarea dispozițiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte arată, pe de o parte, că, instanța învestită cu soluționarea cauzei nu are nelămuriri sau dificultăți în a interpreta norma de drept indicată în cuprinsul cererii de sesizare, iar, pe de altă parte în raport de soluția ce urmează a se pronunța în cauză, cererea formula apare ca rămasă fără obiect.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În majoritate,

Admite contestația formulată de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 156/F din 30 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, desființează, în totalitate hotărârea atacată, și, în rejudecare:

În baza art. 459 C. proc. pen. raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul A. și trimite cauza la Curtea de Apel București în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire.

În baza art. 460 alin. (1) C. proc. pen., suspendă executarea sentinței penale nr. 189/F din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, până la soluționarea cererii de revizuire.

În baza art. 215 alin. (1) și alin. (2) lit. a) C. proc. pen., pe durata suspendării executării hotărârii, revizuentul A. trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 decembrie 2023.

Cu opinie separată, în sensul respingerii, ca nefondate, a contestației formulate de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 156/F din 30 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023 și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Motivarea opiniei separate

În dezacord cu opinia majoritară, consider că se impunea respingerea ca nefondată a contestației formulate de către revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 156/F din 30 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.

În mod corect, judecătorul fondului a reținut faptul că cererea de revizuire formulată este una inadmisibilă în condițiile în care vizează o hotărâre prin care nu a pronunțată una dintre soluțiile prevăzute de art. 453 alin. (4) teza I C. proc. pen.., respectiv de achitare, condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal.

Prin sentința penală nr. 189 din 02.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a Penală, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 407 din 25.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, împotriva căreia a fost formulată calea extraordinară de atac, s-a dispus admiterea sesizării Serviciului de Probațiune București și s-a revocat suspendarea sub supraveghere pedepsei aplicate, urmând ca persoana condamnată să execute, în regim de detenție, pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

Rezultă că nu a fost pronunțată condamnarea revizuentului, ci s-a dispus, în conformitate cu prevederile art. 583 C. proc. pen.. rap. la art. 96 alin. (2) C. pen., revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 131/27.06.2017 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 294/09.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

În aceste condiții, față de prevederile clare ale art. 453 alin. (4) teza I C. proc. pen.., soluția adoptată prin sentința contestată este cea corectă, legea prevăzând expres care sunt hotărârile împotriva cărora se poate exercita calea de atac de retractare a revizuirii atunci când este invocat cazul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Pe de altă parte, decizia nr. 68/2020 pronunțată de către Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de către contestator în cererea formulată, nu are aplicabilitatea în cauză

Prin intermediul acestei decizii interpretative s-a statuat că doar cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. poate fi îndreptată împotriva unei hotărâri penale definitive, pronunțate în soluționarea unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 595 C. proc. pen.., însă aceasta pentru că "Revizuirea în cadrul deciziilor Curții Constituționale rezidă în efectele obligatorii ale deciziilor instanței de contencios constituțional și în necesitatea valorificării în concret a modului în care a fost exercitat dreptul la apărare prin invocarea în cauză a excepției de neconstituționalitate a dispoziției legale pe care s-a întemeiat hotărârea pronunțată de instanță. Numai în acest mod accesul la justiție nu apare ca formal și iluzoriu, iar sesizarea Curții Constituționale are eficiență juridică."

Acestea sunt considerentele pentru care Înalta Curte a admis exercitarea căii de atac a revizuirii în cazul unor hotărâri care nu vizau o soluție pe fondul raportului de drept penal, iar extinderea acestei interpretări nu este posibilă în condițiile în care legea prevede expres care sunt hotărârile împotriva cărora se poate exercita revizuirea întemeiată pe cazul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente consider că se impunea respingerea contestației și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

Sursă