ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 12 martie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 188 din data de 06 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus următoarele:

În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (faptă din data de 24.02.2020).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) din C. pen. (de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere), pe o perioadă de 3 ani, care se execută de la data rămânerii definitive a hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi, care se execută dacă pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 din C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen., termen care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatei să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: DGASPC Sector 1 București ori Poliția Locală a Sectorului 1 București.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2021 din data de 08.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 24.02.2020, în intervalul orar 02:40 - 03:00, inculpata A. a condus autoturismul x Benz înmatriculat sub nr. x de la intersecția Splaiul Independenței cu str. x și până la str. x, având o alcoolemie peste limita legală, respectiv o concentrație alcoolică de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat la testarea cu etilotestul în jurul orei 03:40, o alcoolemie de 2,91 g/‰ în prima probă de sânge prelevată la ora 04:05 și o alcoolemie de 2,57 g/‰ în cea de-a doua probă prelevată la ora 05:05.

În urma administrării probatoriului în primă instanță a rezultat că la data de 24.02.2020 în jurul orei 02:40, după ce anterior a consumat băuturi alcoolice în exces, în timp ce circula la volanul autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, ce aparținea fostului său concubin, martorul B., pe Splaiul Independenței către domiciliul său de pe str. x sector 3, ajungând înainte de intersecția cu str. x, inculpata A. a lovit cu autoturismul gardurile de protecție ale unei lucrări pe partea carosabilă pe care le-a împrăștiat pe șosea, autoturismul suferind avarii pe partea dreaptă și dreapta față, inclusiv la roată, fiind pierdută și plăcuța cu nr. de înmatriculare din față. La scurt timp, începând cu ora 02:44, mai multe persoane care locuiau sau circulau prin zona Pod Hașdeu au apelat nr. de urgență 112 anunțând accidentul. Inculpata și-a continuat deplasarea, a ajuns în Piața Unirii, a intrat pe bd. x, ajungând în jurul orei 02:56, prin Piața Alba Iulia pe bd. x, după care a virat dreapta și a intrat pe str. x, oprind autoturismul în parcarea blocului în care locuia. Autoturismul condus de inculpată a fost observat pe bd. x, în zona C., de martorii D. și E., care prestau servicii de taximetrie, martorii observând că autoturismul circula cu viteză, era avariat și ieșeau scântei din asfalt la contactul cu roata avariată. La ora 02:56 martorul D. a apelat nr. de urgență 112 anunțând că autoturismul condus de inculpată circula pe bd. x Vasile și E. au urmărit-o pe inculpată până în parcarea din fața blocului în care locuia, pe str. x, la fața locului ajungând și un echipaj de poliție format din martorii F. și G.. Cei doi polițiști au găsit-o pe inculpată, precum și pe martorii D. și E..

În momentul în care polițiștii i-au cerut inculpatei să prezinte datele de identificare, aceasta a devenit recalcitrantă, adresându-le injurii și amenințări, spunându-le că este avocat și că "îi va băga la pușcărie". Având în vedere că inculpata refuza să se legitimeze și avea un comportament agresiv, polițiștii au procedat la încătușarea acesteia, după care i-au căutat în autoturism și i-au găsit actele de identitate. Deoarece inculpata prezenta halenă alcoolică și avea un comportament care vădea starea avansată de ebrietate, polițiștii i-au cerut să se supună testării cu aparatul etilotest, însă aceasta a refuzat. Atunci, agenții de poliție au preluat-o pe inculpată și au transporta-o la INML Mina Minovici în vederea prelevării de probe biologice. Pe drum către INML, în jurul orei 03:40, inculpata a fost de acord să sufle în paratul etilotest, care a indicat o valoare de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat. În urma prelevării probelor biologice, inculpata a prezentat o alcoolemie de 2,91 g/‰ în prima probă de sânge prelevată la ora 04:05 și o alcoolemie de 2,57 g/‰ în cea de-a doua probă prelevată la ora 05:05. De la INML, aceasta a fost condusă la domiciliu cu autospeciala de poliție de către martorii F. și G..

Curtea a constatat că inculpata a încercat să prezinte o variantă a derulării evenimentelor în așa manieră încât să se ajungă la concluzia că la momentul în care a condus autoturismul avea o alcoolemie sub 0,80 g/l alcool pur în sânge, arătând, în cursul urmăririi penale și în fața instanței că, la data de 23.02.2023, s-a deplasat în mun. Craiova la părinții săi, întorcându-se în București în jurul orei 02:00 și că la ora 02:20 a acroșat gardul care delimita lucrările la carosabil pe Splaiul Independenței, înainte de intersecția cu str. x, observând ora deoarece s-a uitat în bordul autoturismului să vadă dacă s-au produs avarii. A mai susținut că s-a speriat și a încercat să îl sune pe martorul B. să-i spună ce s-a întâmplat, însă nu și-a găsit telefonul, motiv pentru care a oprit la circa 150 m de la locul accidentului, într-o stație de autobuz, unde a luat de sub scaunul autoturismului o sticlă de 500 ml cu palincă (primită de la părinții săi pentru a fi dată unui prieten) și a băut din ea aproximativ 350 ml, plecând spre domiciliu la ora 02:40. De asemenea, inculpata a mai susținut că a fost neconformă adevărului precizarea sa menționată în procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, potrivit căreia a consumat alcool în data de 23/24.02.2020, în intervalul ora 22:00-03:00, respectiv două sticle de 750 ml de vin rose, arătând că a declarat astfel fiindcă i-a fost rușine să spună că a consumat palincă.

În raport de dispozițiile art. 78 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 195/2002 prima instanță a reținut că chiar dacă inculpata ar fi consumat alcool după producerea accidentului, rezultatul analizei probelor biologice reflectă starea inculpatei în momentul producerii accidentului, apreciind ca fiind necaractersitic comportamentului unei persoane care conduce un autoturism fără a consuma băuturi alcoolice, ca imediat după un accident, să caute alcool prin mașină, pe care să-l consume, după care să mai conducă câțiva kilometri, să se oprească și pe deasupra să și cronometreze perioada consumului.

Curtea a constatat că inculpata este contrazisă de procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de persoanele care au apelat nr. de urgență 112, în sensul că nu avea cum să acroșeze gardul la ora 02:20, deoarece numitul H. a apelat nr. de urgență 112 la ora 02:44 și a anunțat că, cu 5 minute înainte, un autoturism scump, x sau x a intrat în gardul care împrejmuia lucrarea "la pod la Hașdeu" și a fugit, fiind încă doi șoferi, pe nume I. și J., care au apelat nr. de urgență 112 la ora 02:49 și ora 02:50, aceștia reclamând că cineva a intrat cu autoturismul în gardul care împrejmuia lucrarea și l-a împrăștiat în toată intersecția, iar bucățile de gard obstrucționează circulația, or dacă împrăștierea gardului ar fi avut loc la ora 02:20, șoferii ar fi reclamat neplăcerea obstrucționării intersecției la câteva minute după această oră.

Din declarația martorului G. în cursul urmăririi penale s-a reținut că, în perioada așteptării la INML Mina Minovici, inculpata i-a spus că venea de la Pitești unde consumase băuturile alcoolice, despre care i-a spus că au fost shott-uri, din cauza a ceea ce martorul a circumscris drept "motive referitoare la dragoste", iar nu unele consecutive impactului.

Apărarea inculpatei s-a constatat că a fost contrazisă chiar de precizarea sa menționată în procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, conform căreia a consumat alcool în data de 23/24.02.2020, în intervalul ora 22:00-03:00, respectiv două sticle de 750 ml de vin rose, fapt ce a fost considerat de prima instanță că un consum masiv de alcool început în jurul orei 22:00 și terminat înainte de ora 02:00 face mai plauzibile o concentrație alcoolică de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat în jurul orei 03:40, o alcoolemie de 2,91 g/‰ în prima probă de sânge prelevată la ora 04:05 și o alcoolemie de 2,57 g/‰ în cea de-a doua probă prelevată la ora 05:05.

De asemenea, s-a reținut că martorii F. și G., care au ajuns la locul accidentului de îndată ce au fost direcționați, au găsit plăcuța cu numărul de înmatriculare în locul în care au confirmat impactul, s-au uitat în mod firesc în zonă în încercarea de identifica autoturismul care a produs pagubele și nu au remarcat niciun autovehicul, în condițiile în care și cetățeanul care a anunțat primul incident a arătat că autoturismul se îndepărtase după 30 de secunde spre direcția Izvor. Ori, în condițiile în care inculpata ar fi staționat 20 de minute după impact în dreptul stației de autobuz aflată pe Splaiul Independenței după intersecție așa cum a declarat, stație aflată la cca. 86 m de locul unde se afla lucrarea stradală ale cărei garduri le lovise, Curtea a constatat că cel puțin cei doi martori ar fi remarcat-o.

Faptul că inculpata se afla deja sub influența băuturilor alcoolice înainte să lovească gardul împrejmuitor, în opinia primei instanțe explică decizia insistentă a acesteia de a conduce autoturismul puternic avariat și chiar cu viteză, în loc să oprească și să ia alt mijloc de transport până la domiciliu.

Concluzionând, Curtea a reținut că toate elementele analizate au arătat că la ora 02:40 când a avut loc impactul între autoturismul înmatriculat sub nr. x și lucrarea stradală de la intersecția Splaiului Independenței cu str. x, inculpata deja conducea autoturismul sub influența băuturilor alcoolice.

De asemenea, probele au arătat că inculpata avea o alcoolemie mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge, din raportul de expertiză medico-legală nr. A 12/2413/2020 din data de 26.10.2022 rezultând că nu s-au putut efectua calculul retroactiv și nici alte aprecieri privind valoarea alcoolemiei în raport cu limita legală de 0,80 g‰ în cauză, întrucât din consumul declarat de către inculpată a rezultat că la ora evenimentului rutier alcoolul se afla în organismul său în faza de absorbție. S-a remarcat faptul că alcoolemia inculpatei era în scădere potrivit rezultatelor analizelor probelor de sânge, astfel că imposibilitatea de realizare a calculului retroactiv se datorează nesincerității inculpatei privitor la intervalul orar în care a consumat băuturile alcoolice, întrucât INML se bazează pe această informație chiar și atunci când ea este vizibil contrazisă de rezultatele analizelor de sânge și, cu toate acestea, instituția medico-legală a putut preciza că alcoolemiile rezultate din analize provin dintr-un consum de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat de inculpată la INML. Curtea a stabilit că nu este corespunzător realității consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 02:20-02:40 declarat de inculpată, neavând aptitudinea să explice scăderea concentrației alcoolice evidențiată în cele două probe de sânge și că dacă s-ar da eficiență imposibilității administrării mijlocului de probă cu expertiza, în favoarea inculpatei, s-ar ajunge în situația în care stabilirea răspunderii penale pentru fapta comisă să stea exclusiv la latitudinea inculpatei. S-a considerat că aceeași ar fi situația și dacă s-ar încuviința o expertiză bazată pe susținerile neverosimile ale inculpatei conform cărora a consumat circa 350 ml țuică/palincă în intervalul orar 02:20-02:40.

Curtea a apreciat că, din moment ce la ora 04:05 inculpata A. avea o îmbibație alcoolică de 2,91 g/‰ (de 3,6 ori mai mare decât limita legală), iar peste o oră avea o îmbibație de același fel de 2,57 g/‰ (de 3,2 ori mai mare decât aceeași limită legală), este logic că în urmă cu o oră față de prima probă recoltată putea avea doar o îmbibație mai mare decât cea din prima probă, reieșind astfel că nu există un dubiu rezonabil că a realizat elementul material de conducere pe drumurile publice în intervalul orar 02:40-03:00 având în sânge o îmbibație alcoolică cu mult peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Totodată, prima instanță a subliniat că inculpata nu poate să se plângă de faptul că de la momentul la care a condus până i-a fost recoltată prima probă biologică a trecut o oră și 25 de minute, deoarece aceasta a fost cea care a refuzat să se legitimeze, să sufle în aparatul etilotest, întârziind procedura cu circa 40 de minute.

Prima instanță a făcut trimitere și la rezultatul testării cu aparatul alcotest, activitate realizată la ora 03:40, ocazie cu care a fost observată o concentrație alcoolică de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat, în sine situată departe de limita legală, fiind totodată cunoscut că nivelul concentrației măsurate în sânge depășește dublul concentrației din aerul respirat.

Din înregistrările video Curtea a observat starea extrem de avansată de ebrietate în care se afla inculpata pe parcursul discuțiilor purtate cu polițiștii (pe care i-a jignit, înjurat și amenințat), precum și atitudinea agresivă, fiind necesară încătușarea acesteia, iar la ora 03:19, adică cu 21 de minute înainte de a sufla în aparatul etilotest, inculpata abia putea să vorbească și să se țină pe picioare, astfel că în timp ce conducea autoturismul la orele 02:40-03:00, aceasta nu avea o stare mult diferită, aspecte confirmate și de procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate de martorul D. cu operatorul 112 la ora 03:00:44, martorul spunându-i polițistului că "a făcut apel că e una beată care a lovit toate mașinile."

Faptul că la examenul clinic inculpata avea o ținută ordonată, era liniștită și orientată, în opinia primei instanțe nu demonstrează că la momentul conducerii autoturismului (intervalul ora 02:40-03:00) nu se afla în stare avansată de ebrietate, ci arată că, între timp, își mai revenise și nu mai prezenta starea și comportamentul anterioare.

Deși prin Decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională a României a stabilit că pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen. îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur trebuie să existe în sânge la momentul conducerii autovehiculului, s-a reținut că imposibilitatea efectuării unui astfel de calcul retroactiv al alcoolemiei a fost cauzată de nesinceritatea inculpatei.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., în concret starea avansată de ebrietate, producerea unui accident soldat cu pagube materiale, faptul că inculpata nu a recunoscut fapta și a avut o atitudine nesinceră, încercând să inducă în eroare instanța și faptul că aceasta are antecedente penale, prin sentința penală nr. 148/F/29.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia nr. 481/A/21.12.2015 a Înaltei Curți, față de inculpată dispunându-se renunțarea la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de prelevare de probe biologice. Raportat la aceste aspecte, Curtea a stabilit o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, precum și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe o perioadă de 3 ani, corelativ cu pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, Curtea a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 91 din C. pen., fiind îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, respectiv condamnarea prin prezenta decizie fiind de 2 ani închisoare, inculpata nu a suferit condamnări anterior săvârșirii faptei, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de persoana acesteia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

*****

Împotriva sentinței penale nr. 188 din data de 06.10.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023 a declarat apel inculpata A..

Prin apelul declarat inculpata a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și în rejudecare să se dispună achitarea sa în baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în subsidiar să se dispună schimbarea modalității de individualizare a executării pedepsei stabilite de prima instanță în sensul renunțării la aplicarea pedepsei.

S-a menționat că pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen., respectiv de a nu conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pe o perioadă de 3 ani, calculată de la data rămânerii definitive a sentinței apelate, apare ca fiind excesivă raportat la faptul că inculpata respectă această obligație încă de la data suspendării dreptului de a conduce, respectiv 24.02.2020, astfel că măsura complementară a fost deja depășită prin raportare la perioada scursă de la data reținerii permisului de conducere și până în prezent, iar suplimentarea acesteia cu încă 3 ani ar fi disproporționată față de circumstanțele reale ale cauzei.

Inculpata a arătat că în mod nelegal s-a dispus efectuarea raportului de expertiză de procuror fără a aștepta ca inculpata să dea declarație, raportându-se la datele consemnate în cuprinsul procesului-verbal de recoltare, în condițiile în care din tot probatoriul administrat ar rezulta, în mod indubitabil, că inculpata nu avea cum să consume băuturi alcoolice la ora 03:00. S-a susținut că preluarea datelor menționate în procesul-verbal de prelevare mostre la INML, deși acesta nu reprezintă declarația unei persoane, mai ales că la acel moment inculpata nu avea nicio calitate procesual penală și indicarea intervalui de timp 02:44 - 03:00 pentru calcul retroactiv al alcoolemiei, ar fi condus la imposibilitatea stabilirii în mod legal și corect a alcoolemiei acesteia.

De asemenea, a criticat faptul că hotătârea primei instanțe este fundamentată preponderent pe supoziții și probabilități, că procurorul a reformulat situația de fapt cu privire la ora conducerii autoturismului, că s-a reținut existența antecedentelor penale contrar cazierului judiciar de la dosar, dar și că s-a reținut producerea unui accident în condițiile în care în cauză nu există un prejudiciu, iar acroșarea gardului ce delimita lucrarea de pe strada x a survenit anterior consumului de băuturi alcoolice, având în vedere și că valoarea alcoolemei din prezenta cauză nu a fost stabilită în mod legal la momentul conducerii, așa cum rezultă din Decizia CCR nr. 732/2014, astfel că în opinia acesteia, soluția care se impune este achitarea.

Făcând trimitere la art. 8 din C. proc. pen. și art. 6 paragraful 1 din CEDO, s-a precizat că, în prezenta cauză, termenul rezonabil a fost depășit, iar remedierea încălcării dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, poate consta în individualizarea concretă a pedepsei, apreciind ca fiind îndeplinite toate condițiile privind renunțarea la aplicarea pedepsei, prevăzute de art. 80-82 din C. pen., cu privire la infracțiunea pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, respectiv gradul de pericol social abstract al faptei, întrucât maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este de 5 ani, infracțiunca prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, cu atât mai mult cu cât inculpata a fost depistată în parcarea de reședință, cu motorul oprit, iar aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor negative pe care le-ar avea asupra persoanei inculpatei, atât profesional, cât și social. În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatei, s-a menționat că aceasta este pe deplin integrată în societate, nu are antecedente penale, cu privire la acesta nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anterior datei comiterii infracțiunii pentru care este judecată, decizia nr. 481/A/2015 fiind pronunțată la data de 21.12.2015, inculpata nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

Desfășurarea cercetării judecătorești în apel

Prin încheierea din data de 04 octombrie 2022, instanța de apel a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de apelanta inculpată A., a respins proba testimonială solicitată de apelanta inculpată constând în audierea martorelor K. și L. și proba privind efectuarea unei noi expertize medico-legale de interpretare retroactivă a alcoolemiei, amânând cauza în vederea audierii apelantei inculpate.

La termenul de judecată din data de 30 ianuarie 2024, instanța de apel a procedat la audierea apelantei inculpate A. și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

*****

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelul formulat este nefondat în raport de considerentele ce vor fi expuse:

Potrivit art. 336 alin. (1) din C. pen., infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe constă în "conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge."

Prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27.01.2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din C. pen. este neconstituțioală. Instanța de contencios constituțional a arătat: "(...) cerința ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care, de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor."

Conform art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 "conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, instructorului auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorului autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile acestuia, implicați într-un accident de circulație, le este interzis consumul de alcool sau de substanțe psihoactive după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.

În situația în care nu sunt respectate dispozițiile alin. (1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului."

Prin prisma acestor considerațiuni teoretice va fi structurată și analizată acțiunea cu caracter infracțional reținută în sarcina inculpatei A..

Cu referire la solicitarea inculpatei de a se constata că în cauză nu există probe în sensul că aceasta a săvârșit infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., astfel că s-ar impune achitarea sa, Înalta Curtea reține că, potrivit art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., în acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.

Prin sarcina probațiunii (onus probandi) se înțelege obligația procesuală ce revine unui participant la procesul penal de a dovedi împrejurările care formează obiectul probațiunii.

O regulă generală în materie de probațiune cere ca proba să fie efectuată de cel care afirmă existența unei fapte sau împrejurări de fapt (onus probandi incumbit ei qui dicit sau actori incumbit probatio). Dacă împrejurarea de fapt a fost dovedită, persoana care invocă o altă împrejurare de fapt (de negație sau explicativă) este obligată, la rândul său, să o dovedească (reus în excipiendo fit actor). Sarcina probațiunii poate reveni celui care a făcut prima afirmație, dacă acesta invocă o altă împrejurare ce trebuie dovedită. Aplicând această schemă în procesul penal, învinuirea trebuie să fie dovedită de cel care o formulează - procurorul, iar împrejurările în apărare de către cel care le invocă - inculpatul.

Conform art. 100 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale.

În ce privește alegerea mijloacelor de probă pentru dovedirea unei fapte sau împrejurări de fapt, noul sistem probator se întemeiază pe libertatea probelor, în sensul că organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu are obligația să folosească un anume mijloc de probă pentru dovedirea unei anumite fapte, având facultatea de a alege, dintre toate mijloacele de probă prevăzute de lege, în condițiile în care proba a fost administrată în cursul procesului penal, pe cel mai potrivit pentru împrejurarea pe care o are de dovedit.

La art. 103 din C. proc. pen. cu denumirea marginală "aprecierea probelor" se arată că, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.

Prin aprecierea probelor, ca operație finală a activității de probațiune, organele de urmărire și instanța de judecată determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în concordanță cu adevărul, în sensul că faptele și împrejurările de fapt la care se referă au avut sau nu loc în realitatea obiectivă. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, se formează concluzia organului de urmărire penală sau a instanței de judecată cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, concluzie care trebuie să reflecte adevărul.

Prin sintagma prevăzută de dispozițiile art. 103 alin. (1) din C. proc. pen. "probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege" a fost consacrat principiul liberei aprecieri a probelor.

Tot art. 103 alin. (1) din C. proc. pen. indică modul cum se pot avea în vedere probele, respectiv că sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, totodată, arătând și în ce măsură poate fi încadrată această liberă apreciere, în concret, prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză.

Din cele arătate, se poate ajunge ușor la concluzia că mijlocul de apreciere constă în "examinarea tuturor probelor administrate", atât cele din faza de urmărire penală, cât și cele din fața instanței de judecată (probele neavând o valoare mai mare sau mai mică, în funcție de faza procesuală unde au fost administrate legal), instanța alegând motivat pe care acele probe le reține pentru stabilirea situației de fapt, arătând de ce le înlătură pe celelalte, această operațiune desfășurându-se în urma evaluării probelor, respectiv, în măsura în care se coroborează (sunt susținute și de alte probe) între ele (în definiția legii - prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză).

În cadrul propriei analize, Înalta Curte constată că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, prin raportare la probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul judecății.

Astfel, din declarația dată în calitate de suspect, la data de 26.10.2022, se reține că în seara de 23.02.2020, în jurul orei 23:00, a plecat de la domiciliul părinților săi din Craiova către București, iar pe Splaiul Independenței din București a acroșat indicatoarele care semnalizau o lucrare pe carosabil, a frânat, s-a uitat pe bordul mașinii să vadă dacă îi indică vreo avarie, ocazie cu care a observat că este ora 02:20, apoi, pentru că mașina nu-i indica avarii, și-a căutat telefonul și negăsindu-l a plecat mai departe traversând intersecția și oprindu-se undeva pe dreapta în apropierea unei stații de autobiuz pentru a căuta telefonul. În continuare a arătat că negăsind telefonul în schimb a găsit o sticlă de pălincă și sub imperiul temerii, al fricii, al atacului de panică a început să bea, staționând acolo 18 minute și consumând 350 ml de pălincă, iar în jurul orei 02:40 și-a continuat deplasarea spre domiciliu. Ajungând în parcarea de domiciliu, a arătat că, negăsind cheile de la imobil, a rămas în mașină, așteptând ora 07:00 dimineața când venea femeia de serviciu pentru a-i deschide, timp în care a apărut un echipaj de poliție. La solicitarea acestuia de a deschide ușa mașinii, a menționat că a refuzat, iar când a deschis-o a fost încătușată, urcată în mașina poliției, testată cu aparatul etilotest și dusă la INML pentru recoltarea de probe biologice.

Din declarația dată în cursul judecății în primă instanță, la termenul din data de 15.09.2023, se reține că inculpata în anul 2018 1-a cunoscut pe martorul B. care deținea o firmă și a apelat la serviciile sale juridice, martor cu care a dezvoltat și o relație personală, ajutându-l să dezvolte din ce în ce mai mult firma pe care o deținea, iar la un moment dat au apărut neînțelegeri, aflând ca martorul mai avea și o relație mai veche cu altă femeie. A precizat că în anul 2020, venind pandemia, activitatea sa juridică s-a oprit, astfel că fiind mai sensibilă din fire, a făcut un atac de panică și toate aceste probleme i-au declanșat o menopauză precoce. Inculpata a declarat că pe data de 23.02.2020, în jurul orei 11:00, a plecat la Craiova, acasă, la mama sa, unde a avut discuții contradictorii cu părinții, legate de situația sa și de eșecul în afaceri, iar în jurul orel 23:00 s-a hotărât să plece către București. A arătat că, după ce a intrat în București, în jurul orei 02:20, înainte de intersecția cu str. x, vis-a-vis de Facultatea de Biologie, într-o zonă unde se efectuau lucrări de reparație pe partea carosabilă a acroșat un gard care delimita aceste lucrari, observând cât este ora întrucât s-a uitat în bordul mașinii să vada dacă indică avarii, moment în care s-a gândit să-l sune pe martorul B., însă nu și-a găsit telefonul. În continuare, a precizat că a mai mers puțin și s-a oprit într-o stație de autobuz care se afla la circa 150 de m vis-a-vis de intersecția cu str. x, a căutat telefonul, nu 1-a gasit, dar a găsit sticla de palincă luată de la părinții săi pentru a i-o da unui prieten și a băut din ea în jur de 350 ml, sticla fiind de jumătate de litru, după care și-a continuat drumul către domiciliu. Ajungând la domiciliu, a menționat că, negăsindu-și telefonul și cheile, a hotărât să rămână în mașină până dimineața când venea femeia de serviciu, care să-i deschidă și care avea cheie inclusiv de la locuința sa, întrucât o ajuta la curățenie. În timp ce stătea în mașină, a precizat că a venit un polițist la fața locului, dar a refuzat să deschidă mașina și să coboare timp de jumătate de oră, apoi a dechis și a coborât din mașină, după care a apărut și un echipaj de poliție care a încătușat-o, au băgat-o în autospeciala de poliție și au dus-o la INML pentru recoltare de probe biologice, iar în drum către INML a suflat și în aparatul etilotest, la solicitarea polițiștilor. După recoltarea probelor biologice, a arătat că a fost dusă la secția de poliție pentru audiere, însă i-a informat pe polițiști că este avocat și ar trebui audiată de către un procuror din cadrul Curții de Apel București, astfel că nu a mai fost audiată, fiind condusă de polițiști la domiciliu. Inculpata a precizat că declarația dată cu ocazia prelevării mostrelor biologice la INML, consemnată în procesul-verbal de prelevare a mostrelor, conform căreia ar fi băut vin roze, două sticle, în intervalul 22:00-03:00, nu este conformă adevărului, declarând astfel deoarece i-a fost rușine să spună că a băut țuică sau pălincă și i s-a părut mai elegant să spună că a băut vin rose.

În fața instanței de apel inculpata a declarat că la data săvârșirii faptei se întorcea de la Craiova spre București, unde a intrat cu autoturismul în coliziune cu niște marcaje ce semnalizau lucrări pe Splaiul Independenței, cu partea dreaptă - față a autoturismului, impactul producându-se în zona Facultății de Biologie, după care a traversat intersecția care urma și a oprit în prima stație de autobuz, intenționând să își caute telefonul. A arătat că, într-un moment de inconștiență și pe fondul problemelor personale și medicale pe care le avea, a luat de la picioarele scaunului din față din dreapta sticla de palincă de 0,5 litri pe care o primise de acasă, din care a băut aproximativ 350 ml. A precizat că în momentul impactului era ora 02:20, oprindu-se după aproximativ 2 minute și staționând aproximativ un sfert de oră, timp în care a consumat cantitatea menționată de palincă, după are a plecat cu mașina și a ajuns acasă după 12-15 minute, în jurul orei 03:00. Negăsindu-și cheile de la apartament, inculpata a decis să rămână în mașină, iar în aproximativ 10 minute au apărut organele de poliție cărora inițial nu le-a deschis portiere întrucât era speriată și a făcut atac de panică, iar după 20 de minute a deschis portiera, fiind încătușată, urcată în mașina de poliție și dusă către INML, iar pe drum spre IML a suflat și în etilotest.

În cursul urmării penale, cât și al judecății, martorul D. a menționat că în noaptea respectivă se afla în zona C., la semafor și a auzit un huruit, pentru ca mai apoi să treacă pe lângă el un autoturism marca x, în viteză, de la care venea acel huruit, autoturism ce era urmărit din spate de un taximetrist. Martorul a observat că în rond la Piața Alba Iulia autoturismul a intrat cu viteză întrucât când a luat virajul i s-au ridicat roțile din partea dreapta de la sol, iar după ce a virat dreapta a lovit oglinzile câtorva mașini din cauză că persoana de la volan nu putea să conducă drept. A urmărit acel autoturism și la un moment dat acesta s-a parcat, iar martorul a sunat la 112, după care a discutat cu taximetristul care urmărire autoturismul, timp în care a apărut poliția. Martorul a mai arătat că doamna de la volanul autoturismului a discutat pe un ton ridicat cu polițiștii, când a coborât din autoturism nu era stabilă, iar după un timp a fost încătușată și dusă la INML.

Din declarațiile martorului E., date în cursul urmăririi penală, cât și al judecății în primă instanță, se reține că în data de 24.02.2020, în jurul orei 02:50, se afla în autoturismul tip taxi, în rond la Piața Alba Iulia și a observat un autoturism marca x, de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare x, lovit pe partea dreaptă, cu roata dreaptă față avariată grav, care se deplasa în sensul giratoriu de la Piața Alba Iulia dinspre Splaiul Independenței și, împreună cu un alt coleg, a plecat în urmărirea acelui autoturism, care a parcat pe strada x, observând că la volanul acestuia se afla o femeie, care părea că a adormit. Martorul a arătat că celălalt taximetrist a sunat la 112, la fața locului a venit un echipaj de poliție, care a încercat să discute cu femeia aflată la volanul autoturismului, însă aceasta avea un comportament nervos, vorbea tare, gesticula, polițiștii fiind nevoiți să o încătușeze și să o transporte la INML. După încătușarea inculpatei, a mai precizat că a însoțit unul dintre polițiști la mașina acesteia pentru a vedea că nu se întâmplă nimic cu lucrurile inculpatei și că mașina este încuiată, însoțindu-i totodată și la INML.

Martorul G., agent de poliție venit la fața locului, a relatat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății în primă instanță că în noaptea respectivă era de serviciu împreună cu colegul F. și au fost anunțați prin stație ca a avut loc un accident în zona Podului Hașdeu, respectiv că cineva a lovit gardurile de protecție ce împrejmuiau lucrarea de pe carosabil, astfel că s-au deplasat la fața locului, unde au constatat că gardurile de protecție erau împrăștiate pe carosabil, au găsit o plăcuță de înmatriculare și au procedat la verificarea zonei în ideea depistării autovehiculului care a produs accidentul și nu au observat niciunul. Între timp, a menționat că au fost anunțați că un autoturism x, de culoare neagră, la fel cu cel cu privire la care fuseseră anunțați și în primul apel la 112, se afla pe Bulevardul x și că este urmărit de un taximetrist, oprindu-se în parcare pe strada x. Ajunși lângă autoturism, martorul a precizat că în mașină era o femeie, în stare avansată de ebrietate, cu care greu au putut să se înțeleagă întrucât era incoerentă, nu au putut să o legitimeze întrucât nu voia să ofere informații care să conducă la identificarea sa, iar într-un târziu au procedat la încătușarea acesteia și au condus-o la INML, iar în drum spre INML a suflat în aparatul etilotest. A arătat că la INML se mai liniștise și nu mai nega că ea era persoana care condusese autoturismul, povestind că venea de la Pitești, iar la întrebarea de ce a băut a răspuns ceva referitor la un bărbat. După recoltarea probelor biologice, inculpata a fost condusă de polițiști acasă, martorul descriind avariile suferite de autoturismul condus de inculpată ca fiind la partea din față și lateral dreapta și că mirosul de alcool emanat de inculpată și de interiorul mașinii era puternic.

În același sens sunt și declarațiile martorului F., agent de poliție venit la fața locului, care a învederat, atât la urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, că era de serviciu împreună cu colegul G. și au fost direcționați către intersecția Splaiul Independenței cu Pod Hașdeu, unde un autoturism lovise gardurile de protecție ale unei lucrări stradale, la fața locului gasind stâlpii de semnalizare ai lucrării împrăștiați pe tot carosabilul, o plăcuță de înmatriculare și niciun autovehicul oprit cu avarii în zonă, deși au verificat vizual zona. Mai apoi, a menționat că au fost anunțati că un conducător auto este urmărit de taximetriști în trafic, fiind bănuit că a băut și s-au deplasat către direcția indicată de operatorul de la 112, unde i-au găsit pe taximetriști și mașina inculpatei parcată, iar inculpata era în mașină. Martorul a arătat că numărul de înmatriculare al mașinii în care se afla inculpata corespundea cu cel găsit în zona Pod Hașdeu, iar inculpata se afla în stare avansată de ebrietate, refuzând să răspundă solicitărilor polițiștilor și la momentul în care a deschis portiera emana o halenă alcoolică puternică. În continuare, martorul a precizat că disuțiile cu inculpata s-au purtat cu greu, la un moment dat aceasta, ieșind din mașină, a vrut să lovească pe unul dintre polițiști, a fost prinsă de mână și imobilizată, apoi condusă la autospeciala de poliție și încătușată, fiind dusă la INML pentru recoltarea de probe biologice, dat fiind faptul că refuzare testarea cu aparatul alcotest. Împreună cu unul dintre taximetriști, martorul a arătat că s-a deplasat la autoturismul inculpatei pentru a efectua un control, în scopul identificării vreunui act de identitate, în torpedou găsind talonul mașinii și asigurarea, în același timp observând că autoturismul prezintă avarii pe partea dreaptă față, roată dreapta față, bară și aripă fața dreapta, pentru ca pe bancheta din spate să găsească poșeta inculpatei în care a găsit actul de identitate, cardurile de avocat și permisul de conducere, precizând că toate lucrurile inculpatei au fost lăsate în mașină. În continuare, a declarat că în drum spre INML inculpata a suflat în aparatul alcooltest, iar la INML a observat că inculpata își mai revenise, iar la final au dus-o acasă.

Potrivit înscrisului aflat la dosarul de urmărire penală, rezultatul Dragner alcotest efectuat inculpatei A., la data de 24.02.2020, la ora 03:40, a indicat o valoare de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Din procesul-verbal de recoltare mostre biologice, de la dosarul de urmărire penală, se constată că inculpata A. a declarat că a consumat băuturi alcoolice, respectiv vin roze, 2 sticle de 750 ml, în data de 23-24.02.2020, intervalul orar 22:00-03:00, a consumat două banane, că nu suferă de vreo boală, are o greutate de 72 kg și înalțimea de 1,70 m.

Examenul clinic efectuat inculpatei a relevat că aceasta avea o ținută ordonată, o atitudine cooperantă, un comportament liniștit, fiind orientată temporal, spațial, că inculpata prezenta tulburări de echilibru static și dinamic, imprecizie în mișcări, facies palid și emana halenă alcoolică. De asemenea, potrivit înscrisului de la dosarului de urmărire penală, la rubrica alte aspecte s-a consemnat "neagă". Concluziile acestui examen clinic au fost în sensul că inculpata A. prezintă elementele clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice.

Buletinul de analiză toxicologică nr. x 12/2413/2020 din data de 27.02.2020, aflat la dosarul de urmărire penală, a indicat o alcoolemie de 2,91 g/‰ în prima probă de sânge prelevată la ora 04:05 și o alcoolemie de 2,57 g/‰ în cea de-a doua probă prelevată la ora 05:05.

Înalta Curte, coroborând probele arătate mai sus, constată că starea de fapt ce urmează a fi materializată în cauză este aceea că la data de 24.02.2020, în jurul orei 02:40, după ce anterior a consumat băuturi alcoolice, în timp ce circula la volanul autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, ce aparținea martorului B., pe Splaiul Independenței către domiciliul său de pe str. x sector 3, ajungând înainte de intersecția cu str. x, inculpata A. a lovit cu autoturismul gardurile de protecție ale unei lucrări pe partea carosabilă pe care le-a împrăștiat pe șosea, autoturismul suferind avarii pe partea dreaptă și dreapta față, inclusiv la roată, fiind pierdută și plăcuța cu nr. de înmatriculare din față; că începând cu ora 02:44, mai multe persoane care locuiau sau circulau prin zonă au apelat nr. de urgență 112 anunțând accidentul, inculpata continuându-și deplasarea spre adresa de domiciliu, str. x, oprind autoturismul în parcarea blocului în care locuia.

De asemenea, se reține că autoturismul condus de inculpată a fost observat pe bd. x, în zona C., de martorii D. și E., care prestau servicii de taximetrie, circulând cu viteză, fiind avariat și ieșind scântei din asfalt la contactul cu roata avariată, iar la ora 02:56 martorul D. a apelat nr. de urgență 112 anunțând că autoturismul condus de inculpată circula pe bd. x, apoi martorii au urmărit-o pe inculpată până în parcarea din fața blocului în care locuia, pe str. x, la fața locului ajungând și un echipaj de poliție format din martorii F. și G..

Instanța supremă reține și că, în momentul în care polițiștii i-au cerut inculpatei să prezinte datele de identificare, aceasta a devenit recalcitrantă, adresându-le injurii și amenințări, refuzând să se legitimeze și având un comportament agresiv, astfel că polițiștii au procedat la încătușarea acesteia, după care i-au căutat în autoturism și i-au găsit actele de identitate, iar pentru că inculpata prezenta halenă alcoolică și avea un comportament care vădea starea avansată de ebrietate, i-au cerut să se supună testării cu aparatul etilotest, însă aceasta a refuzat, fiind transportată la INML Mina Minovici în vederea prelevării de probe biologice. Pe drum către INML, în jurul orei 03:40, inculpata a fost de acord să sufle în aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat. În urma prelevării probelor biologice, inculpata a prezentat o alcoolemie de 2,91 g/‰ în prima probă de sânge prelevată la ora 04:05 și o alcoolemie de 2,57 g/‰ în cea de-a doua probă prelevată la ora 05:05. De la INML, aceasta a fost condusă la domiciliu cu autospeciala de poliție.

Înalta Curte, similar primei instanțe, constată că în momentul conducerii autoturismului, apelanta avea o îmbibație alcoolice peste limita legală, deci este realizată tipicitatea infracțiunii de care a fost acuzată.

Referitor la stabilirea îmbibației alcoolice, în practică, se are în vedere, de cele mai multe ori, valoarea rezultată ca urmare a prelevării primei mostre biologice, atât timp cât recoltarea are loc la un moment apropiat de cel al consumării faptei, iar în situația în care valoarea rezultată la prima probă recoltată este foarte apropiată de limita legală, se are în vedere valoarea ce rezultă din concluziile expertizei privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

În cadrul expertizei privind calculul retroactiv al alcoolemiei, estimarea concentrației posibile de alcool în sânge are drept temei declarația de consum a conducătorului autoturismului. Calculul efectuat se întemeiază în parte pe consumul de băuturi și alimente declarat de conducătorul auto, ce poate fi invalidat dacă nu concordă cu estimarea științifică.

Estimarea retroactivă a alcoolemiei se face în baza prezumției că metabolismul alcoolului etilic ingerat se află în faza de eliminare, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 1021/17.10.2022, aflat la dosarul de urmărire penală, rezultă că alcoolul se află în faza de absorbție, astfel că acest calcul nu s-a putut efectua. Mai mult, atitudinea nesinceră a inculpatei referitor la cantitatea de alcool ingerată și la intervalul orar în care a consumat băuturile alcoolice au contribuit la imposibilitatea de realizare a calculului retroactiv, însă, și în această situație, INML a concluzionat că alcoolemiile rezultate din analize provin dintr-un consum de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat de inculpată.

Luând în considerare atât cantitatea de alcool în aerul expirat, de 1,10 mg/l, în baza formulei de relație dintre alcoolul detectat în aerul expirat și alcoolul prezent în sânge, cât și valorile rezultate din analiza probelor de sânge recoltate de la apelantă, respectiv 2,91 g‰ la ora 04:05 și 2,57 g‰ la ora 05:05, Înalta Curte constată că inculpata, la momentul conducerii autoturismului avea o alcoolemie superioară limitei de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

La momentul recoltării probelor, alcoolemia se afla în faza de absorție, având în vedere că