ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 04 iunie 2025
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 36/F din data de 03 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2024, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., s-a stabilit cu privire la inculpatul A., pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (faptă din data de 16.12.2022).
În temeiul art. 335 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., stabilește cu privire la același inculpat A., pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (faptă din data de 02.06.2023).
În temeiul art. 38 alin. (1) - art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit cele două pedepse, stabilind pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1/3 din cealaltă pedeapsă (3 luni), pedeapsa finală stabilită fiind de 1 an și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 83 din C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei pentru un termen de supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, termen stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen.
Conform art. 85 alin. (1) din C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Conform art. 85 alin. (2) lit. g) din C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. să respecte obligația de a nu conduce vehiculele pentru care este necesară deținerea permisului de conducere de categoria B.
S-a atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 88 din C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei.
În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în urmărire penală, cameră preliminară și fond.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la data de 10.01.2024 în dosarul nr. x/2023, înregistrat la Curtea de Apel București la data de 15.02.2024 sub nr. x/2024, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 16.12.2022, în jurul orei 20:30, inculpatul A. a condus autoturismul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv o alcoolemie de 2,93 g/‰).
Ulterior, la data de 02.06.2023, în jurul orei 10:40, inculpatul A. a condus autoturismul, deși exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, întrucât la data de 16.12.2022 s-a dispus reținerea permisului de conducere fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, acesta fiind prins în flagrant către organele de poliție din cadrul secției 26 Poliție.
Camera preliminară:
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 23.05.2024, de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, definitivă prin încheierea penală nr. 832/12.11.2024 a completului de judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpat și s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Cu privire la aplicarea art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.:
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, respectiv în ședința din data de 23.01.2025, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă recunoaște săvârșirea faptelor și dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.
Inculpatul A. a declarat că recunoaște în întregime faptele reținute în sarcina sa, iar instanța, ascultând și concluziile procurorului, a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată.
Constatând că probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei și ținând cont de cererea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea reținută în actul de sesizare al instanței și a solicitat aplicarea procedurii prevăzută art. 375 din C. proc. pen., apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., instanța a dispus ca judecarea cauzei să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca în rechizitoriu, respectiv:
La data de 16.12.2022, în jurul orei 20:30, inculpatul A. a condus autoturismul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv o alcoolemie de 2,93 g/‰).
Astfel, la data și ora menționate, inculpatul, care se afla la volanul autoturismului indicat anterior, a oprit la culoarea roșie a semaforului electric. În spatele autoturismului condus de acesta, a oprit la semafor autoturismul, condus de martorul B., în care se afla ca pasager martorul C..
În timp ce autoturismul se afla oprit la semafor, inculpatul a efectuat manevra de mers cu spatele, tamponând în partea din fața autoturismul în care se aflau martorii indicați anterior.
După provocarea accidentului rutier, cei doi conducători auto au avut discuții legate de încheierea unei constatări amiabile, sens în care martorul B. a efectuat poze de pe actele puse la dispoziție de inculpat, respectiv de pe actul de identitate, permisul de conducere și documentele auto cu nr. x, cu excepția poliței RCA.
În urma discuțiilor pe care le-au avut, cei doi conducători auto au stabilit să se întâlnească ziua următoare pentru încheierea constatării amiabile, însă la solicitarea martorului, inculpatul a refuzat să îi prezinte acestuia polița RCA, motivând că pagubele produse sunt minore, după care s-a urcat în autoturism în scopul de a pleca de la locul accidentului. În momentul în care inculpatul a efectuat virajul dreapta, a lovit din nou autoturismul condus de martor în partea stângă continuându-și deplasarea fără a opri.
În continuare, constatând starea de ebrietate în care se afla inculpatul, martorul a apelat serviciul unic de urgență 112, a comunicat operatorului și ulterior, organelor de poliție către care a fost redirecționat, că șoferul autoturismului x, se află sub influența alcoolului și a plecat de la fața locului după ce i-a tamponat autoturismul, iar acesta se îndreaptă către adresa din București.
În urma informațiilor puse la dispoziție de martor, în jurul orei 20:55, organele de poliție din cadrul secției 26 Poliție au procedat la efectuarea de verificări în zona indicată de martor, iar la adresa din au depistat autoturismul, care se afla staționat. Lângă autoturismul menționat se afla o persoană de sex bărbătesc care părea a fi în stare de ebrietate, aceasta fiind identificată în persoana inculpatului A. care emana halenă alcoolică.
Polițiștii au solicitat prezența la fața locului a apelantului, respectiv a martorului B. și, la ora 21:00, operatorul 112 1-a apelat pe martor căruia i-a comunicat ca fiind necesară prezența sa la adresa unde a fost depistat inculpatul. La fața locului s-au prezentat martorii: B. și C., care l-au indicat pe inculpatul A. ca fiind conducătorul auto cu nr. x, care a tamponat auto cu nr. x
În urma accidentului rutier, autoturismul a prezentat urme de lovire la bara față și aripa stânga spate, iar autoturismul cu nr. x a prezentat urme de lovire la nivelul barei față pe partea dreapta.
Inculpatul, împreună cu martorii: B. și C. au fost conduși la sediul INML unde inculpatului A. i-au fost recoltate biologice, prima probă fiind recoltată la ora 21:50 iar a doua la 22.50.
Inculpatului A. i-a fost reținut permisul de conducere și eliberată dovada fără drept de circulație seria x nr. x
În urma testării inculpatului cu aparatul Drager Alcotest a reieșit că acesta avea o alcoolemie de 1.09 mg/l alcool pur în aerul expirat, așa cum a rezultat din protocolul Drager Alcotest, seria x nr. x, test nr. x din data de 16.12.2022, ora 21:25.
Ulterior, la data de 02.06.2023, în jurul orei 10:40, inculpatul A. a condus autoturismul, deși exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, întrucât la data de 16.12.2022 s-a dispus reținerea permisului de conducere fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, acesta fiind prins în flagrant către organele de poliție din cadrul secției 26 Poliție.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesele-verbale de constatare a infracțiunilor flagrante întocmite la datele de 16.12.2022 și 02.06.2023, raportul conținând rezultatul testării cu aparatul etilotest, înscrisurile întocmite de către funcționarii din cadrul INML Mina Minovici referitor la realizarea procedurii de recoltare a probelor biologice ale conducătorului auto (procesul-verbal de recoltare mostre biologice, fișa privind examenul clinic întocmit la data de 16.12.2022), declarațiile martorilor B. și C., procese-verbale de identificare din planșă fotografică ale inculpatului activități efectuate cu martorii indicați, buletinul de analiză toxicologică nr. x, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. x/2022, proces-verbal de redare a înregistrărilor în urma apelării de către martorul B. a serviciului de urgență 112, proces-verbal de reconstituire a traseului avut de inculpat de la locul accidentului până la locul în care a fost depistat de organele de poliție, procese-verbale de vizionare a înregistrărilor surprinse de dispozitivele D. din dotarea agenților de poliție care au intervenit la evenimentele din datele de 16.12.2022 și 02.06.2023, înscrisuri (copia raportului de reținere a permisului de circulație, copia dovezii seria x nr. x fără drept de circulație eliberată pentru conducătorul auto A. la data de 16.12.2022, declarațiile date de A. și B. la biroul accidente ușoare, procese-verbale), declarațiile maorilor E. și F., declarațiile suspectului și ale inculpatului A. de recunoaștere integrală a faptelor penale.
În ceea ce privește infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., situația de fapt reținută în sarcina inculpatului a rezultat din coroborarea probatoriului administrat în cauză, după cum urmează: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 16.12.2022, raportul conținând rezultatul testării cu aparatul etilotest, înscrisurile întocmite de către funcționarii din cadrul AML Mina Minovici referitor la realizarea procedurii de recoltare a probelor biologice ale conducătorului auto (procesul-verbal de recoltare mostre biologice, fișa privind examenul clinic întocmit la data de 16.12.2022), declarațiile martorilor B. și C., procese-verbale de identificare din planșă fotografică ale inculpatului activități efectuate cu martorii indicați, buletinul de analiză toxicologică nr. x, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. Ax/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, proces-verbal de redare a înregistrărilor în urma apelării de către martorul B. a serviciului de urgență 112, proces-verbal de reconstituire a traseului avut de inculpat de la locul accidentului până la locul în care a fost depistat de organele de poliție, procese-verbale de vizionare a înregistrărilor surprinse de dispozitivele D. din dotarea agenților de poliție care au intervenit la evenimentul din data de 16.12.2022, declarațiile suspectului și ale inculpatului A.).
Referitor la infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., inculpatul A. nu a contestat conducerea unui vehicul pe drumurile publice, însă și-a formulat apărări în sensul că nu a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volanul autoturismului.
În ceea ce privește infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., în calitate de suspect, A. și-a rezervat dreptul la tăcere, iar în calitate de inculpat a arătat că recunoaște comiterea acestei fapte.
De asemenea, în cursul judecății inculpatul a recunoscut săvârșirea ambelor fapte penale.
Încadrarea juridică:
Faptele inculpatului A. care, la data de 16.12.2022, în jurul orei 20:30, a condus autoturismul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv o alcoolemie de 2,93 g/‰), iar ulterior, la data de 02.06.2023, în jurul orei 10:40, inculpatul A. a condus autoturismul, pe Bd., deși exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, întrucât la data de 16.12.2022 s-a dispus reținerea permisului de conducere fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, acesta fiind prins în flagrant către organele de poliție din cadrul secției 26 Poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., instanța a reținut că elementul material îl reprezintă acțiunea de conducere în condiții ilicite, prin nerespectarea unei interdicții de a conduce autoturismul, având o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv o alcoolemie de 2,93 g/‰) producând un accident rutier.
În cauză, s-a constatat că există și cerințele esențiale atașate elementului material și anume existența drumului public și a unui autovehicul.
Instanța de fond a considerat că fiind o infracțiune de pericol, fapta inculpatului a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, iar legătura de cauzalitate a rezultat din materialitatea activității desfășurate efectiv de inculpat.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care are exercitarea dreptului de a conduce suspendată, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen., instanța a reținut că elementul material al laturii obiective a fost realizat prin fapta inculpatului de a conduce vehiculul deși nu mai avea acest drept întrucât exercitarea dreptului său de a conduce fusese suspendat anterior.
S-a apreciat că urmarea imediată a acestei fapte a fost reprezentată de crearea unei stări de pericol atât pentru inculpat însuși, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
Sub aspectul laturii subiective a celor două infracțiuni, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit faptele sub forma de vinovăție a intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât a avut reprezentarea faptelor sale, prevăzând rezultatul acestora - crearea unei stări de pericol pentru ceilalți participanți la trafic, urmare pe care, chiar dacă nu a urmărit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.
Individualizarea pedepsei:
Potrivit. art. 336 alin. (1) din C. pen., infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă - în modalitatea normativă de la data faptei (prin Legea nr. 172/2024 promulgată prin Decretul Președintelui României la data de 31.05.2024, conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, nemaiputându-se dispune amenda penală și amânarea aplicării pedepsei).
Potrivit. art. 335 alin. (2) din C. pen., infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, în condițiile alin. (2), se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă - în modalitatea normativă de la data faptei (prin Legea nr. 172/2024 promulgată prin Decretul Președintelui României la data de 31.05.2024, nu se mai poate dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunii de conducerea fără permis de conducere).
Având în vedere faptul că cererea inculpatului de judecată în procedura simplificată a fost admisă și, văzând dispozițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., instanța a apreciat ca limitele de pedeapsă prevăzute de lege să fie reduse cu o treime în cazul închisorii. Astfel, pentru fapta săvârșită de inculpat, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., limitele de pedeapsă sunt de la minim 8 luni la maxim 3 ani și 4 luni, iar pentru fapta prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen., limitele de pedeapsă sunt de la minim 4 luni la maxim 2 ani.
Curtea a apreciat că infracțiunile săvârșite de către inculpat au un grad mediu de pericol social, raportat la importanța valorii sociale protejate prin norma de incriminare, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, dar și la împrejurările concrete în care acestea au fost comise, ținând cont sub acest aspect de valoarea mare a alcoolemiei, 2,93 g‰, dar și de locul și timpul săvârșirii infracțiunii (pe o arteră foarte circulată din municipiul București, la ora 19:00, când traficul este, de regulă, intens - fapta din 16.12.2022; respectiv, pe o arteră foarte circulată din municipiul București, la ora 10:40 când traficul este, de regulă, intens - fapta din 02.06.2023).
În concret, sub aspectul stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită prin infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, s-a considerat ca fapta săvârșită trebuie să fie analizată atât din perspectiva pericolului social intrinsec și a urmărilor pe care le-a produs și le putea produce, dar și în contextul cauzal și al circumstanțelor concrete în care a fost comisă. Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice după consumarea de băuturi alcoolice, în condițiile unei valori a alcoolemiei mari, învederează o atitudine antisocială gravă, atât prin indiferența față de regulile sociale care impun tuturor respectarea normelor legale și ca atare, obligația de abținere de la acțiuni/inacțiuni prohibite de lege, cât și sub aspectul urmărilor care s-ar putea produce, prin desconsiderarea unor valori sociale foarte importante, respectiv viața, integritatea corporală, sănătatea și bunurile altor persoane. S-a reținut că inculpatul a luat decizia de a conduce deși legea stabilea o interdicție fermă, pe care, a încălcat-o cu bună știință, chiar în condițiile în care cunoștea că fapta putea intra în sfera ilicitului penal.
Instanța a subliniat că prezintă întotdeauna un pericol social sever conducerea sub influența băuturilor alcoolice în considerarea consecințelor pe care o asemenea conduită le poate produce. Conducătorul auto, deplin conștient că starea sa influențează decisiv capacitatea de a conduce, și-a asumat cu intenție și totală indiferență față de ceilalți participanți la trafic, orice urmare posibilă, urmare care s-a produs prin producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale.
Totodată, în cauză, Curtea a apreciat că s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, la data de 16.12.2022, în jurul orei 20:30 - reprezentând momentul conducerii de către inculpat a autoturismului pe drumurile publice, așa cum acesta a fost stabilit pe baza probelor administrate.
Inculpatului i-au fost prelevate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, prima la ora 21:50, iar cea de-a doua la ora 22:50, stabilindu-se valori superioare limitei maxime prevăzute de textul incriminator, însă aflate pe o curbă descendentă (de la 2,73 g/‰ alcool pur în sânge la 2.58 g/‰ alcool pur în sânge), astfel fiind depășită faza de absorbție a alcoolului, aspect care este apt să combată apărarea inculpatului în sensul că a consumat băuturi alcoolice după ce a condus pe drumurile publice și a produs un accident rutier, mai exact la câteva minute după ora 20:30.
În ceea ce privește Decizia nr. 57/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit căreia unica modalitate prin care judecătorul poate să concluzioneze asupra îmbibației alcoolice este existența unei expertize care, prin efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei, să stabilească dacă inculpatul avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul opririi lui în trafic (paragr. 98), Curtea a avut în vedere concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei (variantele I și II) din care a rezultat că inculpatul a avut o alcoolemie de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge, constatându-se că, și în această situație, alcoolemia inculpatului la momentul producerii accidentului ar fi fost superioară limitei prevăzute de lege, iar fapta comisă de acesta ar fi constituit infracțiune.
Instanța a reținut că imposibilitatea ca inculpatul să fi avut la momentul producerii evenimentului rutier un nivel al alcoolemiei situat sub limita prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., rezultă atât din rezultatul testării cu aparatul alcooltest (1,09 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind cunoscut că valoarea alcoolemiei în sânge este cel puțin dublă față de cea din aerul expirat), din valorile rezultate din buletinul de analiză toxicologică care a relevat că inculpatul a prezentat o alcoolemie de 2,73 g/‰ alcool pur în sânge în prima probă de sânge recoltată la ora 21:50 și o alcoolemie de 2.58 g/‰ alcool pur în sânge în cea de a doua probă de sânge recoltată la ora 22:50, cât și din rapoartele de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. Ax/2022 (în variantele de consum I și II), care au concluzionat că inculpatul, la momentul producerii accidentului rutier, ar fi avut o alcoolemie de 2,93 g/‰ alcool pur în sânge ce provine dintr-un consum de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat.
De asemenea, Curtea a reținut prevederile art. 78 alin. (1) din O.U.G nr. 195/2022: Conducătorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorului autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicați într-un accident de circulație, le este interzis consumul de alcool sau de substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice și prevederile alin. (2) ale aceluiași articol: În situația în care nu sunt respectate dispozițiile alin. (1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Astfel, împrejurarea că în cauză nu a fost posibilă determinarea valorii alcoolemiei prin efectuarea calculului retroactiv în varianta de consum nr. III, s-a apreciat că nu este de natură să conducă la concluzia că infracțiunea comisă de inculpat nu există, avându-se în vedere că, în cauză s-a dovedit, pe de o parte că prima declarație a inculpatului în sensul că a consumat alcool după momentul producerii accidentului nu este sinceră, fiind înlăturată de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, iar pe de altă parte, prin prisma prezumției prevăzute de art. 78 din O.U.G. nr. 195/2002 pe care inculpatul nu a răsturnat-o.
Instanța a aveut în vedere și persoana inculpatului, care este integrat în societate, este căsătorit și are un loc de muncă, faptul că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și că acesta nu are antecedente penale.
În privința circumstanțelor personale ale inculpatului, statutul profesional este deosebit de relevant, acesta fiind de profesie avocat. Statutul pretinde înalte standarde de ținută morală și civică, disciplină și responsabilitate. Respectul față de lege și față de autoritate sunt, prin excelență, cerințe de bază ale conduitei de avocat, mai ales că în cadrul activității profesionale inculpatul oferă consultanță juridică unor inculpați cercetați pentru fapte similare.
În favoarea inculpatului, Curtea a reținut că nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine procesuală corespunzătoare pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și cooperând cu organele judiciare în vederea desfășurării cu celeritate a procedurilor.
De asemenea, inculpatul a manifestat regret în fața instanței de judecată în legătură cu faptele comise, Curtea având convingerea că acesta a înțeles implicațiile încălcării regulilor elementare de circulație rutieră și că în viitor nu va mai încălca legea penală.
Totodată, instanța a considerat că înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei (caracterizări și acte care atestă studiile) relevă că inculpatul este o persoană instruită și pe deplin integrată în societate, iar faptele deduse judecății reprezintă evenimente izolate în viața acestuia, riscul de a încălca din nou legea penală fiind extrem de redus.
De asemenea, Curtea a mai reținut că, referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, pedepsele se vor stabili în condițiile și modalitatea normativă de la data faptelor - 16.12.2022 și 02.06.2023, aceasta fiind legea penală mai favorabilă pentru inculpat.
Ținând cont pe de o parte ca faptele inculpatului prezintă pericol public, dar pe de alta parte și de circumstanțele personale ale inculpatului, instanța i-a stabilit pedepse cu închisoarea, urmând ca aplicarea pedepsei rezultante să fie amânată sub supraveghere. S-a apreciat că necesitatea supravegherii inculpatului pe parcursul termenului de supraveghere se impune date fiind circumstanțele în care s-au săvârșit infracțiunile și necesitatea ca inculpatul să conștientizeze pe deplin gravitatea acestora.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se dispune o soluție de renunțare a aplicării pedepselor, instanța a considerat că aceasta ar fi prea blândă față de valorile sociale nesocotite de inculpat prin cele două infracțiuni la regimul circulației comise și nu ar avea astfel aptitudinea de a determina îndreptarea conduitei inculpatului.
*****
Împotriva sentinței penale nr. 36/F din data de 03 martie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2024 a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Prin apelul declarat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, în rejudecare, condamnarea inculpatului A. la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. și a infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., contopirea cele două pedepse și suspendarea sub subsupraveghere a executării pedepsei închisorii rezultante, în condițiile art. 91 din C. pen., cu aplicarea pedepsei complementare și accesorii, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. - interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilit de instanță, pe o perioadă de 2 ani.
Dezvoltarea motivelor de apel
Aspecte de netemeinicie:
Judecătorul fondului a apreciat că nu se impune condamnarea inculpatului, dat fiind circumstanțele personale ale acestuia, respectiv, lipsa antecedentelor penale, recunoașterea și regretarea săvârșirii faptei, vârsta, nivelul de educație și împrejurări familiale.
Apelantul a considerat că inculpatul A. a condus autoturismul pe drumurile publice sub ińfluența băuturilor alcoolice, fără a putea justifica un motiv temeinic. Starea vădită de ebrietate în care se afla inculpatul a fost remarcată și de martorul B. care a apelat serviciul de urgență 112.
Mai mult, s-a arătat că inculpatul, în mod conștient, i-a expus pe ceilalți participanți la trafic, manifestând o evidentă nepăsare față de dispozitiile legale, față de siguranța sa și mai ales față de siguranța celorlalți participanți la trafic.
Astfel, apelantul a considerat că numai printr-o atitudine fermă manifestată față de persoanele care comit infracțiuni la regimul rutier se poate realiza o disciplinare a tuturor participanților la trafic și, mai mult decât atât, se poate ajunge la un efect preventiv, atitudine care este cerută de politica penală a statului prin modificări legislative operate în ultima vreme.
Prin urmare, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, pentru infractiunile ce fac obiectul judecății, a apreciat apelantul că nu este sufucientă pentru inculpat în formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fiind o pedeapsă nejustificat de blândă și incapabilă să conducă la atingerea scopului pedepselor.
S-a apreciat că în cazul inculpatului este absolut necesară o intervenție mai energică pentru ca acesta să înțeleagă și să conștientizeze gravitatea faptei sale și necesitatea corijării comportamentului.
În concluzie, analizând atât argumentele judecătorului fondului, cât și pe cele de mai sus, cele în defavoarea inculpatului, a apreciat că singura soluție temeinică în prezenta cauză este condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, în condițiile art. 91 și urm. din C. pen.
Astfel, apelantul a considerat că aplicarea pedepsei închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ar putea răspunde în mod eficient dublului scop de preveniră și sancționare care contribuie în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului.
*****
Desfășurarea cercetării judecătorești în apel
La termenul de judecată din data de 07 mai 2025, inculpatul nu a dorit să fie audiat în fața instanței de apel, solicitând doar administrarea probei cu înscrisuri. Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în dezbateri apelantului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București care a solicitat desființarea hotărârii apelate și, în rejudecare, condamnarea inculpatului A. la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. și a infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., contopirea cele două pedepse și suspendarea sub subsupraveghere a executării pedepsei închisorii rezultante, în condițiile art. 91 din C. pen., cu aplicarea pedepsei complementare și accesorii, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. - interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilit de instanță, pe o perioadă de 2 ani.
Inculpatul A. a solicitat respingerea, ca nefondat, a apelului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Inculpatul a subliniat atât în dezbaterile orale, cât și în concluziile scrise că atât pe parcursul cercetării penale, cât și în fața instanței de judecată a recunoscut faptele comise, a fost sincer și a regretat faptele imputate.
A apreciat ca la aplicarea pedepsei să se țină cont de circumstanțele atenuante dovedite, respectiv de conduita sa socioprofesională pe parcursul a mai mult de 25 de ani în slujba societății, de poziția procesuală, socială și de scopul pedepsei care poate fi atins și fără aplicarea unei pedepse, societatea neavând vreun beneficiu prin condamnarea sa. De asemenea, a arătat că riscă o posibilă excludere din profesie, după 25 de ani de muncă, dacă instanța îi aplică o pedeapsă.
Pentru aceste motive, a solicitat instanței de fond în principal, renunțarea la aplicarea pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile art. 80 și urmatoarele din C. pen., iar în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei, fiind îndeplinite condițiile art. 83 din C. pen.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat, pentru următoarele considerente:
Prioritar, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că intimatul inculpat A. a invocat nulitatea actelor de urmărire penală și a judecății în primă instanță pentru împrejurări ce privesc competența instanței de fond, față de calitatea persoanei, de persoană asimilată judecătorilor și procurorilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care o deținea inculpatul, la momentul săvârșirii faptei, în baza dispozițiilor art. 47 din C. proc. pen. prin raportare la prevederile Legii nr. 49/2022 și dispozițiile Legii nr. 303/2022.
Față de solicitarea intimatului inculpat A. privind competența de soluționare a cauzei de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cursul urmăririi penale și a instanței corespunzătoare în grad, în raport de calitatea deținută la data săvârșirii infracțiunilor, de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, în raport de dispozițiile art. 47 alin. (1) și art. 40 din C. proc. pen., Înalta Curte o apreciază ca nefondată, întrucât dispozițiile C. proc. pen. prevăd că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță, printre altele, infracțiunile săvârșite de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și Curtea Militară de Apel, iar prevederile art. 3, art. 4 și art. 5 din Legea 49/2022, privind desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și Legea 303/2022, privând statutul judecătorilor și procurorilor, se referă la competența secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește procurorii și nu la personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurărilor, astfel că, în mod legal și temeinic, a fost sesizată Curtea de Apel București cu rechizitoriul nr. x/2023 din 10 ianuarie 2024 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, secția de urmărire penală, având în vedere prevederile art. 38 lit. d) raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în raport de calitatea de avocat (suspendat) al inculpatului A., la data săvârșirii infracțiunilor.
În cauza de față, prin sentința penală apelată, instanța de fond a stabilit cu privire la inculpatul A., pedeapsa închisorii de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din data de 16.12.2022) și pedeapsa închisorii de 9 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din data de 02.06.2023), pedeapsa finală stabilită după contopirea celor două pedepse fiind de 1 an și 3 luni închisoare.
În urma procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, instanța de fond a considerat că inculpatul a înțeles implicațiile încălcării regulilor elementare de circulație rutieră și că în viitor nu va mai încălca legea penală În temeiul art. 83 din C. pen., că inculpatul este o persoană instruită și pe deplin integrată în societate, iar faptele deduse judecății reprezintă evenimente izolate în viața acestuia, iar riscul de a încălca din nou legea penală fiind extrem de redus și astfel a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru un termen de supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii, date fiind circumstanțele în care s-au săvârșit infracțiunile și necesitatea ca inculpatul să conștientizeze pe deplin gravitatea acestora.
Înalta Curte constată că apelul formulat de către parchet vizează netemeinicia hotărârii atacate sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei apreciindu-se că soluția amânării aplicării pedepsei de către instanță este incapabilă să conducă la atingerea scopului pedepselor, apreciind că în cazul inculpatului singura soluție temeinică în prezenta cauză este condamnarea la pedeapsa închisorii a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, în condițiile art. 91 și urm. din C. pen., fiind absolut necesară o intervenție mai energică pentru ca inculpatul să înțeleagă și să conștientizeze gravitatea faptei sale și necesitatea corijării comportamentului său.
Reexaminând ansamblul probatoriu în virtutea efectului integral devolutiv al apelului declarat, în urma propriului examen al materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că situația de fapt a fost stabilită în mod corect de prima instanță, evaluându-se corespunzător mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, prin raportare la probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul judecății, cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 375, art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți (procesele-verbale de constatare a infracțiunilor flagrante întocmite la datele de 16.12.2022 și 02.06.2023, raportul conținând rezultatul testării cu aparatul etilotest, înscrisurile întocmite de către funcționarii din cadrul INML Mina Minovici referitor la realizarea procedurii de recoltare a probelor biologice ale conducătorului auto (procesul-verbal de recoltare mostre biologice, fișa privind examenul clinic întocmit la data de 16.12.2022), declarațiile martorilor B. și C., procese-verbale de identificare din planșă fotografică ale inculpatului activități efectuate cu martorii indicați, buletinul de analiză toxicologică nr. x, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. A x/2022, raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei având nr. x/2022, proces-verbal de redare a înregistrărilor în urma apelării de către martorul B. a serviciului de urgență 112, proces-verbal de reconstituire a traseului avut de inculpat de la locul accidentului până la locul în care a fost depistat de organele de poliție, procese-verbale de vizionare a înregistrărilor surprinse de dispozitivele D. din dotarea agenților de poliție care au intervenit la evenimentele din datele de 16.12.2022 și 02.06.2023, înscrisuri (copia raportului de reținere a permisului de circulație, copia dovezii seria x nr. x fără drept de circulație eliberată pentru conducătorul auto A. la data de 16.12.2022, declarațiile date de A. și B. la biroul accidente ușoare, procese-verbale), declarațiile martorilor E. și F., declarațiile suspectului și ale inculpatului A. de recunoaștere integrală a faptelor penale), conducând la certitudinea existenței faptelor descrise, precum și la săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpat.
Așadar, cu privire la situația de fapt stabilită, Înalta Curte reține că, la data de 16.12.2022, în jurul orei 20:30, inculpatul A. a condus autoturismul, în zona șoselei Berceni, intersecție cu str. x, București, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul opririi lui în trafic. În aceste condiții inculpatului i s-au recoltat probe biologice, iar din buletinul de analiză toxicologică nr. x rezultând că la ora 21:50, inculpatul avea o alcoolemie de 2, 73 gr ‰, iar la ora 22:50 avea o alcoolemie de 2,58 gr ‰. Ulterior, la data de 02.06.2023, în jurul orei 10:40, inculpatul A. a condus autoturismul, pe Bd., deși exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, întrucât la data de 16.12.2022 s-a dispus reținerea permisului de conducere fiind eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.
Infracțiunile de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere fac parte din categoria infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice și protejează valorile sociale privitoare la normala desfășurare a circulației autovehiculelor pe drumurile publice și în special siguranța tuturor participanților la trafic, acest tip de infracțiuni fiind definit în unanimitate de doctrină și jurisprudență ca fiind infracțiuni de pericol și nu de rezultat, astfel încât starea de pericol este generată ex re, chiar la momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, fără a mai fi necesară producerea unei consecințe prejudiciabile.
Înalta Curte apreciază că individualizarea pedepsei deși este un proces interior, strict personal al judecătorului, nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după reguli și criterii precis determinate de lege.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana inculpatului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, scop care se realizează, atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea, cât și cu privire la ceilalți destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigențele acestei legi în vederea evitării apariției unui raport de conflict cu statul.
Instanța de control judiciar constată că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 din C. pen., deoarece faptele săvârșite de inculpat au o gravitate concretă mare, întrucât prin săvârșirea acestora s-a pus în primejdie siguranța celorlalți participanți la trafic, stare de pericol care este prezumată, inculpatul luând decizia de a conduce vehiculul pe drumurile publice după consumarea de băuturi alcoolice, în condițiile unei valori mari a alcoolemiei (fapta din 16.12.2022), precum și de a conduce deși legea stabilea o interdicție fermă, pe care, a încălcat-o cunoscând că fapta sa intră în sfera ilicitului penal (fapta din 02.06.2023).
În aceste condiții, aprecierea primei instanțe că faptele deduse judecății reprezintă evenimente izolate în viața inculpatului, iar riscul de a încălca din nou legea penală fiind extrem de redus, este eronată, în concret, față de nivelul ridicat de alcoolemie care a atras suspendarea dreptului de a conduce, inculpatul a fost prins în flagrant 6 luni mai târziu nerespectând interdicția de a conduce autoturismul și astfel, prin fapta sa a dat dovadă de un comportament iresponsabil, manifestând indiferență față de obligația de a respecta normele legale și de a se abține de la acțiuni interzise de lege.
Este adevărat că inculpatul și-a recunoscut vinovăția, însă acest aspect nu poate căpăta o valență primordială în cadrul individualizării pedepsei în detrimentul examinării celorlalte criterii stabilite de art. 74 din C. pen., între care figurează cele referitoare la împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor, conduita după săvârșirea infracțiunilor, precum și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.
În contextul concret al cauzei, instanța de control judiciar apreciază că această formă de individualizare a răspunderii penale, respectiv amânarea aplicării pedepsei, nu este de natură să sancționeze în mod corespunzător conduita ilicită a inculpatului.
Împrejurările privind lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională (personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anterior fiind avocat), conduita pozitivă în societate, nu sunt de natură să diminueze gravitatea faptei, în condițiile în care tocmai calitatea și profilul moral al inculpatului sunt de natură să-l determine la un comportament de abținere și respect al legii.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al faptelor, modalitatea de comitere a faptelor, inculpatul având o alcoolemie ridicată, fiindu-i astfel diminuate viteza de reacție, atenția și concentrarea în timpul conducerii autoturismului, atitudinea inculpatului, circumstanțele reale și personale reținute, instanța de control judiciar apreciază că numai condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiunile săvârșite este în măsură să asigure o corecție reală.
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcție de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcție de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni.
Având în vedere vârsta și pregătirea profesională, Înalta Curte apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, poate fi atins și fără executarea în condiții de privare de libertate, astfel că, în temeiul art. 91 din C. pen., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 din C. pen., care se va calcula cu începere de la data pronunțării prezentei hotărâri. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau a nerespectării obligațiilor impuse odată cu acordarea acestui beneficiu (care ar atrage revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.
În cadrul analizei oportunității aplicării unei pedepse complementare, respectiv interzicerea exercitării dreptului de a conduce vehicule, circumstanțele personale favorabile inculpatului nu pot fi disociate de periculozitatea concretă a faptelor săvârșite și nu pot prevala asupra circumstanțelor reale, astfel Înalta Curte apreciază că raportat la împrejurările concrete ale cauzei se impune reținerea acesteia motivat de faptul că este de natură să-i reamintească acestuia importanța valorilor sociale încălcate în calitate de conducător auto; inculpatul conducând în condițiile expuse, și-a asumat consecințele faptelor sale, cu implicațiile și riscurile aferente, acesta trebuind să cunoască rigurozitatea normelor rutiere.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței penale nr. 36/F din data de 03 martie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2024.
Va desființa, în parte, sentința și, rejudecând:
În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (faptă din data de 16.12.2022).
În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen., va interzice inculpatului, pe lângă pedeapsa principală aplicată, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă ce se va executa de la data pronunțării prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) și (3) raportat la art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen., va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, e