ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 07 februarie 2024
Asupra apelului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 66 din data de 22 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023 a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
Totodată, a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu referire la art. 38 alin. (1) C. pen. au fost contopite cele două pedepse, aplicând pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 3 luni și 10 zile închisoare, respectiv o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. urmând a executa pedeapsa de 1 an 1 lună și 10 zile închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 1 lună și 10 zile închisoare aplicată inculpatului.
În baza art. 92 alin. (1) și (2) C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni ce se va calcula începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a hotărât ca inculpatul A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93, alin. (2), lit. b) C. pen. a fost obligat inculpatul A. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Neamț sau organizat în colaborare cu instituțiile din comunitate.
Potrivit art. 93, alin. (3) C. pen. pe parcursul termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei comunei Alexandru Cel Bun, județul Neamț sau în cadrul comunei Pângărați, județul Neamț.
Conform art. 94 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca Serviciul de Probațiune Neamț să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea obligațiilor prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) și alin. (3) C. pen.
Potrivit art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. și art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. (1), (2) și 4 C. pen., în sensul că:
a) dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei;
b) dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
c) dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei, condiții în care pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.
S-a luat act că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
Conform art. 272 alin. (1) și art. 274 alin. (1) C. proc. pen.. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 696,70 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 196,50 RON cu titlu de cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale și 500 RON în cursul judecății.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din data de 06.03.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022 înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. x/2023 la data de 10.03.2023 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. și influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.
În cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut, în esență, următoarele:
- la data de 29.10.2022, în jurul orei 14:00, a condus autovehiculul marca x, înmatriculat cu nr. x pe drumul comuna 157 C Viișoara, din direcția Piatra Neamț către Bisericani, având o îmbibație alcoolică de 1,49 g‰ alcool pur în sânge la prima probă de sânge, recoltată la ora 15:22 și, pe fondul neatenției și a consumului de băuturi alcoolice, a intrat în coliziune cu autoturismul care îl preceda, marca x, înmatriculat cu nr. x, rezultând avarierea autoturismului marca x.
- la data de 29.10.2022, după producerea accidentului de trafic rutier, a încercat să o determine pe B., conducătoarea autoturismului avariat, prin oferirea unei sume de bani, să nu sesizeze organele de urmărire penală ori să nu dea declarații cu privire la evenimentul de trafic rutier cauzat la data de 29.10.2022, motivând că a consumat băuturi alcoolice, iar organele de poliție i-ar suspenda dreptul de a conduce pe drumurile publice.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost administrate în cursul urmăririi penale următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces-verbal din 29.11.2022 de accesare a paginii de internet a Baroului Neamț, cerere de analiză, proces-verbal de recoltare mostre biologice,examen clinic, buletin de analiză toxicologică nr. x din 02.11.2022 al SJML Neamț privind pe A., rezultat alcotest, declarațiile martorului B. din datele de 29.10.2022 și 12.12.2022 (f 22-23), declarațiile martorului C. din datele de 29.10.2022 și 12.12.2022, declarația martorului D. din data de 17.02.2023, declarația martorului E., declarația martorului F. din data de 02.02.2023, declarația martorului G. din data de 03.02.2023, declarațiile suspectului A. din datele de 12.12.2022 și 11.01.2023, declarația inculpatului A. din data de 17.02.2023;
Prin încheierea nr. 23 din data de 04.04.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 a1 judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privindu-l pe inculpatul A..
De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri ori invocate excepții de către inculpat sau apărătorul acestuia cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
La termenul de judecată din data de 02.05.2023, inculpatul A. a solicitat judecarea sa în baza procedurii recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 alin. (1) C. proc. pen.., recunoscând săvârșirea faptelor de care a fost acuzat și solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor în circumstanțiere depuse.
Inculpatul și-a exprimat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în cazul în care va fi găsit vinovat de săvârșirea faptelor imputate.
După punerea în discuția părților a cererii inculpatului, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4) și art. 375 alin. (1) C. proc. pen.. și a admis cererea formulată de acesta, în condițiile în care nu este necesară prezența inculpatului, prin raportare la prevederile art. 375 alin. (1)
1
C. proc. pen.. introdus prin O.U.G. nr. 18/2016, în cuprinsul căruia se arată că "inculpatul poate recunoaște faptele și solicita judecarea cauzei în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4) și prin înscris autentic."
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Având în vedere că pe parcursul desfășurării procedurii de cameră preliminară nu au fost invocate excepții cu privire la legalitatea administrării probelor, că în cursul judecății nu au fost contestate probele și nici nu s-a propus administrarea unor noi probe, iar inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, instanța a reținut aceeași situație de fapt precum cea indicată în actul de sesizare.
Astfel, instanța a reținut că:
La data de 29.10.2022, în jurul orei 12:00, inculpatul A. s-a deplasat la un bar din apropierea localității de domiciliu, unde a consumat mai multe băuturi alcoolice.
În jurul orei 14:00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul A. s-a urcat la volanul autovehiculului marca x, înmatriculat cu nr. x, pe care l-a condus pe drumul comunal 157 C Viișoara, deplasându-se cu viteză excesivă și neadaptată condițiilor de drum, din direcția Piatra Neamț către Bisericani. La un moment dat, ajuns într-o curbă periculoasă la dreapta, la o distanță de aproximativ 150 metri de DN 15, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a efectuat virajul la dreapta de pe DN 15 spre DJ 157 C, a pătruns pe contrasens, încălcând marcajul longitudinal simplu, continuu, ce separă sensurile de mers și, fără a se asigura, a evitat coliziunea cu autoturismul marca x înmatriculat cu nr. x, însă, intrând în coliziune cu autoturismul care îl preceda, marca x, înmatriculat cu nr. x, condus de martora B., care circula regulamentar din contrasens, rezultând avarierea oglinzii laterale stânga a autoturismului marca x.
Inculpatul A. și-a continuat deplasarea la volanul aceluiași autoturism, fără a verifica starea conducătorului auto al autovehiculului acroșat, până la locuința acestuia din satul Viișoara, strada x nr. 2, județul Neamț, unde a fost identificat de către organele de poliție.
Văzând că inculpatul își continuă deplasarea, ocupanții celor două autoturisme mai sus menționate au plecat în urmărirea acestuia, crezând că deplasarea haotică a acestuia se datorează stării de sănătate deteriorate brusc, pe fondul unui șoc organic.
În momentul în care a ajuns în dreptul locuinței sale, inculpatul a fost ajuns din urmă de martorul C., conducătorul autoturismul marca x înmatriculat cu nr. x și soția acestuia F., precum și de martora B., conducătoarea autoturismului marca x, înmatriculat cu nr. x, care la rândul ei era însoțită de martora G..
Martora F. la abordat, cerându-i explicații pentru producerea accidentului de trafic rutier, moment în care a realizat că inculpatul se afla în stare de ebrietate, astfel că a luat decizia de a solicita intervenția unui echipaj de poliție.
Toți martorii au rămas la fața locului, în fața locuinței inculpatului A., așteptând sosirea lucrătorilor de poliție și, până la sosirea acestora, timp de aproximativ 30 de minute, inculpatul a solicitat martorei B., în mod repetat, prin oferirea unei sume de bani, să nu sesizeze organele de urmărire penală ori să nu dea declarații cu privire la evenimentul de trafic rutier cauzat la data de 29.10.2022, motivând că a consumat băuturi alcoolice, iar organele de poliție i-ar suspenda dreptul de a conduce pe drumurile publice. În acest sens, le-a propus martorilor să accepte să prezinte organelor de poliție o versiune comună din care să rezulte că inculpatul ar fi consumat băuturi alcoolice ulterior producerii evenimentului de trafic rutier (declarație martor C. - f. x), iar pentru a fi convingător, a propus martorei B. ca, în afara sumei de bani pe care o are la el (inculpatul a arătat către martori bancnotele pe care le avea asupra sa, fără să le numere), să se deplaseze către cel mai apropiat ATM pentru a scoate în numerar suma pe care aștepta ca aceasta să o cuantifice (declarație martor B. -f. x).
Toți cei patru martori prezenți au refuzat oferta inculpatului, susținând că nu pot trece cu vederea consecințele faptei acestuia.
La sosirea lucrătorilor de poliție s-a procedat la testarea cu aparatul etilotest marca x a conducătorilor auto implicați. În cazul inculpatului A., testul nr. x din data de 29.10.2022, la ora 14:52, a indicat o valoare de 0,98 mg/1 alcool pur în aerul expirat, iar la ceilalți conducători rezultatele au fost negative.
Conducătorul auto A. a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Neamț - UPU de pe raza mun. Piatra Neamț, în vederea recoltării de probe biologice, ocazie cu care i s-a recoltat prima probă de sânge la ora 15:22, refuzând recoltarea celei de-a doua probă, fapt consemnat în trusa standard de prelevare a sângelui pentru determinarea alcoolemiei seria x.
Din conținutul buletinului de analiză toxicologică nr. x din 02.11.2022 a rezultat că, la data de 29.10.2022, ora 15:22, A. avea o îmbibație alcoolică de 1,49 g‰ alcool pur în sânge .
Raportat la mijloacele de probă administrate în cauză și poziția procesuală exprimată, instanța constată că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpat dincolo de orice îndoială rezonabilă, așa cum prevăd dispozițiile art. 396 alin. (2) C. proc. pen.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului A. constând în aceea că la data de 29.10.2022, în jurul orei 14:00, a condus autovehiculul marca x, înmatriculat cu nr. x pe drumul comuna 157 C Viișoara, din direcția Piatra Neamț către Bisericani, având o îmbibație alcoolică de 1,49 g‰ alcool pur în sânge la prima probă de sânge, recoltată la ora 15:22 și, pe fondul neatenției și a consumului de băuturi alcoolice, a intrat în coliziune cu autoturismul care îl preceda, marca x, înmatriculat cu nr. x, rezultând avarierea autoturismului marca x întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
În drept, fapta inculpatului A. constând în aceea că la data de 29.10.2022, după producerea accidentului de trafic rutier, a încercat să o determine pe B., conducătoarea autoturismului avariat, prin oferirea unei sume de bani, să nu sesizeze organele de urmărire penală ori să nu dea declarații cu privire la evenimentul de trafic rutier cauzat la data de 29.10.2022, motivând că a consumat băuturi alcoolice, iar organele de poliție i-ar suspenda dreptul de a conduce pe drumurile publice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune, sub aspectul laturii obiective și subiective, și a fost săvârșită de către inculpatul A. cu forma de vinovăție prevăzută de lege, prima instanță a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de, conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. și influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită și rezultatul infracțiunilor comise, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța de fond a reținut că fapta de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe săvârșită de inculpat prezintă pericol social întrucât alcoolul diminuează puterea de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacție, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor și al încălcărilor de lege crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerată.
De altfel, infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului este o infracțiune de pericol, astfel că, pentru a se evita producerea de accidente de circulație, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social fiind unul abstract, inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta și de urmările produse ori care s-ar fi putut produce cu privire la persoane sau bunuri. Astfel, instanța a constatat că prin săvârșirea faptei analizate s-a pus în primejdie siguranța celorlalți participanți la trafic, stare de pericol care este prezumată.
De asemenea, s-a reținut că valoarea destul de ridicată a alcoolemiei constatate (1,49 g %0), precum și producerea unui accident de circulație ilustrează comportamentul iresponsabil al inculpatului în calitate de participant la traficul rutier. Mai mult, inculpatul și-a continuat deplasarea fără a verifica starea conducătorului auto al autoturismului acroșat.
Totodată, prima instanță a reținut că fapta de influențarea declarațiilor conturează un pericol social ridicat, reliefat de natura, valorile sociale cărora li s-a adus atingere, rezonanța socială negativă a unor astfel de fapte. S-a reținut că inculpatul după conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influența alcoolului și producerea unui accident de circulație a încercat prin oferirea unor sume de bani să determine conducătoarea autoturismului avariat să nu sesizeze organele de poliție ori să nu dea declarații cu privire evenimentul de trafic rutier, ceea ce a amplificat impactul negativ al infracțiunii, modalitate de săvârșire a faptei care manifestă o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejată de legea penală - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, săvârșirea infracțiunii putând duce la denaturarea adevărului într-o cauză penală.
Instanța de fond a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are vârsta de 71 de ani, are studii superioare, pensionar, are calitatea de avocat, fiind înscris în rubrica "Avocați incompatibili".
Deopotrivă, s-a reținut că acesta nu s-a sustras de la urmărire penală și judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, dimpotrivă, manifestând o conduită sinceră încă de la începutul cercetărilor.
Instanța de fond a mai reținut că faptele comise de inculpatul A. și urmările produse în condițiile mai sus descrise conturează un pericol social destul de ridicat, reliefat de natura, valorile sociale cărora li s-a adus atingere, rezonanța socială negativă a unor astfel de fapte.
Totodată, a reținut că scopul pedepsei constă în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea, cât și cu privire la ceilalți destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigențele acestei legi în vederea evitării apariției unui raport de conflict cu statul. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Doar o pedeapsă justă și proporțională este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea săvârșirii de infracțiuni.
Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunilor, atitudinea inculpatului, circumstanțele reale și personale reținute, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului A. la pedepse cu închisoarea orientate către minim, reduse ca urmare a reținerii cauzei de atenuare.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, prima instanță a constatat că, în mod cert prin comiterea infracțiunilor au fost afectate în mod serios relațiile sociale protejate prin incriminarea conferită de lege, mai ales în contextul proliferării infracțiunilor de acest gen, impunându-se o reacție fermă din partea organelor judiciare, astfel încât, chiar dacă inculpatul este lipsit de antecedente penale, are un comportament social corespunzător în comunitatea locală și a recunoscut vinovăția sa în cadrul procedurii simplificate de judecată, totuși împrejurările și modul comiterii faptelor, reliefate și de valoarea îmbibației alcoolice în sânge, urmările produse, precum și încercarea de influențare a declarațiilor prin oferirea unei sume de bani, reprezintă criterii care conduc la concluzia că scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins în cazul inculpatului numai prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere.
Motivația inculpatului referitoare la starea de sănătate a soției sale, afecțiunile medicale de care suferă, prima instanță a reținut că nu pot justifica aplicarea dispozițiilor art. 83 și următoarele din C. pen., deoarece inculpatul avea multiple posibilități de deplasare, care i-ar fi permis să cumpere medicamente soției sale.
De asemenea, s-a apreciat că nici conduita sa procesuală, nu susține posibilitatea aplicării dispozițiilor art. 83 și următoarele din C. pen., având în vedere gravitatea faptelor comise.
În opinia instanței de fond, condamnarea inculpatului este de natură să îi atragă acestuia atenția asupra importanței respectării legii penale, fiind îndeplinite totodată și funcțiile preventive și coercitive ale pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 05 iulie 2023, sub nr. x/2023, fiind repartizată Completului nr. 8.
La data de 02.10.2023, apelantul inculpat A. a transmis la dosar, motive de apel.
În principal, apelantul inculpat a solicitat achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., respectiv influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., pentru care este cercetat.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., a susținut că nu s-a stabilit îmbibația alcoolică pe care a avut-o în momentul producerii evenimentului și s-a avut în vedere varianta legislativă de la momentul adoptării C. pen. în vigoare, care a fost supusă controlului constituțional și cu privire la care prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 s-a statuat că pentru existența infracțiunii și pentru îndeplinirea elementelor de tipicitate ale acesteia este necesar să se stabilească alcoolemia de la momentul depistării în trafic.
Astfel, apelantul inculpat a solicitat instanței să constate că fapta nu este prevăzută de legea penală, iar proba constând în stabilirea alcoolemiei este nelegal administrată, întrucât laboratorul unde s-a efectuat analiza toxicologică nu este acreditat potrivit normelor sanitare în vigoare, proba fiind lovită de sancțiunea nulității absolute, sancțiune care poate fi invocată în orice stadiu al procesului penal. Ca atare, s-a apreciat că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 102 alin. (2) C. proc. pen. (probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal).
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 272 C. pen., a susținut că nu este incidentă în cauză situația avută în vedere de legiuitor în sensul de a nu sesiza organele de urmărire penală, ci încheierea unei înțelegeri având în vedere coliziunea ușoară între două autovehicule, potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002.
În subsidiar, criticând hotărârea apelată sub aspectul individualizării judiciare a executării pedepsei, apelantul inculpat a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 83 C. pen., privind amânarea aplicării pedepsei.
La primul termen de judecată care a fost stabilit la data de 11 octombrie 2023, Înalta Curte aducându-i la cunoștință inculpatului că are dreptul de a nu da declarație în cauză, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit ca mijloc de probă împotriva sa și că nu va suferi nicio consecință nefavorabilă în cazul în care nu dă declarație în cauză, apelantul-inculpat A. a arătat că acesta a uzat de procedura simplificată în fața instanței fondului și nu înțelege să dea vreo declarație în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Examinând sentința penală atacată, din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază apelul declarat de inculpatul A. ca fiind nefondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:
Prioritar, Înalta Curte reține că soluționarea cauzei în primă instanță, s-a făcut în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii învinuirii, fiind respectate toate condițiile prevăzute în art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 377 C. proc. pen., inculpatul A. declarând personal, anterior începerii cercetări judecătorești, că recunoaște faptele reținute în actul de sesizare în sarcina sa și solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere prezentate.
Se reține deopotrivă că inculpatul și-a exprimat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în cazul în care va fi găsit vinovat de săvârșirea faptelor imputate.
Ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, Înalta Curte reține că nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Astfel, instanța de fond a reținut, în mod corect, starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul A.,
- constând în aceea că, la data de 29.10.2022, în jurul orei 14:00, a condus autovehiculul marca x, înmatriculat cu nr. x pe drumul comuna 157 C Viișoara, din direcția Piatra Neamț către Bisericani, având o îmbibație alcoolică de 1,49 g‰ alcool pur în sânge la prima probă de sânge, recoltată la ora 15:22 și, pe fondul neatenției și a consumului de băuturi alcoolice, a intrat în coliziune cu autoturismul care îl preceda, marca x, înmatriculat cu nr. x, rezultând avarierea autoturismului marca x întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.,respectiv
- la data de 29.10.2022, după producerea accidentului de trafic rutier, a încercat să o determine pe B., conducătoarea autoturismului avariat, prin oferirea unei sume de bani, să nu sesizeze organele de urmărire penală ori să nu dea declarații cu privire la evenimentul de trafic rutier cauzat la data de 29.10.2022, motivând că a consumat băuturi alcoolice, iar organele de poliție i-ar suspenda dreptul de a conduce pe drumurile publice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.
Efectuând propria analiză a probatoriului ce a fundamentat trimiterea în judecată, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, din care rezultă atât existența faptei imputate apelantului - inculpat, cât și săvârșirea acesteia cu forma de vinovăție cerută de lege, respectivele mijloace de probă coroborându-se cu depoziția dată de inculpat la data de 02 mai 2023, în care a arătat că recunoaște fapta reținută în sarcina sa.
Potrivit dispozițiilor art. 336 alin. (1) C. pen., conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Sub aspectul laturii obiective, se reține că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de a conduce autoturismul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de 1,49 g ‰ alcool pur în sânge la prima probă, refuzând recoltarea celei de-a doua așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică nr. x din 02.11.2022 al SJML Neamț. Buletinul a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale de către o unitate medicală care își desfășoară activitatea potrivit normelor legale.
Urmarea imediată o reprezintă o stare de pericol produsă pentru siguranța circulației pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată rezultă din însăși materialitatea faptei.
La încadrarea în drept a faptei se are în vedere și vinovăția inculpatului, în modalitatea intenției indirecte; inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Potrivit dispozițiilor art. 272 alin. (1) C. pen., Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane (…) să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală (…), se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Cu privire la latura obiectivă, se reține că elementul material al infracțiunii constă în actul de corupere al martorului B., pentru a nu sesiza organele de poliție ori să nu dea declarații cu privire la evenimentul de trafic rutier cauzat la data de 29.10.2022.
Urmarea imediată o reprezintă o stare de pericol pentru desfășurarea normală și legală a activității de înfăptuire a justiției, săvârșirea infracțiunii putând duce la denaturarea adevărului, nefiind necesar ca rezultatul să se și materializeze întrucât infracțiunea este una de pericol abstract.
În ceea ce privește latura subiectivă, se reține că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., respectiv intenție directă întrucât acesta a prevăzut că prin acțiunea sa s-ar putea pune în pericol înfăptuirea justiției și a urmărit producerea acestui rezultat, respectiv de a împiedica sesizarea organelor de poliție.
Așadar, instanța de apel reține că, dincolo de orice îndoială rezonabilă faptele există, constituie infracțiuni, sub aspectul laturii obiective și subiective, și au fost săvârșite de către inculpatul A. cu forma de vinovăție prevăzută de lege, întrunind astfel elementele de tipicitate ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. și influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen.
În ceea ce privește celelalte critici formulate de apelant, Înalta Curte constată că, de asemenea, sunt neîntemeiate, având în vedere că acesta s-a prevalat de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., recunoscând faptele reținute în actul de sesizare în sarcina sa și solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere prezentate. Practic, direct în calea de atac inculpatul contestă probele și solicită o soluție de achitare după ce, în primă instanță a fost condamnat în procedură simplificată.
Totodată, Înalta Curte constată că, în cauză, s-a realizat o evaluare judicioasă a criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., fiind valorificate în mod corespunzător toate împrejurările ce țin de fapta comisă și de persoana inculpatului, situație în care a fost stabilită o sancțiune penală corect individualizată, sub aspectul modalității de executare.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, Înalta Curte, având în vedere împrejurările anterior expuse, ce imprimă faptelor comise un grad de pericol social ridicat, constată, în acord cu judecătorul fondului, că se impune executarea acesteia în regim neprivativ de libertate, în condițiile prevăzute de art. 91 C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării sancțiuni penale fiind aptă, raportat la situația concretă din speță, să asigure realizarea scopului executării pedepsei.
De altfel, Înalta Curte nu poate da curs solicitării apelantului inculpat A. de aplicare a dispozițiilor ce reglementează amânarea aplicării pedepsei, ca formă de individualizare judiciară a executării acesteia, întrucât, deși formal sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 C. pen., referitor la cuantumul pedepsei stabilite (1 an și 1 luni și 10 zile închisoare), lipsa antecedentelor penale, vârsta de 71 ani, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii (acesta conformându-și atitudinea exigențelor legii penale, bucurându-se de apreciere în activitatea desfășurată ca avocat, manifestând o conduită sinceră în cursul procesului penal), îndeplinirea acestora nu creează pentru inculpat un drept la beneficiul măsurii amânării pedepsei, ci o vocație la aceasta, deoarece cea de a patra condiție lasă la aprecierea instanței o astfel de măsură.
Or, față de circumstanțele comiterii faptelor, avându-se în vedere în acest sens că acuzatul a condus în timpul zilei, la o oră în care traficul este intens, după ingerarea unei cantități de alcool peste limita legală admisă, un autoturism pe drumurile publice, producând și un accident de circulație, iar ulterior a și încercat să ascundă evenimentul rutier, cât și față de circumstanțele personale ale inculpatului și conduita sa procesuală, Înalta Curte apreciază că simpla stabilire a unei pedepse fără pronunțarea unei hotărâri de condamnare nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de către acesta de noi fapte antisociale în viitor.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 66 din data de 22 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 66 din data de 22 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 februarie 2024.