ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1319 din 28.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017 a Tribunalului Iași, s-a constatat că legea penală mai favorabilă este C. pen. din 1968 și legea specială în vigoare la data comiterii faptelor și, în consecință, în baza dispozițiilor art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, pentru inculpatul A. din infracțiunile de "evaziune fiscală" în formă continuată prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale) și "complicitate la evaziune fiscală" în formă continuată prev. și ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), ambele infracțiuni, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracțiunile de "evaziune fiscală" în formă continuată prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968 (11 acte materiale) și "complicitate la evaziune fiscală" în formă continuată prev. și ped. de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968 (2 acte materiale), ambele infracțiuni, cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. din 1968 și art. 5 alin. (1) din Noul C. pen.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

a) "evaziune fiscală constând în evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale", în formă continuată (11 acte materiale), prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968 și, respectiv, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Noul C. pen. (fapte comise la datele de 05.08.2010, 02.01.2012, 12.02.2012, 25.07.2012, 29.07.2012, 01.08.2012, 05.08.2012, 06.08.2012, 15.08.2012, 17.08.2012 și 10.09.2012, cu epuizare la 25.10.2012), la pedepsele de: pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare; pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968, cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 241/2015 (ultimul, dintre ele, constând în interzicerea dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale), pe o durată de 4 ani, executarea acestei pedepse urmând a se realiza potrivit art. 66 din C. pen. din 1968; la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968, cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 241/2015 (ultimul, dintre ele, constând în interzicerea dreptului de dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale), pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din C. pen. din 1968.

b) "complicitate la evaziune fiscală constând în evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale", în formă continuată (2 acte materiale), prev. și ped. de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968, precum și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Noul C. pen. (fapte comise la datele de 20.03.2012 și 25.03.2012, cu epuizare la 25.04.2012), la pedepsele de: pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare; pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968, cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 241/2015 (ultimul, dintre ele, constând în interzicerea dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale), pe o durată de 3 ani, executarea acestei pedepse urmând a se realiza potrivit art. 66 din C. pen. din 1968; la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968, cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 241/2015 (ultimul, dintre ele, constând în interzicerea dreptului de dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale), pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din C. pen. din 1968.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în condiții de concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) din C. pen. din 1968, cu infracțiunea de "evaziune fiscală" (comisă în perioada iunie- iulie 2008) prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1968, pentru care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare prin sentința penală nr. 436/01.11.2012 a Tribunalului Iași (menținută prin decizia penală nr. 80/10.05.2013 a Curții de Apel Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 15/06.01.2014 a Î.C.C.J.).

În baza dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. cu referire la art. 85 alin. (1) din C. pen. din 1968, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 1(un) an închisoare, precum și a pedepsei accesorii (constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) din C. pen. din 1968 pe durata prevăzută de art. 71 din același cod) aplicate inculpatului A. prin sentința penală nr. 436/01.11.2012 a Tribunalului Iași (menținută prin decizia penală nr. 80/10.05.2013 a Curții de Apel Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 15/06.01.2014 a Î.C.C.J.), pentru săvârșirea infracțiunii de "evaziune fiscală" (comisă în perioada iunie- iulie 2008) prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1968.

În baza dispozițiilor art. 36 alin. (1) raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen. din 1968 s-au contopit pedepsele principale de 4 (patru) ani închisoare, de 2 (doi) și 4 (patru) luni închisoare și, respectiv, de 1 (un) an închisoare aplicate inculpatului pentru infracțiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea dintre ele, acea de 4 (patru) ani închisoare, care a fost sporită cu 3(trei) luni, stabilind, în final, pentru inculpatul A. pedeapsa rezultantă principală de 4 (patru) ani și 3 (trei) luni închisoare.

În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 35 din C. pen. din 1968, s-au contopit pedepsele complementare aplicate prin sentința penală de față și s-a aplicat inculpatului A. - alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 (patru) ani și 3 (trei) luni închisoare - pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968 (ultimul dintre ele constând în interzicerea dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale) pe o durată de 4 ani, executarea acestei pedepse urmând a se realiza potrivit art. 66 din C. pen. din 1968.

În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 35 din C. pen. din 1968, s-a aplicat inculpatului A., alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa accesorie rezultantă, constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen. din 1968 (ultimul constând în interzicerea dreptului de dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale), care se va executa pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din C. pen. din 1968, respectiv până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza dispozițiilor art. 19 și art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381 și art. 1385 din C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă A.N.A.F., prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (D.G.R.F.P.) Iași, cu sediul în Iași, jud. Iași, în contradictoriu cu inculpații A. și B. și cu părțile responsabile civilmente S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L., și, în consecință, a fost obligat inculpatul A., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L., cu sediul în jud. Iași, să-i plătească părții civile suma de 343.095 RON, cu titlu de despăgubiri civile (reprezentând cca. 75.780 euro, respectiv prejudiciu produs în calitate de autor), la care se adaugă dobânda legală prevăzută de art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, până la achitarea integrală și efectivă a debitului, urmând ca, pentru o parte din valoarea acestui prejudiciu, respectiv doar pentru suma de 1592 RON, obligația de plată să fie una în solidar și cu inculpatul B., precum și cu partea responsabilă civilmente S.C. D. S.R.L., cu sediul în jud. Iași.

De asemenea, a fost obligat inculpatul A., în solidar doar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L., cu sediul în jud. Iași, să-i plătească părții civile și suma de 46.099 RON, cu titlu de despăgubiri civile (reprezentând cca. 10.527 euro, respectiv prejudiciu produs în calitate de complice), la care se adaugă dobânda legală prevăzută de art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, până la achitarea integrală și efectivă a debitului.

Au fost respinse, ca nefondate, restul pretențiilor civile formulate de partea civilă A.N.A.F., prin D.G.R.F.P. Iași, în contradictoriu cu inculpatul A. și partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L..

În baza art. 25 alin. (5) raportat la art. 397 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă promovată de partea civilă A.N.A.F., prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (D.G.R.F.P.) Iași, împotriva inculpatului E. și a părții responsabile civilmente S.C. F. S.R.L..

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 404 alin. (4) lit. c), art. 397 alin. (2) și la art. 249 alin. (1), (2), (5) și (6) din C. proc. pen. s-a menținut, în vederea reparării prejudiciului, măsura asiguratorie luată în cauză, în faza de urmărire penală, respectiv măsura sechestrului penal instituită prin ordonanța procurorului din data de 07.11.2012 emisă în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, seria motorului x, seria sașiu x, cu o valoare estimată (la acel moment) de 15.000 RON, înmatriculat pe S.C. G. S.R.L., dar achiziționat și folosit de inculpatul A., bun care a fost lăsat în custodia soției inculpatului, numita H., domiciliată în jud. Iași.

În baza dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 404 alin. (4) lit. c), art. 397 alin. (2) și la art. 249 alin. (1), (2), (5) și (6) din C. proc. pen. cu referire la decizia R.I.L. nr. 19/2017 a Î.C.C.J., s-au menținut - atât în vederea reparării prejudiciului, cât și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare - măsurile asigurătorii luate în faza judecății, prin încheierea din data de 27.02.2018, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2017, constând în instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor celorlalte bunuri (altele decât autoturismul marca x, deja indisponibilizat), imobile și mobile, prezente și viitoare, aparținând:

- inculpatului A. și/sau părții responsabile civilmente S.C. C. S.R.L., cu sediul în jud. Iași, (număr de ordine în Registrul Comerțului x atribuit în data de 27.05.2009, C.U.I.: x, certificat de înregistrare nr. x), până la concurența sumei de 389.194 RON (reprezentând valoarea totală a prejudiciului produs de acesta), la care a adăugat suma de 7.500 RON (reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat la plata cărora a fost obligat inculpatul prin prezenta sentința), deci, în total, până la concurența sumei de 396.694 RON;

- inculpatului B. și/sau părții responsabile civilmente S.C. D. S.R.L., cu sediul în jud. Iași, (număr de ordine în Registrul Comerțului x atribuit în data de 27.01.2011, C.U.I.: x, certificat de înregistrare nr. x), până la concurența sumei de 133.524 RON (reprezentând valoarea totală a prejudiciului produs de acesta), la care a adăugat suma de 4.500 RON (reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat la plata cărora a fost obligat inculpatul prin prezenta sentință), deci, în total, până la concurența sumei de 138.024 RON.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (4) lit. c) și art. 397 alin. (5) raportat la art. 249 alin. (1), (2), (5) și (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 11 din Legea nr. 241/2005 și la decizia R.I.L. nr. 19/2017 a Î.C.C.J., s-au menținut, în vederea reparării prejudiciului, pentru o durată de până la 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, următoarele măsuri asigurătorii:

a) măsura sechestrului penal instituită prin ordonanța procurorului din data de 20.11.2012 emisă în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, asupra obiectelor din metale prețioase ridicate la data de 08.11.2012 de la locuința inculpatului E., cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, respectiv asupra a: - trei monede din aur galben cu inscripția "I.", cu bustul unui bărbat, iar pe partea cealaltă având un vultur cu 2 capete încoronate, pe margine cu inscripția "J.", cu diametrul de 4 cm, fiecare cu o masă brută de 13,95 grame și 986 %0 carate; - și a unui ghiul din aur galben, în formă de pecete dreptunghiulară, având un diametru la deget de 14 mm, iar ca model o suprafață paralelipipedică cu dimensiunile de 17x34 mm, având în relief model floral, cu o masă brută de 31,45 grame și 585 %0 carate, bunuri care au fost expertizate și depuse la Trezoreria Municipiului Iași în baza procesului-verbal de predare-primire nr. x/P/2012 și, respectiv, nr. x din 22.11.2012 .

b) măsurile asigurătorii luate în faza judecății, prin încheierea din data de 27.02.2018 pronunțată în dosarul asociat nr. x/2017, constând în instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor celorlalte bunuri (altele decât obiectele din metalele prețioase mai sus-menționate, deja indisponibilizate), imobile și mobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatului E., în prezent decedat, și/sau părții responsabile civilmente S.C. F. S.R.L., cu sediul în jud. Iași, (număr de ordine în Registrul Comerțului x atribuit în data de 04.11.2011, C.U.I.: x, certificat de înregistrare nr. x), până la concurența sumei de 792.753 RON (reprezentând valoarea prejudiciului pretins - prin rechizitoriu x că ar fi fost produs de către acest inculpat).

Măsurile asigurătorii menținute (anterior indicate - la pct. C.1) urmau a înceta de drept dacă persoana vătămată nu va introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a stabilit ca, în procesul de punere în aplicare a măsurilor asigurătorii menținute sau, după caz, modificate, să fie sechestrate bunuri doar până la concurența sumelor menționate mai sus, urmând să se aibă în vedere și valoarea autoturismului și, respectiv, a obiectelor din metal prețioase, puse deja sub sechestru prin ordonanțele procurorului.

S-a menținut dispoziția din încheierea din data de 27.02.2018 în sensul stabilirii ca măsurile asigurătorii să fie puse în aplicare de către organele competente ale A.N.A.F., un extras după prezenta sentință, urmând a se comunica părții civile A.N.A.F. - Direcția Generală de Executări Silite Cazuri Speciale, Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Iași, pentru luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii menținute ori, după caz, modificate.

În baza art. 19, art. 25 alin. (3) și art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. s-a dispus:

1) desființarea integrală a următoarelor înscrisurilor fictive (falsificate), respectiv:- a) un număr total de 11 de facturi fictive, aparent emise de S.C. K. S.R.L. Mediaș, jud. Sibiu, S.C. D. S.R.L. Grajduri, jud. Iași, S.C. L. S.R.L. Miroslva, jud. Iași și S.C. F. S.R.L. Grajduri, jud. Iași către S.C. C. S.R.L. Grajduri, jud. Iași, atașate la dosarul cauzei în original, respectiv facturile cu datele de identificare de mai jos:

a.1) factura nr. x/05.08.2010, aparent emisă de S.C. K. S.R.L. Mediaș în valoare totală de 103.281,78 RON, aflată în original la fila x vol. I.d.u.p.;

a.2) factura nr. x/02.01.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 4935,20 RON, aflată în original la fila 91vol. II.d.u.p.;

a.3) factura nr. x/12.02.2012, aparent emisă de S.C. L. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 102.982.00 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.4) factura nr. x/25.07.2012, aparent emisă de SC "F." S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 80.432,35 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.5) factura nr. x/29.07.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 122.893,32 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.6) factura nr. x/01.08.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 100.540,44 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.7) factura nr. x/05.08.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 122.893,32 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.8) factura nr. x/06.08.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 140.756,60 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.9) factura nr. x/15.08.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 100.540,44 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.10) factura nr. x/17.08.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 81.928,88 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

a.11) factura nr. x/10.09.2012, aparent emisă de S.C. F. S.R.L. Grajduri, în valoare totală de 102.411,10 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

- b) o chitanță fictivă, aparent emisă de SC "D." S.R.L. Grajduri, jud. Iași către S.C. C. S.R.L., respectiv chitanța nr. x/02.01.2012 (atașată în original la f.89 vol. II.d.u.p.);

- c) un număr de 2 facturi fiscale fictive, aparent emise de S.C. C. S.R.L., către beneficiarul S.C. F. S.R.L., respectiv facturile cu datele de identificare de mai jos:

c.1) factura nr. x/20.03.2012, aparent emisă de S.C. C. S.R.L., în valoare totală de 53.902,80 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

c.2) factura nr. x/25.03.2012, aparent emisă de S.C. C. S.R.L., în valoare totală de 89.004,08 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

- d) un număr de 5 facturi fiscale fictive, aparent emise de S.C. D. S.R.L., către beneficiarul S.C. F. S.R.L., respectiv facturile cu datele de identificare de mai jos:

d.1) factura nr. x/02.06.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 110.841,11 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

d.2) factura nr. x/05.06.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 59.070,29 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

d.3) factura nr. x/06.06.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 88.908,00 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

d.4) factura nr. x/08.06.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 140.669,08 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

d.5) factura nr. x/12.06.2012, aparent emisă de S.C. D. S.R.L., în valoare totală de 9498,40 RON, aflată în original la fila x vol. II.d.u.p.;

e) un număr de patru chitanțe fictive, aparent emise de S.C. D. S.R.L. către S.C. F. S.R.L., respectiv chitanțele nr. 128/05.06.2012, nr. 129/06.06.2012, nr. 130/08.06.2012 și nr. 131/12.06.2012 (atașate în original la f.227-230-vol. II.d.u.p.);

2) desființarea parțială a înscrisurilor (atașate la dosarul cauzei în original sau, după caz, în copie) în care au fost înregistrate/înscrise sau, după caz, declarate facturile și/sau chitanțele fictive menționate mai sus ori sumele indicate în acestea, respectiv:

a) - următoarele evidențe aparținând S.C. C. S.R.L. în care au fost înscrise cele 11 pretinse operațiuni comerciale mai sus menționate, reflectate de facturile fiscale fictive, aparent emise de S.C. K. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. L. S.R.L. și S.C. F. S.R.L. către S.C. C. S.R.L. Grajduri și, respectiv de chitanța fictivă aparent emisă de D. S.R.L., respectiv doar acele rubrici ale acestora în care au fost înscrise valorile achizițiilor și/sau plăților ce au făcut obiectul acestor facturi și/sau chitanță:

- nota de recepție și constatare de diferențe pentru factura x/02.01.2012, aflată la fila x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- nota de recepție și constatare de diferențe pentru factura x/12.02.2012, aflată la fila x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- note contabile ianuarie 2012, februarie 2012 și martie 2012, aflate la filele x; f. x și 45 și f. x d.u.p., exemplare listate nesemnate;

- registrele de casă pentru perioadele 01-31.01.2012, 01-29.02.2012 și 01-31.03.2012, aflate la filele x d.u.p, f. x d.u.p, și f. x d.u.p., exemplare listate nesemnate;

-jurnalele de cumpărări pentru perioadele 01.08.2010 - 31.08.2010, 01.01.2012 - 31.01.2012, 01.02.2012 - 29.02.2012 și martie 2012, aflate la filele f. x d.u.p., f. x d.u.p., f. x d.u.p., și f. x d.u.p., exemplare listate nesemnate;

- jurnalele de vânzări din perioadele 01.02.2012-29.02.2012 și pentru luna martie 2012, aflate la filele x d.u.p., și f. x d.u.p, exemplare listate nesemnate;

- registru-jurnal pe ianuarie 2012, aflat la f. x și 83 vol. II d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- registru-jurnal pe februarie 2012, aflat la f. x și 73 vol. II d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- registru-jurnal pe martie 2012, aflat la f. x și 58 vol. II d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- registru-jurnal pe iunie 2012, aflat la f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 31.01.2012, aflat la f. x și f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 29.02.2012, aflat la f. x și f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 31.03.2012, aflat la f. x și f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 30.04.2012, aflat la f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 31.05.2012, aflat la f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 30.06.2012, aflat la f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- balanță de verificare la 30.09.2012, aflat la f. x d.u.p., exemplar listat nesemnat;

- declarația 300 aferentă lunii ianuarie 2012 (nedepusă - 2 exemplare), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 300 aferentă lunii februarie 2012 (nedepusă - 2 exemplare), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 300 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/06.08.2012), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 300 aferentă lunii iunie 2012 (nr. x/06.11.2012), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 300 aferentă lunii septembrie 2012 (nr. x/06.11.2012), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 394 aferentă semestrului 2 din 2010 (nr. x/24.05.2011), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 394 aferentă lunii ianuarie 2012 (nr. x/06.08.2012), aflată în original la f. x și 8 vol. II d.u.p;

- declarația 394 aferentă lunii februarie 2012 (nr. x/06.08.2012), aflată în original la f. x și 9 vol. II d.u.p;

- declarația 394 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/06.08.2012), aflată în original la f. x și 10 vol. II d.u.p;

- declarația 394 aferentă lunii septembrie 2012 (nr. x/06.11.2012), aflată în original la f. x d.u.p;

- declarația 100 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/06.08.2012), aflată în original la f. x d.u.p;

b)- următoarele evidențe aparținând S.C. F. S.R.L., în care au fost înscrise cele 2 pretinse operațiuni comerciale, reflectate de facturile fiscale fictive, aparent emise de S.C. C. S.R.L. către beneficiarul S.C. F. S.R.L., respectiv doar acele rubrici ale acestora în care au fost înscrise valorile achizițiilor și/sau plăților ce au făcut obiectul acestor facturi:

b.1) registru-jurnal martie 2012, aflat la fila x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;

b.2) balanță de verificare luna martie 2012, aflată la filele x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;b.3) declarația 300 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/26.04.2012), aflată în copie la f. x d.u.p.;

b.4) declarația 394 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/26.04.2012), aflată în original la f. x d.u.p.;

b.5) declarația 394 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/27.11.2012), aflată în original la f. x d.u.p.;

b.6) declarația 394 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/14.02.2014), aflată în original la f. x d.u.p.;

b.7) declarația 100 aferentă lunii martie 2012 (nr. x/26.04.2012), aflată în original la f. x d.u.p.;

c)- următoarele evidențe aparținând SC "F." S.R.L. în care au fost înscrise cele 5 pretinse operațiuni comerciale, reflectate de facturile fiscale fictive, aparent emise de S.C. D. S.R.L. către beneficiarul S.C. F. S.R.L. și, respectiv de cele patru chitanțe fictive, aparent emise de S.C. D. S.R.L. către aceiași societate, respectiv doar acele rubrici ale acestora în care au fost înscrise valorile achizițiilor și/sau plăților ce au făcut obiectul acestor facturi și/sau chitanțe:

c.1) registru-jurnal iunie 2012, aflat la fila x d.u.p., exemplar listat și nesemnat;

c.2) nota de recepție și constatare diferențe pt. f.x/02.06.2012, aflată la fila x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;

c.3) nota de recepție și constatare diferențe pt. f.x/08.06.2012, aflată la fila x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;

c.4) nota de recepție și constatare diferențe pt. f.x/06.06.2012, aflată la fila x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;

c.5) nota de recepție și constatare diferențe pt. f.x/05.06.2012, aflată la fila x d.u.p. exemplar listat și nesemnat;

c.6) registrul de cumpărări iunie 2012, aflat la fila x d.u.p., exemplar listat și nesemnat;

c.7) balanță de verificare pentru luna iunie 2012, aflat la f.212-213 vol. II d.u.p., exemplar listat și nesemnat;

d) - următoarele evidențe aparținând S.C. D. S.R.L. în care au fost înscrise cele 6 pretinse operațiuni comerciale, reflectate de facturile fiscale fictive, aparent emise de S.C. D. S.R.L. către beneficiarii S.C. C. S.R.L. (1) și S.C. F. S.R.L. (5) și, respectiv de cele cinci chitanțe fictive (1+4), aparent emise de S.C. D. S.R.L. către același două societăți, respectiv doar acele rubrici ale acestora în care au fost înscrise valorile achizițiilor și/sau plăților ce au făcut obiectul acestor facturi și/sau chitanțe:

- jurnalul pentru vânzări aferent lunii ianuarie 2012 (perioada 01.01-31.01.2012), aflat la dos. instanță, nesemnat;

- jurnalul pentru vânzări aferent lunii iunie 2012 (perioada 01.06-30.06.2012), aflat la dos. instanță, nesemnat.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (4) lit. e) și i), art. 398 raportat la art. 272 alin. (1) și (2) și, respectiv, art. 273 alin. (4) și (5) din C. proc. pen., s-au admis, în parte cererile formulate de expertul contabil M. și s-a dispus plata către aceasta, din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, a sumei totale de 6.000 RON, reprezentând diferență de onorariu de expertiză, rămas neachitat (din care 5.100 aferent raportului de expertiză și răspunsurilor la obiecțiuni, iar 900 RON aferentă suplimentului de expertiză și completărilor la acesta).

Au fost respinse, ca nefondate, restul pretențiilor formulate de același expert contabil, având ca obiect plata onorariului de expertiză.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (4) lit. e), art. 398 și raportat la art. 272 și art. 274 alin. (1), (2) și (3) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L., să plătească statului suma de 7.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care nu se includ onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru acesta.

Împotriva sentinței instanței de fond au formulat apel inculpații A. și B..

Prin decizia penală nr. 144/25.02.2021 a Curții de Apel Iași, în baza disp. art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul-apelant A. împotriva sentinței penale nr. 1319/28.10.2019 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus, sentință care a fost menținută.

În baza disp. art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. a fost respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul-apelant B. împotriva sentinței penale nr. 1319/28.10.2019 a Tribunalului Iași.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare condamnatul A., în temeiul dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Prin încheierea din 26.10.2022, instanța, în temeiul art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 426 lit. b) din C. proc. pen., a admis în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul contestator A. cu privire la decizia penală nr. 144/25.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 430 din C. proc. pen., a fost suspendată executarea sentinței penale nr. 1319/28.10.2019, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2017, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. 1555/2019 din 25.02.2021 și s-a dispus punerea, de îndată, în libertate a contestatorului A., dacă nu este reținut sau arestat preventiv în altă cauză.

Prin decizia penală nr. 1032/2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori- noul C. proc. pen.., în baza art. 432 alin. (1) din C. proc. pen., a fost admisă contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A., împotriva deciziei penale nr. 144 din 25.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2017.

A fost desființată decizia penală nr. 144 din 25.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași și s-a dispus rejudecarea apelului formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1319 din 28.10.2019 a Tribunalului Iași, în dosarul nr. x/2017.

Totodată, s-a dispus anularea mandatului de executare al pedepsei emis de Tribunalul Iași în baza sentinței penale nr. 1319 din 28.10.2019 a Tribunalului Iași, în dosarul nr. x/2017 și s-a stabilit termen pentru rejudecarea apelului promovat de inculpatul A. la data de 23.01.2023, ora 10:30.

Ulterior, prin decizia penală nr. 522 din 18 mai 2023 a Curții de Apel Iași- noul C. proc. pen.., secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a fost admis apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1319 din 28.10.2019, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. x/2017, pe care a desființat-o în parte, în latură penală, în sensul înlăturării dispoziției de condamnare a inculpatului și rejudecând cauza, în limitele desființării:

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) din

C. proc. pen. și la art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., art. 5 din C. pen., raportat la Deciziile Curții Constituționale nr. 358 din 26.05.2022 și 297 din 26.04.2018 și Decizia nr. 67 din 25.10.2022, a Înaltei Curți de Casație și Justiție (H.P.), s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul A., pentru infracțiunile de "evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale) și "complicitate la evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), fiecare cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii și înlătură dispozițiile contrare.

În esență, în analiza motivelor de apel formulate în cauză instanța de apel a avut în vedere particularitatea acestui nou ciclu procesual, în care rejudecarea apelului inculpatului s-a dispus, ca efect al admiterii unei contestații în anulare, întemeiată pe împrejurarea că instanța de apel, în primul ciclu procesual, a omis a analiza și a da eficiență existenței unei cauze de încetare a procesului penal ce era incidentă la momentul pronunțării deciziei penale nr. 144 din 25 februarie 2021, acesta fiind singurul considerent care a determinat desființarea deciziei anterior pronunțată în apel.

Față de cele ce preced, curtea a reținut că inculpatul A. a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță ca efect al reținerii împrejurării că, în calitate de administrator (și unic asociat) al SC "C." S.R.L. Grajduri, jud. Iași, în mod repetat, în același mod și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 05.08.2010-10.09.2012 (mai exact la datele de 05.08.2010, 02.01.2012, 12.02.2012, 25.07.2012, 29.07.2012, 01.08.2012, 05.08.2012, 06.08.2012, 15.08.2012, 17.08.2012 și 10.09.2012), a înregistrat în evidența contabilă a acestei societăți și în alte documente legale, inclusiv în unele declarații fiscale, un număr de 11 operațiuni de achiziție fictivă, respectiv 11 facturi pretins emise de S.C. K. S.R.L. Mediaș, S.C. D. S.R.L. Grajduri, S.C. L. S.R.L. Grajduri și S.C. F. S.R.L. Grajduri, în scopul (care, de altfel, a și fost atins, ultimele consecințe epuizându-se la data de 25.10.2012 când au devenit exigibile ultimele obligații fiscale aferente ultimei facturi) diminuării masei impozabile și sustragerii de la plata obligațiilor fiscale în cuantum total de 343.095 RON (din care 205.857 RON TVA și 137.238 RON impozit pe profit), reprezentând echivalentul a 75.780 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "evaziune fiscală constând în evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale" în formă continuată (11 acte materiale).

Totodată, inculpatul A. a fost inculpat și condamnat pentru că, în calitate de administrator (și unic asociat) al SC "C." S.R.L. Grajduri, jud. Iași, în mod repetat, în același mod și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la datele de 20.03.2012 și 25.03.2012, a emis și a pus la dispoziția inculpatului E. (în calitatea sa de administrator al S.C. F. SRL), facturile nr. x și nr. 263, cunoscând că acestea nu reflectau operațiuni de livrare reale, ajutându-l astfel pe acesta din urmă să înregistreze în evidența contabilă a SC "F." S.R.L. și în alte documente legale, inclusiv în unele declarații fiscale, cele două operațiuni de achiziție fictivă, în scopul (care, de altfel, a și fost atins, consecințele fiscale producându-se și epuizându-se la data de 25.04.2012, când au devenit exigibile obligațiile fiscale aferente) diminuării masei impozabile și sustragerii de la plata obligațiilor fiscale în cuantum total de 46.099 RON (din care 27.659 RON TVA și 18.440 RON impozit pe profit), reprezentând echivalentul a 10.527 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "complicitate la evaziune fiscală, constând în evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale", în formă continuată (2 acte materiale), prev. și ped. de art. 26 din C. pen. vechi din 1968 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968, precum și cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Noul C. pen.

Analizând legile penale care s-au succedat de la momentul comiterii faptei și până la pronunțarea unei soluții definitive de condamnare a inculpatului A., curtea a reținut că legea penală aflată în vigoare începând cu data de 09.08.2018, ce nu mai includea reglementarea unui caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale, este mai favorabilă inculpatului și urma a-i fi aplicată acestuia întrucât, în temeiul acestei legi penale se putea pronunța o soluție de încetare a procesului penal față de inculpat.

În acest sens, instanța de apel a arătat că, așa cum s-a precizat în cadrul Deciziei nr. 1032/2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași în soluționarea contestației în anulare promovată de petent, admiterea contestației în anulare a fost determinată de împrejurarea că, în raport, cu una dintre legile penale succesive, era incidentă o cauză de încetare a procesului penal, motiv pentru care calificarea juridică a faptelor deduse judecății s-a realizat în conformitate cu prevederile legii penale identificată ca fiind mai favorabilă, calificarea în drept fiind următoarea:

"evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale) și "complicitate la evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), fiecare cu aplicarea art. 5 din C. pen.

S-a mai reținut că intervenția prescripției răspunderii penale cu privire la fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată potrivit legii noi, prin luarea în considerare doar a prescripției generale, este efectul pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26.05.2022, cu referire la Decizia nr. 297 din 26.04.2018, prin ultima decizie adoptată de Curtea Constituțională clarificându-se efectele pronunțării primei decizii, din 2018, în sensul că, prin declararea drept neconstituțională a sintagmei "îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză", dublată de lipsa unei intervenții a legiuitorului în termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, pentru a pune în acord prevederile declarate drept neconstituționale cu textul Constituției, fondul normativ nu a mai conținut, în cadrul prevederilor art. 155 alin. (1) din C. pen., o cauză de întrerupere a prescripției răspunderii penale, prima decizie nefiind una interpretativă.

Prin urmare, pentru intervalul 01.02.2014-08.08.2018 (până la expirarea celor 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018), legislația penală reglementa, în cadrul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., existența unui caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale constând în îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, iar începând cu data de 09.08.2018, un astfel de caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale nu a mai existat, situație care a persistat până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022, în materie penală.

În fapt, pronunțarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, dublată de lipsa unei intervenții legislative în termenul de 45 de zile de la pronunțarea acestei decizii, a condus la abrogarea dispozițiilor constatate drept neconstituționale, în cauzele pendinte, la data de 09.08.2018, în privința prescripției răspunderii penale, devenind incidente prevederile art. 5 din C. pen., existând o succesiune de legi penale în timp în ceea ce privește instituția prescripției, împrejurare în care instanțele erau obligate să analizeze și să aplice legea penală care este mai favorabilă inculpatului, având în vedere că prescripția este reglementată de dispoziții de drept penal, normele ce o reglementau erau supuse aplicării acestui principiu.

Aplicând aceste principii la speța dedusă judecății, curtea a reținut că, în data de 09.08.2018, prezenta cauză se afla în instrumentarea organelor judiciare, la fond, inculpatul fiind trimis în judecată, împrejurare ce activează aplicarea principiului legii penale mai favorabile, legea în vigoare la acea dată fiind cea care nu mai reglementează, în cadrul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., existența unui caz de întrerupere al prescripției răspunderii penale, urmând astfel a se avea în vedere, în mod exclusiv, termenele de prescripție generale ale răspunderii penale.

Mai mult decât atât, evaluând chestiunea de drept supusă analizei dincolo de parametrii stabilirii legii penale mai favorabile, cu referire exclusiv la caracterul obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, din moment ce s-a statuat de către legiuitorul constituant faptul că prevederea "orice act de procedură în cauză", este neconstituțională, rezultă neîndoielnic că în toate cauzele penale care se aflau pendinte la data de 25.06.2018 (dată la care a fost publicată Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale) și până la intervenirea unei noi reglementări a art. 155 alin. (1) din C. pen., la calcularea termenului prescripției răspunderii penale nu mai putea fi luată în calcul întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin efectuarea oricărui act de procedură în cauză, întrucât s-ar eluda caracterul obligatoriu al deciziei. Aceasta se aplică pentru viitor doar pentru asigurarea securității raporturilor juridice, în raport, cu cauzele definitiv soluționate, dar are deplină aplicabilitate în cauzele pendinte.

În raport cu cele anterior expuse, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea, în datele de 25.04.2012, respectiv 25.10.2012, a două infracțiuni de evaziune fiscală, o infracțiune de "evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale) și o infracțiune de "complicitate la evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

Maximul special prevăzut de lege pentru fiecare din cele două infracțiuni este de 8 ani închisoare, fiind în consecință aplicabil termenul de prescripție de 8 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., termen aplicabil când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, dar care nu depășește 10 ani, acest termen începând să curgă în datele de 25.04.2012, respectiv 25.10.2012 și împlinindu-se la datele de 24.04.2020, respectiv 24.10.2020, termenul de prescripție generală fiind aplicabil conform legii noi, întrucât începând cu data de 09.08.2018, nu a existat niciun caz de întrerupere a respectivului termen, în raport, cu dispozițiile art. 155 din C. pen.

În consecință, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale, conform celor anterior arătate, s-a apreciat de către instanța de apel că răspunderea penală a inculpatului pentru fapta comisă nu mai poate fi antrenată, urmând a se dispune o soluție de încetare a procesului penal.

În ceea ce privește soluția pronunțată în latura civilă a cauzei, având în vedere aspectele anterior subliniate, reținând împrejurarea că instanța de apel a considerat că prima instanță a soluționat corespunzător latura penală a cauzei, curtea nu a mai efectuat o nouă evaluare cu privire la aprecierile în latura civilă, considerând că acestea au intrat în sfera autorității de lucru judecat, nefiind efectul direct și necesar al omisiunii constatării existenței unui caz de încetare a procesului penal.

Împotriva deciziei penale nr. 522 din data de 18 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

În cuprinsul motivelor de recurs în casație, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a susținut că decizia penală nr. 1032 din 21.11.2022 a Curții de Apel Iași, prin care s-a admis contestația în anulare formulată de contestatorul-condamnat A., s-a desființat decizia penală nr. 144 din 25.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2017, s-a dispus rejudecarea apelului formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 1319/2019 din 28.10.2019, pronunțată de Tribunalul Iași și s-a anulat mandatul de executare al pedepsei emis de Tribunalul Iași în baza sentinței penale nr. 1319 din 28.10.2019 a Tribunalului Iași și decizia penală nr. 522/18.05.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Iași, prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale) și "complicitate la evaziune fiscală în formă continuată", prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), fiecare cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției, sunt nelegale întrucât:

1.în rejudecarea cauzei, instanța a analizat în mod indirect legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului, aspect intrat în puterea lucrului judecat prin decizia penală nr. 144/25.02.2021 a Curții de Apel Iași, încălcând astfel autoritatea de lucru judecat sub acest aspect.

În continuare, s-a susținut că, din analiza dosarului nr. x/2017 al Curții de Apel Iași reiese că persoanei condamnate A. i-au fost aplicate de către instanța de fond prevederile C. proc. pen. din 1969 și ale legislației speciale în vigoare la data faptelor, legea veche fiind considerată mai favorabilă de către instanța de fond situației juridice a inculpatului. În apel, soluția instanței de fond a fost menținută ca efect al respingerii ca nefondate, a apelului promovat de inculpat.

Or, în opinia parchetului, Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, ca și Decizia Înaltei Curți nr. 67/25.10.2022, pe care instanța care a avut de judecat contestația în anulare și-a fundamentat soluția de încetare a procesului penal, vizează aplicarea prevederilor art. 155 alin. (1) din C. pen. în vigoare, lege penală ce nu a fost aplicată situației juridice a contestatorului în cauza în care acesta a fost condamnat definitiv.

Prin urmare, s-a apreciat că, în cauză, condamnatul contestator nu putea beneficia de aplicarea deciziilor Curții Constituționale, decât prin reanalizarea de către instanța care a judecat contestația în anulare a legii penale mai favorabile situației sale juridice, aspect care însă vizează fondul cauzei judecată deja definitiv și care nu mai putea fi reluată pe calea contestației în anulare. Prin aplicarea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. în vigoare, astfel cum au fost ele stabilite prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, în condițiile în care încadrarea juridică a infracțiunii pentru care contestatorul a fost condamnat s-a făcut cu titlu definitiv conform C. pen. din 1969 (dispozițiile art. 123 din C. pen. din 1969 nu au fost declarate neconstituționale), înseamnă că instanța a aplicat o lex tertia contestatorului condamnat, aspect contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 și jurisprudenței în materie.

În continuare, s-a expus că, în această decizie, Curtea Constituțională a arătat că nu se poate reține că o normă din C. pen. care reglementează cu privire la o anumită instituție de drept penal (recidivă, concurs de infracțiuni, prescripție etc.) este independentă de legea căreia îi aparține, această distincție având o deosebită importanță pentru înțelegerea conceptului de lege, pentru că numai așa se poate oferi noțiunii de "lege penală mai favorabilă" un înțeles constituțional. A mai arătat Curtea că suspecții/inculpații care au comis fapte sub imperiul legii vechi, dar care vor fi judecați sub imperiul legii noi trebuie să aibă, în funcție de legea mai favorabilă, o situație juridică identică ori cu cei condamnați anterior potrivit legii vechi, ori cu cei ce vor săvârși infracțiuni potrivit legii noi, nefiind permisă o a treia formă de tratament sancționator ce combină dispoziții din ambele coduri. Prin urmare, pentru a satisface cerințele constituționale ale art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", este interzisă alternarea instituțiilor de drept penal din cele două legi, deoarece, în caz contrar, în aplicarea legii penale mai favorabile s-ar crea o discriminare pozitivă cu consecința creării unui privilegiu pentru infractorul care este judecat în perioada de tranziție a legii.

Or, contestatorul A. a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, conform principiilor legale și practicii judiciare de la momentul la care a fost condamnat, lege penală care a fost stabilită a fi C. pen. din 1969.

Prin urmare, s-a susținut că, prin aplicarea față de contestatorul A., în mod direct, în calea extraordinară în anulare, după condamnarea sa definitivă, a dispozițiilor Noului C. pen., respectiv art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma rezultată după Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, înseamnă că instanța care a avut de soluționat contestația a reanalizat legea penală mai favorabilă, tocmai pentru a exclude aplicarea lex tertia, aspect de natură a aduce atingere autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2017.

În continuare, s-a mai susținut că, de la momentul publicării Deciziei nr.