ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 723/2023

Ședința publică din data de 01 noiembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 1125/A din 30 mai 2023, Curtea de Apel București, secția I penală, printre altele, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea 682/2002, cerere formulată de apelantul-revizuent.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reținut că recurentul a susținut că textul art. 19 din Legea 682/2002 este neconstituțional în raport de prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 15 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, a apreciat că textul art. 19 din Legea 682/2002 produce efecte juridice diferite în situații juridice identice și că neconstituționalitatea constă în nepredictibilitatea, imprevizibilitatea, neclaritatea și "înțelesul dual redate prin interpretarea acestui text legal de către autoritatea judecătorească".

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Curtea a reținut că excepția invocată de contestator vizează o lege sau o dispoziție de lege în vigoare, această condiție fiind îndeplinită, însă a apreciat că nu este însă îndeplinită condiția ca excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, întrucât obiectul cauzei îl constituie admisibilitatea sau inadmisibilitatea în principiu a cererii de revizuire. Or, analiza admisibilității în principiu se realizează în raport de dispozițiile art. 453 și următoarele C. proc. pen., iar nu raportat la dispozițiile art. 19 din Legea 682/2002, a căror incidență poate fi analizată numai ulterior depășirii momentului verificării admisibilității în principiu a cererii de revizuire.

În consecință, Curtea de Apel a considerat că nu este îndeplinită a doua condiție prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceea ca excepția de neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, cererea de sesizare a Curții Constituționale fiind inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri penale, revizuentul A. a formulat recurs, apreciind că sunt îndeplinite condițiile sesizării instanței de control constituțional.

La termenul din data de 01 noiembrie 2023, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția tardivității recursului formulat, arătând că decizia atacată a fost pronunțată la data de 30 mai 2023, recursul fiind declarat la data de 07 iunie 2023.

Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării recursului, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României poate fi atacată la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziții exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore, înăuntrul căruia se poate promova calea de atac, se calculează, conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., dispoziții procesual penale aplicabile în procedura pendinte.

Conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.: "(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește".

Înalta Curte constată că dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată la data de 30 mai 2023, fără ca în cuprinsul acesteia să se menționeze ora la care s-a pronunțat hotărârea.

Momentul de la care se calculează termenul procedural pe ore, în situația în care nu se cunoaște ora pronunțării actului procedural care a determinat curgerea sa, este ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți (decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 384/2020, I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 328/2023, I.C.C.J., secția penală).

Ca urmare, termenul de 48 de ore în care recurentul putea contesta hotărârea Curții de Apel București, sub aspectul soluției cererii de sesizare a Curții Constituționale, a început să curgă la sfârșitul zilei de 30 mai 2023 (marți), ora 24:00, și s-a împlinit în data de 02 iunie 2023 (vineri), ora 02:00.

În consecință, calea de atac formulată de inculpat la data de 07 iunie 2023, a fost exercitată după expirarea termenului legal, întrucât deși termenul pe ore se calculează pe unități libere de timp, se constată că, față de data pronunțării soluției recurate, termenul în interiorul căruia avea posibilitatea de a declara calea de atac s-a împlinit la data de 02 iunie 2023.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., în conformitate cu care, atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Prin urmare, cum excepția tardivității constituie o excepție peremptorie care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de inculpatul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul formulat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

În temeiul art. 275 alin. (2) și (6) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 150 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, din cuprinsul deciziei penale nr. 1125/A din 30 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 150 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 noiembrie 2023.