ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 691/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

Asupra contestației de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2023, s-a admis contestația la executare formulată de către judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări Penale a Curții de Apel București, secția I Penală.

În baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., s-a constatat că sentința penală nr. 112/F din 16.06.2016 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, nu mai poate fi pusă în executare față de intimatul - condamnat A., ca urmare a recunoașterii și executării acesteia în Republica Italiană.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 338/2016 din 30.05.2018, emis de Curtea de Apel București, secția I Penală.

S-a constatat că persoana condamnată este deținută începând cu data de 11.08.2023 la zi.

S-a dispus punerea în libertate a persoanei condamnate A. de sub puterea MEPI nr. 338/2016 din 30.05.2018, emis de Curtea de Apel București, secția I Penală, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă nu este reținut, deținut și arestat în altă cauză.

La termenul de judecată din 16.08.2023, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a pus în discuție competența reprezentantului Ministerului Public în cauză.

Deliberând, Curtea a stabilit că, în cauză, competența aparține procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, reținând următoarele:

Chiar dacă Direcția Națională a efectuat urmărirea penală în dosar și a participat la judecata în fond și în căile de atac, normele de competență s-au modificat. Astfel, a precizat că, în cauză, au fost cercetați și condamnați doi magistrați care au activat la Tribunalul București, secția penală, aspect care a determinat, ca urmare a schimbării competenței, ca respectivul dosar să nu mai fie în competența Direcției Naționale Anticorupție, ci în competența secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost desființată prin Legea nr. 49/2022, Curtea invocând următoarele dispoziții din această lege:

- art. 1 alin. (1) potrivit căruia, la data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează secția pentru Investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție denumită în continuare secția;

- art. 3 alin. (2) potrivit căruia, de la data intrării în vigoare a legii sunt de competența Parchetului de pe lângă Curtea de Apel infracțiunile săvârșite de judecătorii de la Tribunale;

- art. 3 alin. (5) potrivit căruia procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală și în situația în care alături de persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt cercetate și alte persoane dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale cauza nu poate fi disjunsă.

Prin urmare, potrivit art. 1 și art. 3 alin. (2) și (5) din Legea nr. 49/2022, competența pe fond revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, chiar dacă persoana condamnată nu are calitatea expres prevăzută de lege, respectiv magistrat.

Curtea de Apel București a precizat că, întrucât nu există norme tranzitorii care să reglementeze situația dosarelor soluționate în mod definitiv cu participarea procurorului D.N.A., normele de procedură sunt de imediată aplicare. Astfel, art. 1 și art. 3 alin. (2) și (5) din Legea nr. 49/2022 sunt de imediată aplicare, iar la soluționarea prezentei cauze participă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Chiar dacă O.U.G. nr. 43/2002 prevede în art. 3 alin. (1) lit. c)

2

că procurorul D.N.A. participă în condițiile legii la ședințele de judecată, atât timp cât nu există norme tranzitorii, condițiile legii sunt cele în vigoare la acest moment, respectiv Legea nr. 49/2022.

Minuta sentinței penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, la data de 18.08.2023, precum și intimatului condamnat A., la locul de deținere - Penitenciarul Craiova.

Prin adresa emisă la data de 23.08.2023, de către Biroul executări penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a comunicat Penitenciarului Craiova, faptul sentința penală nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2023 a rămas definitivă, la data de 23.08.2023, prin necontestare.

Conform adresei emise de Penitenciarul Craiova, la data de 23.08.2023, condamnatul A. a fost pus în libertate.

Împotriva acestei hotărâri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat contestație, la data de 27 septembrie 2023, susținând că hotărârea atacată este nelegală, întrucât, la soluționarea contestației la executare nu a participat procurorul competent, ci un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, motiv pentru care hotărârea pronunțată este sancționată cu nulitatea absolută.

Prealabil, s-a susținut că prezenta contestație a fost declarată în termenul legal, de 3 zile de la comunicare, prevăzut de art. 597 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere că, hotărârea penală atacată nu a fost comunicată Direcției Naționale Anticorupție, astfel că termenul legal nici nu început să curgă pentru unitatea de parchet competentă.

În motivare, s-a susținut că, la judecarea cauzei, care are ca obiect o contestație la executare formulată de judecătorul delegat cu executarea din cadrul instanței de executare raportat la o persoană condamnată, care nu are calitatea de magistrat, în privința căreia cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție și care a fost trimisă în judecată printr-un rechizitoriu al aceleiași direcții specializate, trebuie să participe obligatoriu, potrivit legii (art. 72 din Legea nr. 304/2022, art. 3 alin. (1) lit. c)

2

din O.U.G. nr. 43/2002, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013), un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Lipsa procurorului competent din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la judecarea contestației la executare echivalează cu lipsa procurorului, fiind încălcate prevederile legale ale art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. coroborat cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, cu consecința nulității absolute a sentinței penale nr. 152/F din data de 18.08.2023 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

S-a solicitat admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Curtea de Apel București, astfel încât la rejudecarea contestației la executare să participe un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, competent potrivi legii.

Examinând legalitatea hotărârii atacate, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată contestația ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte apreciază că nu se poate reține că prezenta cale de atac a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de art. 597 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a invocat apărătorul intimatului, având în vedere motivul declarării contestației de către Direcția Națională Anticorupție, respectiv neparticiparea la soluționarea contestației la executare a unui procuror competent, astfel că, minuta hotărârii pronunțate nu a fost comunicată acestei structuri de parchet și, ca atare, termenul nu a început să curgă.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de Direcția Națională Anticorupție, Înalta Curte constată că nu este întemeiat, în cauză, nefiind incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., potrivit cărora intervine sancțiunea nulității absolute pentru încălcarea dispozițiilor privind participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.

Potrivit art. 72 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, "în procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului."

Înalta Curte are în vedere că norma invocată de contestatoare are caracterul unei norme generale care guvernează participarea procurorului la ședințele de judecată, numai în cursul soluționării unei cauze pe fond, când conform art. 3 alin. (1) lit. c)

2

din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, compentența ar reveni procurorului din cadrul DNA, dacă urmărirea penală s-a realizat de către acesta.

Dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c)

2

din O.U.G. nr. 43/2002 prevăd printre atribuțiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată. Totodată, conform dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, la judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia în condițiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În speță, suntem în prezența unei cereri ulterioare judecării definitive a cauzei, în faza execuțională, fiind aplicabile prevederile art. 67 lit. e) din Legea nr. 304/2022 privind regula de drept comun referitoare la participarea procurorului la ședințele de judecată.

Or, potrivit art. 597 alin. (3) C. proc. pen., participarea procurorului este obligatorie la judecarea cauzelor de către instanța de executare.

Cum nu sunt prevederi speciale referitoare la participarea procurorului la incidentele ivite la executare, observând modificarea normelor de competență în privința persoanelor având calitatea de magistrați, ceea ce a determinat trecerea cauzei în competența secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, raportat la art. 1 și art. 3 alin. (2) și (5) din Legea nr. 49/2022, competența de a participa la soluționarea contestației la executare aparține procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, așa cum a reținut prima instanță.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2023, privind persoana condamnată A..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 340 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2023, privind persoana condamnată A..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 340 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2023.