ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 121/F din data de 04.08.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, s-au dispus următoarele:

I. În temeiul art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

În temeiul art. 67 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 2 ani, care se execută după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, care se execută în cazul revocării suspendării sub supraveghere potrivit art. 96 C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu pe un termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul respectă, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. inculpatul prestează pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 90 de zile (instituții în cadrul cărora se execută obligația: Episcopia Giurgiu - cu unități subordonate sau S.C. B.).

În temeiul art. 94 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligației prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. se face de Serviciul de Probațiune Giurgiu.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

II. În temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul general de brigadă C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 47 C. pen. și de art. 321 alin. (1) raportat la art. 35 alin. (1) ambele din C. pen. cu aplicarea art. 47 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen., de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit sub forma instigării și de fals intelectual în formă continuată sub forma instigării.

III. În temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpata locotent colonel (rezervă) D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen. și de art. 321 alin. (1) raportat la art. 35 alin. (1) ambele din C. pen. cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit sub forma participației improprii și de fals intelectual în formă continuată sub forma participației improprii.

IV. În temeiul art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpata căpitan E. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

În temeiul art. 67 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, care se execută după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se execută în cazul revocării suspendării sub supraveghere potrivit art. 96 C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe un termen de supraveghere de 2 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpata respectă, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. inculpata prestează pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 90 de zile (instituții în cadrul cărora se execută obligația: Adăpostul de câini comunitari al Poliției Locale Sector 1 sau Administrația Domeniului Public Sector 1 București).

În temeiul art. 94 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligației prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. se face de Serviciul de Probațiune București.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

V. În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpata căpitan F. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

În temeiul art. 67 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), k) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 2 ani, care se execută după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), k) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, care se execută în cazul revocării suspendării sub supraveghere potrivit art. 96 C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu pe un termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpata respectă, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. inculpata prestează pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 90 de zile (instituții în cadrul cărora se execută obligația: Episcopia Giurgiu - cu unități subordonate sau S.C. B.).

În temeiul art. 94 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligației prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. se face de Serviciul de Probațiune Giurgiu.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

VI. În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpata plutonier adjutant G. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

În temeiul art. 67 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, care se execută după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se execută în cazul revocării suspendării sub supraveghere potrivit art. 96 C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași pe un termen de supraveghere de 2 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., inculpata respectă, pe durata termenului de supraveghere, următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. inculpata prestează pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 90 de zile (instituții în cadrul cărora se execută obligația: Consiliul Local Iași - Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat sau Consiliul Local Iași - S.C. H.).

În temeiul art. 94 alin. (2) C. pen., supravegherea executării obligației prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. se face de Serviciul de Probațiune Iași.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a anulat caracterizarea psihologică înregistrată cu nr. x din data de 23.10.2019 (vol. 4, fil. 115) și avizul psihologic consemnat în cuprinsul procesului-verbal nr. x din data de 23.10.2019, deoarece conțin mențiuni false. (vol. 4, fil. 149).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a restabilit situația anterioară săvârșirii infracțiunii prin anularea procesului-verbal nr. x din data de 25.02.2020 și a ordinului nr. D.P./S-252 din 27.02.2020 prin care inc. cpt. F. a fost trecută în corpul ofițerilor cu gradul de căpitan și numită în funcția de ofițer 2, nivel 3, la Biroul 5 Administrativ - secretariat din cadrul Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu. (vol. 4, fil. 30, 181).

A luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpata F. suma de 9.037 de RON, reprezentând diferența de salariu obținută de această inculpată, între salariul cuvenit în calitate de subofițer și cel obținut în calitate de ofițer, și suma de 1.914 de RON, reprezentând diferența contravalorii drepturi echipament, și în continuare, pe fiecare lună în parte a diferențelor de salariu și echipament, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Cu privire la inculpatul A., a reținut că începând cu luna iunie 2019, inculpata căpitan F. și soțul ei, inculpatul A., au apelat la martorul I., general de brigadă în rezervă, pentru ca acesta să-și folosească influența astfel încât inculpata căpitan F., să fie trecută din corpul subofițerilor în corpul ofițerilor în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Direcția Județeană de Telecomunicații Speciale Giurgiu.

Martorul, generalul (rz.), I. a acceptat solicitarea și a promis că își va exercita influența pe lângă persoanele cu atribuțiuni din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale, astfel încât să fie scoase la concurs două locuri de ofițer, cu recrutare din sursă internă și ca apoi să obțină condiții preferențiale de examinare sau chiar să-i obțină subiectele de concurs pentru ca inculpata căpitan F. să promoveze testele aptitudinale și implicit să fie trecută în corpul ofițerilor.

Pentru realizarea acestui scop, martorul I. a afirmat că a intervenit pe lângă J., Consilier Prezidențial - Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, care la rândul său, mai întâi, a intervenit pe lângă general-locotenent inginer K., directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale, pentru ca apoi să intervină pe lângă general-maior inginer L., astfel încât să fie scoase la concurs două posturi de ofițer cu recrutare din sursă internă.

La data de 24.06.2019, inculpata căpitan F. a susținut testarea psihologică în urma căreia a fost întocmită caracterizarea psihologică cu nr. x din data de 24.06.2019.

În cuprinsul rubricii "observații" s-a menționat:

"capacitățile intelectuale sunt slab reprezentate."

În cuprinsul rubricii "concluzii" s-a reținut că "nu se recomandă încadrarea ca ofițer în S.T.S." a inculpatei căpitan F..

A arătat că în contextul în care niciuna dintre persoanele implicate în activitățile ilicite nu se aștepta ca inculpata căpitan F. să nu aibă competențele și abilitățile necesare pentru a ocupa o funcție de ofițer, martorul I. s-a arătat dispus pentru a-și exercita influența sa în continuare astfel încât locul vacant să fie blocat pentru o perioadă de 3 luni după care să fie scos din nou la concurs tot pentru inculpata căpitan F..

A reținut că în realizarea acestui scop, martorul I. a menționat că a vorbit cu J., lăsând să se înțeleagă că acesta din urmă ar fi intervenit pe lângă comanda Serviciului de Telecomunicații Speciale, astfel încât concursul să se reia după trei luni.

La data de 14 septembrie 2019, inculpatul A., în schimbul promisiunii martorului I. că va interveni pe lângă conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale în sensul arătat, i-a trimis două sticle de whisky, două parfumuri și trei tricouri, prin intermediul martorului M., astfel încât martorul I. să se ocupe de toate chestiunile necesare.

În perioada decembrie 2019 - februarie 2020, cu aprobarea directorului Serviciul de Telecomunicații Speciale, general maior inginer L., a fost organizat al treilea concurs pentru ocuparea postului de ofițer la Biroul administrativ-secretariat al Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu. Singura candidată pentru această funcție a fost inculpata F..

În toată această perioadă martorul I. s-a arătat dispus să-și folosească influența în maniera descrisă mai sus pentru a-i asigura inculpatei F. succesul în demersurile ei de a fi avansată în corpul ofițerilor, precizând că încearcă să obțină inclusiv subiectele la testele profesionale.

În schimbul promisiunii martorului I. că își va exercita influența în maniera descrisă, inculpatul A. i-a remis acestuia la data de 08.03.2020, două sticle de whiskey, o sticlă de vodcă și o sticlă de prosecco.

În tot acest context martorul I. a precizat că J. l-a desemnat pe generalul locotenent N., consilier de stat, secretarul general al Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a se ocupa de buna derulare a concursului la care participa inculpata F..

Curtea a reținut, în privința martorilor I. și M., că au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției, astfel cum rezultă din sentința penală nr. 942/20.08.202 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare (pentru M.) și sentința penală nr. 930/F/19.06.2020 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 85/A din data de 04.02.2021 a Curții de Apel București, secția I penală (pentru I.).

În sentința penală nr. 942/20.08.202 s-a reținut, în esență, că M. la data de 14 septembrie 2019 a intermediat remiterea respectiv primirea unor bunuri între inculpatul A. și inculpatul I., în schimbul promisiunii celui din urmă că își va folosi influența sa astfel încât F. să fie numită pe o funcție de ofițer în cadrul Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu, iar la data de 14 septembrie 2019 a intermediat remiterea, respectiv primirea unor bunuri între inculpatul A. și inculpatul I., în schimbul promisiunii celui din urmă că își va folosi influența sa astfel încât F. să fie numită pe o funcție de ofițer în cadrul Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000 și complicitate la cumpărare de influență prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen. și de cumpărare de influență prev. de art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În sentința penală nr. 930/F/19.06.2020, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 85/A din data de 04.02.2021 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a reținut, în esență, că din toate aceste acte de urmărire penală rezultă cu certitudine că scopul exercitării influenței a fost unul singur, stabilit cu suficientă claritate de la debutul activității infracționale (luna iunie 2019), respectiv acela ca F., subofițer, să beneficieze de condiții preferențiale de examinare pentru a fi avansată în corpul ofițerilor. Acesta a inclus mai multe etape și a presupus desfășurarea unor acțiuni conjugate ale mai multor persoane, iar activitatea inculpatului urma să acopere toate aceste etape și să se circumscrie tuturor condițiilor pentru asigurarea reușitei.

Împrejurările ulterioare, care nu au fost anticipate (nepromovarea testului psihologic de candidată), au impus suplimentarea activităților, dar în realizarea aceluiași scop, care nu a suferit vreo modificare iar participanții, inclusiv inculpatul, s-au adaptat situațiilor apărute (neprevăzute anterior). Astfel, la data de 14 septembrie 2019, A., în schimbul promisiunii inculpatului I. că va interveni pe lângă conducerea STS în sensul arătat, i-a transmis acestuia, prin intermediul lui M. mai multe bunuri ca să se asigure că inculpatul va continua demersurile necesare. F. nu a promovat nici această testare din data de 25 octombrie 2019 iar în perioada decembrie - februarie 2020 a fost organizat un al treilea concurs, inculpatul I. insistând în desfășurarea în continuare a folosirii influenței pentru a-i asigura sus-numitei succesul în demersurile sale, influență care a fost promisă încă de la bun început.

Așadar, în același scop stabilit concret și ferm de la început, după ce F. a eșuat în testele pe care le-a susținut, inculpatul s-a adaptat continuu la noua situație și a căutat soluții pentru a putea realiza ceea ce se stabilise inițial.

Față de această descriere a situației de fapt, Curtea a constatat că intervenția promisă de inculpat (de a-și folosi influența pentru ca numita F. să fie trecută în corpul ofițerilor) a avut suficientă determinare și un singur scop de la început, întreaga activitate infracțională fiind unică, cu un singur rezultat stabilit anterior.

Fapta a fost încadrată juridic în dispozițiile art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, de trafic de influență, în ceea ce îl privește pe martorul I..

Ambii martori din speța dedusă judecății, I. și M., în cauzele având ca obiect sesizarea instanței cu acordul de recunoaștere a vinovăției, au declarat că acceptă acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în cauză și că regretă faptele comise.

Împotriva hotărârilor anterior menționate nu au fost exercitate căi extraordinare de atac.

În cursul cercetării judecătorești, martorul I. a precizat că își menține toate declarațiile, inclusiv acordul de recunoaștere a vinovăției, însă și-a nunațat depoziția referitoare la scopul cadourilor primite de la inculpatul A., precizând că acestea sunt expresia faptului că se cunosc de mult și că astfel de cadouri sunt frecvente între ei, fiind prilejuite de sărbători, zile de naștere sau onomastice. Menționează că nu îl cunoaște pe inculpatul C., nu știe procedura prin care se obține trecerea în postul de ofițer, iar totul a fost un joc, doar vorbe.

Martorul M. recunoaște că a luat de la inculpatul A. o pungă care să îi fie remisă martorului I., nu cunoaște conținutul acesteia, dar precizează că au existat discuții între el și I., în care acesta îi spunea că va reține un post pentru inculpata F., însă le consideră minciuni, întrucât I. este lăudăros. Precizează că inculpatul A. nu i-a solicitat niciodată să intervină pe lângă I..

Coroborând declarațiile acestor martori cu interceptările realizate în cauză, Curtea a reținut că depozițiile din prezenta cauză sunt pro causa, în favoarea inculpatului A., fiind relevantă convorbirea telefonică din data de 14.09.2019 dintre inculpatul A. și martorul M., în care cei doi vorbesc despre faptul că dacă el se implică cum trebuie, nu mai sunt probleme.

În acest sens, Curtea a avut în vedere coroborarea tuturor declarațiilor martorului I. din cursul procesului penal, inclusiv pe cele din cadrul dosarului nr. x/2020 al Direcției Naționale Anticorupție, când în prezența apărătorului ales, a relatat modalitatea în care a lăsat să se creadă că are influență asupra factorilor de decizie din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale, inclusiv asupra unui consilier prezidențial, serviciu pentru care a primit de la inculpatul A., la două date diferite, direct sau prin intermediul martorului M., două sticle de whisky, două parfumuri și trei tricouri, respectiv două sticle de whiskey, o sticlă de vodcă și o sticlă de prosecco. A apreciat Curtea că rezultă, fără dubiu, că declarațiile celor doi martori, din cursul soluționării prezentului dosar, sunt în sprijinul inculpatului A., cu scopul eludării răspunderii penale a acestui inculpat.

Pe de altă parte, Curtea a reținut din cuprinsul convorbirilor telefonice, chiar dacă interlocutorii nu exprimă clar obiectele remise în schimbul cumpărării de influență, existența unei înțelegeri între inculpatul A. și martorul I., că acesta din urmă a promis că își va folosi influența sa astfel încât F. să fie numită pe o funcție de ofițer în cadrul Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu, iar martorul M. a intermediat remiterea, respectiv primirea unor bunuri între inculpatul A. și inculpatul I..

Martorii M. și I., prin hotărârile judecătorești pronunțate în privința acordurilor de recunoaștere a vinovăției, au recunoscut intermedierea respectiv primirea bunurilor susmenționate, în schimbul promisiunii celui din urmă că își va folosi influența în favoarea inculpatei F..

În acest sens, este relevantă convorbirea dintre A. și M. din data de 14.09.2019, ora 08:28, în contextul în care primul i-a dat celui de-al doilea o pungă pentru a o remite lui generalului (rz.) I..

Curtea a considerat că faptul că martorul I. nu a apelat la alte persoane din conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale sau la consilierul prezidențial J., nu exclude existența condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență, atâta vreme cât elementul material a fost realizat, prin oferirea de bunuri de inculpatul A. către martorul I., care a lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale sau Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În acest sens, sunt relevante convorbirile telefinice existente în volumul 2, dosar de urmărire penală.

Împrejurarea că martorul I. a afirmat că a intervenit pe lângă J., Consilier Prezidențial - Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, care la rândul său, mai întâi, ar fi intervenit pe lângă general-locotenent inginer K., directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale, pentru ca apoi să intervină pe lângă general-maior inginer L., astfel încât să fie scoase la concurs două posturi de ofițer cu recrutare din sursă internă, rezultă din convorbirea telefonică dintre martorul I. și un domn (utilizator al postului telefonic cu nr. x), din data de 17.06.2019, ora 09:21:02, în care cel dintâi a precizat faptul că J., Consilier Prezidențial - Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, este fostul său coleg de liceu cu ajutorul căruia rezolvă multe probleme, deoarece are putere.

Din coroborarea materialului probator administrat în cauză, Curtea a reținut că în realitate, martorul I. nu a intervenit nici pe lângă J. și nici pe lângă vreo altă persoană pentru favorizarea inculpatei F..

Martorul J. a declarat că îl cunoaște pe generalul (rz.) I. deoarece a fost coleg de liceu cu acesta, dar a precizat că după absolvirea liceului nu a ținut legătura cu el. De asemenea, martorul a mai arătat faptul că s-a reîntâlnit cu generalul (rz.) I. în anul 2005, cu prilejul cursurilor Colegiului Național de Apărare.

Martorul a arătat că generalul (rz.) I. nu i-a solicitat niciodată nici un favor sau să intervină la conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru favorizarea inculpatei F. la concursul de promovare în funcția de ofițer.

Declarația martorului I. și declarația martorului J. se coroborează cu rezultatele măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză, pentru perioada 02.09.2019 - 29.02.2020. Astfel, în perioada menționată nu a existat nicio conversație între martorul I. și J. cu excepția unui singur mesaj transmis la data de 07.01.2020 de către martorul I., cu scopul de a-i ura la mulți ani lui J. cu prilejul zilei onomastice.

Așadar, Curtea a reținut din coroborarea declarațiilor martorilor I. și M. cu rezultatul mandatelor de supraveghere tehnică, că sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență, iar forma de săvârșire a infracțiunii este intenția directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatul A. a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

În drept, Curtea a apreciat că fapta inculpatului A., care în perioada iunie 2019 - martie 2020, i-a remis martorului general (rz.) I., direct sau prin intermediul martorului M., în schimbul promisiunii martorului general (rz.) I. că își va folosi influența pe lângă ofițeri din conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale (prin intermediul lui J.) astfel încât inculpata F. să fie avansată pe o funcție de ofițer în cadrul Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000.

La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, Curtea a ținut seama de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În privința infracțiunii reținute în sarcina inculpatului A., Curtea a apreciat că acesta prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, având în vedere importanța valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, modalitatea concretă de comitere a acțiunii penale, dar și faptul că prin fapta comisă s-a adus atingere unor valori sociale deosebit de importante - relațiile referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu -, conturând ideea că prin cumpărarea de influență, în schimbul unor bunuri, orice persoană poate să acceadă într-o funcție pentru care nu are abilitățile și capacitățile profesionale necesare și fără a face dovada cunoștințelor necesare îndeplinirii unei asemenea profesii.

Așadar, gravitatea faptei este potențată de împrejurările concrete și modul de comitere, constând în acelea că inculpatul a acționat cu știință, iar multitudinea întrevederilor cu martorul I., discuțiile directe sau telefonice cu martorul M., în care insista pentru ca soția sa, inculpata F., să fie trecută din corpul subofițerilor în corpul ofițerilor în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Direcția Județeană de Telecomunicații Speciale Giurgiu, precum și numărul actelor materiale (două) corelate cu bunurile oferite, denotă perseverența infracțională pentru realizarea scopului urmărit.

Circumstanțele personale ale inculpatului, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, periculozitatea infractorului, etc., au fost apreciate de Curte ca fiind condiții ale unei conduite sociale normale în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de lege și a ordinii de drept - inerente funcției pe care acest inculpat o deținea la momentul comiterii faptei, aceea de agent de poliție la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, care trebuie îndeplinite în mod normal, astfel încât nu le-a reținut drept circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Față de aspectele reținute mai sus, având în vedere gravitatea concretă a infracțiunii deduse judecății, împrejurările comiterii acesteia, modalitatea efectivă de comitere a faptei, coroborat cu necesitatea responsabilizării inculpatului și îndreptării acestuia, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al pedepsei, Curtea a aplicat pedeapsa cu închisoarea, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, Curtea a apreciat că în cauză se impunea aplicarea față de inculpatul A. a unei pedepse cu închisoarea orientate peste minimul prevăzut de lege, respectiv de 3 ani închisoare-pentru infracțiunea prevăzută art. 292 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În opinia instanței de fond, această pedeapsă este aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii penale și proporțională cu gravitatea faptei și periculozitatea inculpatului.

Cu privire la inculpații C. și D.:

A reținut că acestor doi inculpați li se impută faptul că, pentru primul dintre ei, în luna octombrie 2019 i-a solicitat inculpatei locotenent colonel (rz) D., să determine psihologul examinator (lt. O.) în sensul acordării unui calificat de "apt pentru a ocupa o funcție de ofițer în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale" numitei căpitan F., deși aceasta nu avea abilitățile necesare pentru ocuparea unei funcții de ofițer în cadrul STS și să se consemneze date necorespunzătoare adevărului în cuprinsul caracterizării psihologice a inculpatei căpitan F. și în cuprinsul avizului psihologic emis pentru aceeași persoană, respectiv, pentru al doilea, că prin constrângere, la data de 23 octombrie 2019, a determinat-o pe locotenent O., psiholog în cadrul STS, să îi acorde aviz favorabil respectiv "apt pentru a ocupa o funcție de ofițer în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale" numitei căpitan F., deși aceasta nu avea abilitățile necesare pentru a ocupa o funcție de ofițer în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale și de a consemna date necorespunzătoare adevărului în cuprinsul caracterizării psihologice și în avizul psihologic aferent.

În fapt, s-a reținut că în perioada mai - iunie 2019 cu aprobarea directorului STS, general-locotenent inginer K., a fost organizat un prim concurs pentru ocuparea funcției vacante de ofițer la Biroul administrativ-secretariat al Direcției Județene de Telecomunicații Giurgiu.

Inițial, în cursul lunii mai 2019, martorul colonel P., comandantul DJTS Giurgiu, l-a contactat telefonic pe inculpatul g-ral de brigadă C., șeful Direcției Management Resurse Umane din cadrul STS pentru a obține acordul acestuia în vederea scoaterii la concurs a funcției de ofițer la Biroul administrativ secretariat din cadrul DJTS Giurgiu.

Colonelul P., comandantul DJTS Giurgiu, a întocmit nota raport nr. x din data de 25.04.2019 prin care solicita directorului STS aprobarea organizării concursului pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Biroul administrativ secretariat din cadrul DJTS Giurgiu. (fila x)

Conform atribuțiilor reglementate prin Ordinul Directorului STS S/21/2013, nota raport a fost avizată de către șeful DMRU, șeful Direcției Economice și Financiar Contabile, adjuncții directorului STS și a fost a aprobată de către directorul STS, g-ral - lt. ing. K..

Nota raport a fost înaintată de către colonel P. către inculpatul g-ral de brigadă C. în vederea avizării.

După aprobarea notei raport de către general-locotenent inginer K., directorul STS, pe intranetul STS a fost publicat anunțul nr. x din data de 28.05.2019 de organizare a concursului, iar la acest concurs s-a înscris doar inculpata căpitan F.. (vol. 4, fil. 54)

La data de 24.06.2019, căpitan F. a susținut testarea psihologică în urma căreia a fost întocmită caracterizarea psihologică cu nr. x din data de 24.06.2019. (vol. 4, fil. 65)

În cuprinsul acestei caracterizări psihologice, în componenta aptitudinilor intelectuale au fost relevate următoarele valori: inteligență generală: 30; inteligență verbală: 40; mobilitatea gândirii: 20; eficiența memoriei: 50; concentrarea atenției: 50; mobilitatea atenției: 60

Valoarea maximă posibilă pentru fiecare indicator în parte este de 100.

În cuprinsul rubricii "observații" s-a menționat:

"capacitățile intelectuale sunt slab reprezentate."

În cuprinsul rubricii "concluzii" s-a reținut că "nu se recomandă încadrarea ca ofițer în S.T.S." a inculpatei căpitan F..

În acest context a fost emis avizul psihologic "nu se recomandă" consemnat în cuprinsul procesului-verbal nr. x din data de 24.06.2019 (vol 4, fil. 105).

Așadar, s-a reținut că, componenta abilităților intelectuale din cadrul testării psihologice nu a atins valoarea minimă obligatorie pentru a fi declarat apt, respectiv mai mare egal 4, dar abilitățile intelectuale ale inculpatei căpitan F. au rămas la același nivel cu prilejul celei de-a doua testări psihologice din data de 23.10.2019 însă, inculpata a fost primit avizul de "apt psihologic pentru a fi încadrat ofițer în S.T.S."(VOL. 4, fil. 115)

În aceste condiții, comisia de organizare a concursului a declarat-o respinsă pe inculpată fără a susține și celelalte probe de concurs .

În perioada septembrie - octombrie 2019, cu aprobarea noului director al STS, g-ral maior inginer L., a fost organizat al doilea concurs pentru ocuparea funcției de ofițer la Biroul administrativ-secretariat al Direcției Județene de Telecomunicații Giurgiu. Și de această dată singura concurentă a fost căpitan F..

Cu prilejul organizării celui de-al doilea concurs pentru ocuparea aceleiași funcții, din convorbirea din data de 12.09.2019, ora 10:52:58 dintre soții Berhardt rezultă că inițiativa scoaterii la concurs a funcției vacante de ofițer la DJTS Giurgiu a aparținut inculpatei căpitan F., care l-a transformat pe comandantul acestei unități militare într-un simplu executant, beneficiind în acest sens și de sprijinul inculpatului general de brigadă C..

Astfel, inculpata căpitan F. i-a solicitat colonelului P. să întocmească nota raport (documentul care iniția procedura de scoatere la concurs a funcției vacante) deoarece trebuie să-l sune pe inculpatul general de brigadă C. pentru a-i comunica numărul de înregistrare al documentului.

Totodată, ca și strategie de convingere prin intimidare a comandantului unității pentru a iniția procedura de scoatere la concurs a postului inculpata căpitan F., l-a sunat pe inculpatul general de brigadă C. în prezența colonelului P.. Astfel, un subofițer cu gradul militar de plutonier adjutant, având complicitatea unui general de brigadă a subordonat un comandant de unitate .

S-a precizat faptul că discuția dintre căpitan F. cu generalul de brigadă C. s-a realizat prin intermediul rețelei interne de telecomunicații a STS.

Ca urmare a acestor demersuri, după mai puțin de două ore, inculpata căpitan F. i-a transmis soțului ei că șeful său, colonelul P. "acum face nota-raport" și că ea întocmise deja raportul de înscriere la concurs, chiar dacă potrivit procedurii raportul de înscriere la concurs de întocmește după publicarea anunțului de concurs .

După întocmirea notei raport nr. x din data de 12.09.2019, prin care colonelul P. solicita organizarea concursului, inculpatul A. l-a contactat telefonic pe inculpatul generalul (rz.) I. pentru a-i transmite că "documentul" a ajuns la DMRU, că are numărul de înregistrare x și că inculpatul general de brigadă C. este de acord ca inculpata căpitan F. să fie trecută în corpul ofițerilor dar este nevoie și de acceptul directorului STS, acordul șefului DMRU fiind insuficient. Așadar, rolul inculpatului general (rz.) I. se concentra către obținerea acordului conducerii STS, prin intermediul lui J..

Numărul de înregistrare al documentului la care se referea A. în convorbirea din data de 12 septembrie 2019, (x) este numărul sub care a fost înregistrat raportul (cererea) de înscriere la concurs al inculpatei căpitan F. abia la data de 04.10.2019. De aici rezultă faptul că inculpata căpitan F. întocmise raportul de înscriere la concurs încă din data de 12 septembrie 2019 pe care l-a postdatat cu "04.10.2019."

În aceste condiții, la data de 23 octombrie 2019, căpitan F. a susținut din nou testarea psihologică, la care, deși a obținut aceleași rezultate ca la proba din data de 24.06.2019, a fost declarată "apt psihologic pentru a fi încadrat ofițer în S.T.S." pentru ocuparea unei funcții de ofițer în cadrul STS, ca urmare presiunilor exercitate de către locotenent colonel (rz) D., fosta șefă a Sectorului Testare Evaluare și Asistență Psihologică din cadrul DMRU a STS, asupra psihologului examinator locotent O..

La rândul ei, locotenent colonel (rz) D. a primit solicitarea de a o declara aptă pe căpitan F. la testarea psihologică de la generalul de brigadă C., șeful Direcției Management Resurse Umane din cadrul STS.

Astfel, din cuprinsul bateriilor de teste care i-au fost administrate inculpatei căpitan F., s-a observat, referitor la răspunsurile date la testele de evaluare a "mobilității gândirii (Bateria de teste cu indicativul D48)", și a testelor de evaluare a "inteligenței generale și inteligenței verbale (Bateria de teste cu indicativul B.V.9)", o neconcordanță între răspunsurile date de candidată, pe foile de răspuns aferente celor două baterii de teste și valorile consemnate în caracterizarea generală psihologică, pe care a întocmit-o locotenent O., astfel cum i-a solicitat inculpatul locotenent colonel (rz) D..

În concret, pe foaia de răspuns pentru bateria de teste D 48, nota obținută de căpitan F. a fost de "2" din "10", iar ca urmare a solicitării inculpatei locotenent colonel (rz) D., în "caracterizarea psihologică" locotenent O. a majorat această valoare la "4" din "10", (40 din 100) fără a modifica și calificativul menționat în foaia de răspuns.

Din caracterizarea generală efectuată pentru testarea din 24.06.2019, a rezultat că la indicatorii care măsoară "inteligența generală", "inteligența verbală" și "mobilitatea gândirii", căpitan F. a înregistrat și în octombrie 2019 aceleași valori reale, respectiv: inteligență generală - 30, inteligență verbală - 40 și mobilitatea gândirii - 20.

La data de 24 octombrie 2019 căpitan F. a susținut testarea la limba engleza pe care a promovat-o, iar la data de 25 octombrie 2019 a susținut testarea la cunoștințele profesionale pe care nu a promovat-o, fiind în cele din urmă respinsă.

În perioada decembrie 2019 - februarie 2020, cu aprobarea directorului Serviciul de Telecomunicații Speciale, general maior, inginer L., a fost organizat al treilea concurs pentru ocuparea postului de ofițer la Biroul administrativ-secretariat al Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Giurgiu. Singura candidată pentru această funcție a fost tot căpitan F..

Favorizarea inculpatei căpitan F. s-a materializat inclusiv cu prilejul stabilirii datei testării scrise pentru verificarea cunoștințelor profesionale, cu prilejul celui de-al treilea concurs, de unde a rezultat că examenul a fost organizat exclusiv pentru inculpată. În acest sens, în cadrul unei convorbiri telefonice din 30 decembrie 2019, inculpata căpitan F. a susținut că a fost sunată de la DMRU să-și aleagă data, 22, 23 sau 24 ianuarie, pentru susținerea testării scrise, la care inculpata a cerut să se stabilească o zi din luna februarie. (vol. 2, fil. 178).

Preliminar, Curtea a reținut că, potrivit art. 97 C. proc. pen., prin probă se înțelege orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Curtea a constatat că, potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Hotărârea judecătorească trebuie să se întemeieze pe acele probatorii care se coroborează între ele și sunt în măsură să confirme o situație clară, neafectată de vreun dubiu, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, neexistând prevederi legale care să confere o valoare mai ridicată probelor administrate în faza cercetării judecătorești în detrimentul probelor administrate în faza urmăririi penale sau invers.

În acest sens, analiza standardului probei dincolo de orice îndoială a fost efectuată și de Curtea Constituțională în Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 323 din 27 aprilie 2016, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. (2) din C. proc. pen.. În această decizie Curtea a analizat conformitatea cu prevederile Constituției (în aspectele referitoare la statul de drept, la principiul supremației legii și la dreptul la un proces echitabil) a standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, în aprecierea instanței de judecată asupra existenței faptei, a îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunii și a săvârșirii acesteia de către inculpat.

Curtea mai reține că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă își are originea în modul de reglementare a sistemului probator, referitor la care doctrina identifică două orientări majore: cea a capacității probelor de a convinge, respectiv de a conduce la formarea convingerii intime a judecătorului aflat în situația de a soluționa o cauză penală, orientare specifică sistemului de drept continental, și cea a capacității probelor de a demonstra vinovăția, dincolo de orice îndoială rezonabilă, specifică sistemului de drept anglo-saxon și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Preluarea în sistemul continental a standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, specific sistemelor adversariale, este rezultatul tendinței de obiectivizare a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esența sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din C. proc. pen., este aplicat în materia probațiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului, în legătură cu fapta imputată, instanțele judecătorești nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să îl achite.

Așa fiind, standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare.

Faptele sau împrejurările de fapt ce trebuie dovedite obligatoriu se referă la obiectul cauzei penale, respectiv la fapta prevăzută de legea penală și persoana care a săvârșit-o și, în raport de obiectul probațiunii, curtea a reținut că probele administrate în cauză sunt indirecte, acestea neputând servi la stabilirea adevărului, întrucât nu se coroborează cu nicio probă directă.

Din acest punct de vedere, Curtea a reținut, din cuprinsul interceptărilor telefonice, că discuțiile purtate de inculpații A. și F. între ei, ca și cu diferite persoane audiate în calitate de martori, (redate amplu în procesele-verbale de transcriere a interceptărilor telefonice) au caracter de indiciu, exprimă opinii ale inculpaților A. și F. în legătură cu desfășurarea concursului, cu referiri ale acestor doi inculpați în implicarea inculpatului C. în fraudarea examinării de către inculpata F., prin mijlocirea martorului I..

A apreciat Curtea că din nicio transcriere a interceptărilor telefonice nu rezultă fără echivoc că inculpatul C. ar fi fost implicat în activitatea infracțională a inculpaților A. și F., iar dorința inculpatei Berhardt de a fi promovată în corpul ofițerilor, prin orice mijloace, nu poate fi asociată și extinsă asupra inculpaților C. și D., întrucât s-ar aduce atingere dispozițiilor art. 4 alin. (2) din C. proc. pen.

Referitor la declarațiile martorei O., Curtea a reținut că aceasta relatează că, după susținerea interviului cu inculpata F., a mers în biroul inculpatei D., aceasta fiind o procedură cutumiară la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale, pe care a informat-o despre rezultatul obținut de către F., în sensul că este inaptă pentru ocuparea postului pentru care candidase, fiind rechemată de către inculpata D. care, insistent, i-a solicitat să schimbe calificativul în apt, motivat de faptul că se confruntă cu deficit de personal.

Martora Q. a afirmat că după examinarea inculpatei F., fiind în biroul inculpatei D., știe că inculpata D. a fost sunată de către inculpatul C., dar nu a auzit discuția dint