ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 05 martie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

La 14.02.2019, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, sub nr. x/2023, plângerea penală formulată de persoanele vătămate A. și S.C. B. S.R.L., prin administrator A., împotriva ordonanței emise la 19.07.2023 în dosarul de urmărire penală nr. 832/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Prin plângerea formulată, petenții A. și S.C. B. S.R.L. au solicitat desființarea ordonanței emise la 19.07.2023 în dosarul nr. x/2020 (număr inițial 54/P/2019) al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și începerea judecății sau reluarea urmăririi penale. În motivarea plângerii, în esență, s-a arătat că dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj vizează o serie de fapte de natură penală comise de angajați ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (O.S.I.M.) București începând cu anul 2018. În primul rând, cu încălcarea mai multor prevederi legale, angajații O.S.I.M. au publicat abuziv, la 29.11.2018, o cerere de brevet care a fost retrasă de către solicitant - respectiv S.C. B. S.R.L. - cu o lună înainte de publicarea abuzivă. La momentul retragerii cererii de brevet, aceasta a fost înlocuită prompt de S.C. B. S.R.L. cu o alta, cuprinzând câteva modificări de ordin formal, însă având același conținut tehnic. Prin publicarea abuzivă a cererii retrase, O.S.I.M. a dezvăluit soluția tehnică din cea de a doua cerere. S-a menționat că Legea nr. 64/1991 (republicată) stipulează procedura prin care solicitantul retrage cererea de brevet (art. 27 alin. (3).

S.C. B. S.R.L. a respectat în întregime procedura, retrăgând cererea de brevet în mod legal, valid și la termen. În momentul publicării ilegale, cererea de brevet era retrasă din punct de vedere legal. O.S.I.M. a ignorat însă procedurile legale și a publicat o cerere de brevet retrasă. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, O.S.I.M. continuând comportamentul abuziv la adresa S.C. B. S.R.L. pe parcursul mai multor ani. Acțiunile O.S.I.M. au cauzat pierderi de mai multe milioane de euro pentru S.C. B. S.R.L. și pentru inventator.

Termenul de răspuns stipulat în Notificarea O.S.I.M. indicată mai sus este de 30 de zile, iar calcularea efectivă se realizează conform art. 49 alin. (5) - art. 3 alin. (5) și alin. (7) din Regulament (H.G. nr. 547/2008). Prin aplicarea termenelor legale, O.S.I.M. ar fi trebuit să aștepte răspuns la notificare până cel puțin după data de 10 decembrie 2018. O.S.I.M. ar fi trebuit să "ia act de retragerea cererii de brevet" la momentul primirii notificării de retragere, prin examinatorul care avea dosarul în lucru. Așadar, faptul că O.S.I.M. nu a așteptat răspuns la acea notificare a reprezentat numai un pas dintr-o serie de încălcări ale legii comise legat de publicarea abuzivă din 29.11.2018.

Prin încheierea penală nr. 1252/02.11.2023 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția de necompetență materială ridicată din oficiu și s-a declinat competența în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Gherla la 13.12.2023, sub nr. x/2023, fixându-se termen la 12.01.2024. La acest din urmă termen, judecătorul de cameră preliminară a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gherla și a reținut cauza în pronunțare cu privire la această excepție.

Cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gherla, judecătorul de cameră preliminară a reținut, în esență, următoarele:

Intimata C. a trimis note scrise, prin care a solicitat (printre altele) declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București. În motivarea cererii, intimata a menționat, în esență, că, potrivit art. 41 atin. 1 lit. a) C. proc. pen., instanța competentă să soluționeze cauza este cea de la locul săvârșirii pretinsei fapte, anume Judecătoria Sectorului 3 București. Astfel, având în vedere ca urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea ordinii de la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., iar prima dintre instanțele care deține competența teritorială este cea de la locul săvârșirii infracțiunii, în condițiile în care faptele pretins infracționale care au format obiectul urmăririi penale au fost săvârșite la sediul Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci din Strada x 5, București, unde intimații sunt angajați și își desfășoară activitatea profesională, competența teritorială revine Judecătoriei Sectorului 3 București. Instanța de la locuința sau sediul persoanei vătămate (Judecătoria Gherla) este ultima potrivit ordinii de competență instituite de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., după locul săvârșirii infracțiunii și locuința suspectului. Declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București este cu atât mai justificată cu cât această instanță de la sediul Oficiului de Stat pentru Invenții si Mărci este investită cu mai multe cauze privind activitatea Oficiului și deține o practică mai bogată în această materie, specializarea judecătorilor putând fi, astfel, valorificată.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a reținut că, potrivit art. 341 alin. (1) C. proc. pen.., "După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent".

În speță, plângerea s-a înregistrat la Judecătoria Gherla, însă la momentul înregistrării judecătorul nu putea să se desesizeze și să trimită plângerea pe cale administrativă organului judiciar competent deoarece nu avea elementele de fapt necesare, neavând la dispoziție dosarul parchetului. Numai după înregistrarea plângerii, formarea dosarului și emiterea unei adrese către parchet, a fost transmis dosarul de urmărire penală. În opinia judecătorului, din moment ce s-a format un dosar, plângerea nu mai poate fi trimisă organului competent pe cale administrativă.

Deoarece cauza este de competența judecătorului de cameră preliminară, s-a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 342 C. proc. pen.., astfel că s-a verificat cu prioritate competența instanței (implicit, a judecătorului de cameră preliminară).

S-a reținut că, potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul ele cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță".

În speță, soluția dată de procuror se referă la săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., divulgarea unor informații referitoare la cererea de brevet, prev. de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

Referitor la competența materială, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a reținut că, potrivit art. 35 C. proc. pen.., judecătoria are competență materială generală (poate judeca orice infracțiune, cu excepțiile prevăzute de lege). Art. 36 și art. 38 C. proc. pen.. nu prevăd că infracțiunile menționate mai sus ar fi în competența acelor catregorii de instanțe. Prin urmare, competența materială cu privire la aceste infracțiuni aparține judecătoriei.

În privința competenței teritoriale, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a reținut că, potrivit art. 41 C. proc. pen.., "(1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia. (...) (5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini".

Așa cum reiese din ordonanța atacată și din actele aflate în dosarul de urmărire penală, infracțiunile ce fac obiectul plângerii au fost săvârșite de către funcționari ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (O.S.I.M.) în exercitarea atribuțiilor de serviciu, implicit aceștia aflându-se la locul de muncă în momentul săvârșirii infracțiunilor, respectiv O.S.I.M. Conform adresei de internet https:/www.x.ro/, O.S.I.M. are sediul în municipiul București, strada x, numărul 5.

Conform Hotărârii Guvernului României nr. 1217/2023 și având în vedere că O.S.I.M. are sediul în sectorul 3, reiese că aparține Judecătoriei Sectorului 3 București competența teritorială.

S-a reținut că primul criteriu de stabilire a competenței este locul săvârșirii infracțiunii, fiind irelevante celelalte criterii (locuința inculpatului, locuința persoanei vătămate etc).

În speță, urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea competenței teritoriale prevăzute de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., deoarece procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin ordonanța din 19.07.2019 a stabilit competența efectuării urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, având în vedere că domiciliul uneia dintre persoanele vătămate se află în circumscripția teritorială a acestei unități de parchet. Prin urmare, s-a pus problema dacă parchetul trebuie să sesizeze instanța competentă potrivit unuia dintre criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.. sau este obligat să sesizeze instanța competentă potrivit ordinii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

S-a apreciat că interpretarea corectă a acestor norme este aceea că ordinea de prioritate nu vizează organele de urmărire penală (se va aplica însă în caz de sesizări simultane ale acestora) și se aplică la sesizarea de către parchete a instanțelor, astfel că procurorul va fi obligat să o respecte cu această ocazie, chiar dacă prin aceasta el urmează să sesizeze o altă instanță decât cea pe lângă care funcționează.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a aplicat în cauză dispozițiile asemănătoare ale art. 346 alin. (6) C. proc. pen.

Având în vedere cele de mai sus, prin încheierea penală nr. 7 din 12.01.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 342, art. 346 alin. (6) și art. 47 C. proc. pen.., a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Gherla și a fost declinată competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, în vederea soluționării plângerii formulate de petenții A. și S.C. B. S.R.L., împotriva ordonanței nr. 832/P/2020 din 19.07.2023 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la 25.01.2024, sub nr. x/2023, fixându-se termen de judecată la 13.02.2024. La acest din urmă termen, judecătorul de cameră preliminară a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu excepția necompetenței teritoriale, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a reținut următoarele:

Prin ordonanța procurorului din 19.07.2023, dată în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-au dispus următoarele:

Prin plângerea penală înregistrată în 12.02.2019 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, persoanele vătămate A. și S.C. B. S.R.L., prin administrator A., au solicitat efectuarea de cercetări față de funcționarii publici din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (în continuare O.S.I.M.) care au avut în instrumentare cererea de brevet de invenție (în continuare CBI) a persoanelor vătămate, cu nr. x, formându-se astfel dosarul penal nr. x/2020

În drept, s-a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen. și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzut de art. 304 C. pen.

În fapt, s-a arătat că angajații O.S.I.M. au publicat abuziv la 29.11.2018 o cerere de brevet care a fost retrasă de către solicitant - respectiv B. - precizându-se că la momentul retragerii cererii de brevet, aceasta a fost înlocuită prompt de B. cu o alta, cuprinzând câteva modificări de ordin formal, însă având același conținut tehnic. Prin publicarea abuzivă a cererii retrase, O.S.I.M. a dezvăluit soluția tehnică din cea de a doua cerere, iar acțiunile O.S.I.M. au cauzat pierderi de mai multe milioane de euro pentru societatea B. și pentru inventator.

La 26.09.2019, persoanele vătămate au adus o completare la plângerea penală, prin reclamarea infracțiunilor de fals intelectual și delapidare comise în legătură cu comunicarea O.S.I.M. din 02.04.2019 și faptul că sumele de bani plătite de către persoanele vătămate nu au fost restituite în urma retragerii CIB x. Totodată, s-a menționat că funcționarii O.S.I.M. continuă comportamentul abuziv prin nerăspunderea la cererile persoanelor vătămate în legătură cu eliberarea certificatelor de prioritate pentru CBI x și CBI z.

La 21.11.2019, persoanele vătămate au înregistrat o nouă completare la plângerea penală depusă, prin care au solicitat schimbarea încadrării juridice din neglijentă în serviciu, prev. de art. 298 C. pen. în abuz în serviciu conform art. 304 C. pen., în formă continuată pentru toate faptele din plângere și din completările la acest act și punerea în mișcare a acțiunii penale și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor conform noii încadrări.

La 16.12.2022, persoanele vătămate au adus o completare la plângerea penală, prin reclamarea faptului că O.S.I.M. a blocat derularea procedurilor aferente cererii de brevet de invenție nr. z si a refuzat rambursarea sumelor achitate în avans.

Împotriva ordonanței de mai sus, petenții A. și S.C. B. S.R.L. au depus o plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, plângere ce a fost soluționată prin ordonanța nr. 111/II/2/2023 din 20.09.2023, fiind respinsă, cu motivarea că nu este temeinică.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a reținut că, potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen.. "Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul ele cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță".

În speță, soluția dată de procuror se referă la săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., divulgarea unor informații referitoare la cererea de brevet, prev. de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 41 C. proc. pen.., competența după teritoriu pentru infracțiunile săvârșite în România este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii (locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia - art. 41 alin. (2) C. proc. pen..); b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică, ori după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Competența teritorială stabilește care dintre instanțele judecătorești de grad egal de pe teritoriul țării este împuternicită să judece o cauză penală, împărțind cauzele penale între instanțele judecătorești pe linie orizontală, în funcție de circumscripția teritorială în care-și exercită atribuțiile. Determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial se stabilește după ce a fost determinată competența din punct de vedere al materiei și calității persoanei. Raportat la infracțiunile cercetate în dosarul de urmărire penală cu nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și la împrejurarea că presupușii făptuitori nu au o calitate care să justifice reținerea unei competențe după calitatea persoanei, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a constatat că judecătoria ar fi competentă să judece cauza pe fond și, în consecință, plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 340 C. proc. pen.. este de competența judecătorului de cameră preliminară din cadrul judecătoriei.

Problema care prezintă interes este stabilirea instanței/instanțelor care ar fi competente teritorial să judece cauza. Judecătorul de cameră preliminară a observat că Judecătoria Gherla s-a declarat necompetentă teritorial, apreciind că Judecătoria Sectorului 3 București ar fi competentă în considerarea locului comiterii faptelor de către angajații O.S.I.M. (instituție al cărei sediu se află în sectorul 3 București).

S-a apreciat că este relevant în cauză alin. (2) al art. 41 C. proc. pen.., potrivit căruia "prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia".

Față de dispozițiile legale incidente, care reglementează competența teritorială a organelor judiciare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a observat că legiuitorul român a stabilit mai multe criterii pe baza cărora se stabilește competența pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României (competență plurală), stabilind, totodată, și o ordine de prioritate, astfel încât competența teritorială să nu poată reveni unei instanțe aflate într-o poziție secundară, decât dacă nu se cunoaște locul aflat în poziție principală (competență principală). În cazul în care sunt mai multe instanțe competente în egală măsură pe baza unuia dintre criteriile menționate la art. 41 C. proc. pen.., suntem în prezența unei competențe egale (de ex. situația în care o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe - egalitatea între instanțele în circumscripția cărora s-au săvârșit diferite acte materiale sau s-a produs rezultatul infracțiunii, deci în interiorul ipotezelor de la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., când oricare dintre acestea este competentă să o judece).

Dat fiind că mai multe instanțe sunt competente teritorial să judece în acest caz, dacă sunt sesizate două sau mai multe instanțe deopotrivă competente, conflictul va fi soluționat în sensul că va judeca instanța mai întâi sesizată potrivit regulii de la art. 41 alin. (4) C. proc. pen.

Ordinea de prioritate se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan (ceea ce nu este ipoteza în cauza de față) ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, când va judeca instanța competentă conform art. 41 alin. (1) lit. a) și, numai dacă nu se cunoaște locul săvârșirii infracțiunii, va judeca instanța competentă conform art. 41 alin. (1) lit. b)-d) C. proc. pen.

Or, în cauză, Judecătoria Gherla a fost învestită cu soluționarea plângerii petenților prin declinarea competenței de către Tribunalul Cluj, pentru stabilirea competenței teritoriale în acest dosar impunându-se să se stabilească dacă unitatea de parchet a efectuat urmărirea penală cu respectarea ordinii de preferință (caz în care ar fi putut fi sesizată una dintre instanțele competente teritorial prev. la art. 41 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen.., deși există opinii în sensul că ordinea de preferință trebuie obligatoriu respectată și în situația în care urmărirea penală s-a efectuat cu respectarea acestei ordini) sau cu nerespectarea acestei ordini (când trebuia sesizată obligatoriu instanța sau una dintre instanțele în egală măsură competente potrivit criteriului de la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..).

Față de situația de fapt descrisă în cuprinsul plângerii depuse de petenți și actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a constatat că în ceea ce privește competența teritorială, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a efectuat urmărirea penală cu respectarea ordinii de preferință pe linie orizontală, fiind competent în raport de locul săvârșirii infracțiunii, prin locul săvârșirii infracțiunii înțelegându-se "locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia" (art. 41 alin. (2) C. proc. pen..).

Se observă, astfel, că Judecătoria Gherla (competentă chiar în raport de primul criteriu - locul săvârșirii infracțiunii) și-a declinat competența, apreciind că Judecătoria Sectorului 3 București ar fi competentă față de locul săvârșirii presupuselor fapte, făcând abstracție de dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen.., care prevăd ce se înțelege prin "locul săvârșirii infracțiunii", respectiv atât locul comiterii activității infracționale, cât și locul unde s-a produs urmarea și neglijând faptul că pagubele și vătămarea drepturilor și intereselor persoanelor vătămate, astfel cum au fost detaliate cu ocazia formulării plângerii penale, s-au produs în municipiul Gherla.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a constatat că infracțiunile de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., divulgarea unor informații referitoare la cererea de brevet, prev. de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la descrierea faptelor din plângerea penală, și-au produs urmarea imediată în locul unde se aflau persoanele vătămate la momentul comiterii, fiind fără dubiu că acestea locuiesc/își au sediul pe raza municipiului Gherla, Judecătoria Gherla fiind instanța competentă să judece cauza în fond.

Pentru aceste considerente de fapt și de drept, judecătorul de cameră preliminară a reținut existența unei competențe egale între Judecătoria Sectorului 3 București (în raport cu locul comiterii presupuselor activități infracționale) și Judecătoria Gherla (în raport cu locul producerii urmării acestora), motiv pentru care competența rămâne în favoarea primei instanțe sesizate, în cazul de față - Judecătoria Gherla.

Pentru toate aceste considerente, prin încheierea din 13.02.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 50 C. proc. pen.. și art. 41 C. proc. pen.., a fost declinată competența de soluționare a plângerii depuse de petenții A. și S.C. B. S.R.L. împotriva ordonanței nr. 832/P/2020 din 19.07.2023 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în favoarea instanței competente - Judecătoria Gherla.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., s-a dispus sesizarea instanței superioare comune - respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție - pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit în cauză.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că Judecătoria Gherla este competentă să soluționeze prezenta cauză, pentru considerentele ce urmează:

În cauză, prin ordonanța nr. 832/P/2020 din 19.07.2023 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-au dispus următoarele:

Petenții A. și S.C. B. S.R.L. au formulat o plângere împotriva ordonanței de mai sus, la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, plângere ce a fost soluționată prin ordonanța nr. 111/II/2/2023 din 20.09.2023, fiind respinsă, cu motivarea că nu este temeinică.

Ulterior, petenții au formulat plângere, în condițiile prevăzute de art. 340 C. proc. pen.., adresată judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, iar prin încheierea penală nr. 1252/02.11.2023 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția de necompetență materială ridicată din oficiu și s-a declinat competența în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla, reținându-se, în esență, că aceasta este instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță (din punct de vedere material și teritorial).

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, dosarul în care s-a ivit conflictul negativ de competență, are ca obiect plângerea formulată conform prevederilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., de petenții A. și S.C. B. S.R.L. împotriva soluției (soluțiilor) de clasare dispuse prin ordonanța nr. 832/P/2020 din 19.07.2023 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj,

Conform dispozițiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță".

Deopotrivă, sunt avute în vedere și prevederile art. 41 C. proc. pen.., conform cărora competența după teritoriu pentru infracțiunile săvârșite în România este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

În conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen.., prin "locul săvârșirii infracțiunii" se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Înalta Curte constată că stabilirea competenței instanței este determinată de criteriul prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., respectiv locul săvârșirii infracțiunii.

În speță, petenții au formulat plângere cu privire la săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., divulgarea de către personalul O.S.I.M., precum, și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor, prev. de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

Așa cum rezultă din actele dosarului, comiterea presupuselor activități infracționale s-ar fi realizat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, al cărui sediu se află în sectorul 3 al municipiului București (Strada x nr. 5), iar locul producerii urmării presupuselor infracțiuni este reprezentat de locul unde se aflau persoanele vătămate la momentul comiterii lor, acestea locuind/avându-și sediul pe raza municipiului Gherla.

Conform prevederilor art. 41 alin. (3) C. proc. pen.., în cazul în care, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Ca atare, având în vedere criteriul reglementat de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., locul săvârșirii infracțiunilor (respectiv locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, conform art. 41 alin. (2) C. proc. pen..) este situat atât în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 3 București (în raport cu locul comiterii presupuselor activități infracționale), cât și în raza de competență a Judecătoriei Gherla (în raport cu locul producerii urmării presupuselor infracțiuni), ambele instanțe fiind competente să soluționeze cauza în care s-a ivit conflictul negativ de competență, conform prevederilor art. 41 alin. (3) C. proc. pen.

Însă, în condițiile în care a fost sesizată mai întâi Judecătoria Gherla (urmare a declinării de competentă în favoarea acestei instanțe, dispusă de Tribunalul Cluj prin încheierea penală nr. 1252/02.11.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023), această instanță era competentă potrivit legii să judece cauza, astfel că în mod greșit și-a declinat competența.

Drept urmare, întrucât locul producerii urmării presupuselor infracțiuni de neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., divulgarea de către personalul OSIM, precum, și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor, prev. de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 și delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen., este cel în care se aflau persoanele vătămate la momentul comiterii lor, acestea locuind/avându-și sediul pe raza municipiului Gherla, în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Gherla competența soluționării plângerii formulate de petenții S.C. B. S.R.L. și A. împotriva ordonanței nr. 832/P/2020 din 19.07.2023 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curtea urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei privind pe petenții B. S.R.L. și A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenții B. S.R.L. și A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 martie 2024.