ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2571/2023

Ședința publică din data de 6 decembrie 2023

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. x/2022, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea, contestație împotriva deciziei de pensie nr. x din 12 aprilie 2022 solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulată decizia nr. x/12.04.2022; să fie obligată intimata să emită o decizie pentru acordarea pensiei în care să-i recalculeze cuantumul pensiei având în vedere veniturile brute realizate și dovedite cu adeverința nr. x/22.02.2022, eliberată de S.C. B. S.A.; să fie obligată intimata să-i plătească diferența între pensia calculată și cea care va rezulta din noul calcul începând cu 01.04.2022, actualizată cu dobânda legală și indicele de inflație, precum și cheltuielile de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1772 din 11.10.2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă în parte acțiunea contestatorului, a fost anulată decizia nr. x/12.04.2022, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea și, a fost obligată aceasta să procedeze la recalcularea pensiei contestatorului, prin luarea în calculul punctajului mediu anual a veniturilor brute realizate de acesta, conform adeverinței nr. x/22.02.2022, începând cu data de 01.04.2022 și să emită o decizie în acest sens; la plata sumelor rezultate în plus în urma recalculării pensiei contestatorului, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală, începând cu data de 01.04.2022 și până la data plății efective, precum și la plata către contestator a sumei de 1000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub mai multe aspecte.

La data de 30 martie 2023 intimatul-reclamant a formulat cerere de renunțare la judecata acțiunii.

Prin decizia civilă nr. 2267/2023 din 10 aprilie 2023, Curtea de Apel Pitești a admis apelul formulat Casa Județeană de Pensii Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 1772 din 11 octombrie 2022 pronunțate de Tribunalul Vâlcea. A anulat sentința apelată. A constatat că reclamantul a renunțat la judecata acțiunii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Vâlcea, solicitând, în temeiul art. 406 alin. (6) C. proc. civ., admiterea recursului, desființarea deciziei atacate și rejudecarea apelului.

Motivele invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurenta-pârâtă susține că prin decizia recurată a fost anulată sentința instanței de fond ca urmare a cererii de renunțare formulată de intimatul pârât, deși Casa Județeană de Pensii Vâlcea nu a avut posibilitatea să-și exprime poziția procesuală cu privire la acest aspect.

Mai arată recurenta că cererea de renunțare la judecată a fost depusă la data de 30 martie 2023 și nu a fost comunicată acesteia astfel cum prevede expres art. 406 alin. (4) C. proc. civ. sau nu a fost comunicată într-un termen rezonabil pentru a avea posibilitatea să își exprime poziția procesuală până la termenul de judecată din data de 10.04.2023.

De asemenea, recurenta-pârâtă susține că se opune cererii de renunțare la judecata acțiunii având în vedere că au fost alocate resurse materiale în vederea asigurării apărărilor în cadrul acestui litigiu.

Recurenta-pârâtă nu și-a întemeiat în drept cererea de recurs.

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar pe fond, respingerea acestuia ca nefondat.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului invocată de către intimatul-reclamant, instanța supremă urmează a o respinge, constatând că decizia recurată este susceptibilă de a fi cenzurată în calea extraordinară de atac a recursului, potrivit prevederilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare."

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că deși recurenta-pârâtă nu a întemeiat recursul în drept, din cererea de recurs se desprind critici de nelegalitate care pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și pe care le va analiza din această perspectivă.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Instanța supremă reține că susținerile recurentei prin care arată că cererea de renunțare la judecată formulată de către intimatul-reclamant în fața instanței de apel nu a fost comunicată acesteia potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., nu pot fi primite.

Potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.", iar conform alin. (4):

"Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare."

În cauză, la data de 30 martie 2023, în etapa procesuală a apelului, intimatul-reclamant A., a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a declarat că renunță la judecata acțiunii sale, cerere comunicată recurentei-pârâte prin intermediul telefaxului.

La primul termen de judecată din 10 aprilie 2023, termen la care recurenta-pârâtă a lipsit, instanța a admis apelul formulat Casa Județeană de Pensii Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 1772 din 11.10.2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a anulat sentința apelată și a constatat că reclamanta a renunțat la judecata acțiunii.

Potrivit art. 154 alin. (6) C. proc. civ.:

"Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia", iar conform alin. (6)

1

:

"Citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta."

Examinând actele și lucrările dosarului instanței de apel, Înalta Curte reține că cererea de renunțare formulată de intimatul-reclamant a fost comunicată recurentei-intimate prin intermediul telefaxului la 07 aprilie 2023, conform înscrisului aflat la dosarul de apel.

Instanța supremă constată că modalitatea de comunicare a actelor de procedură prin telefax a fost adoptată inclusiv de către recurenta-pârâtă în prezenta cauză, dovadă în acest sens fiind înscrisul aflat la dosarul de apel, respectiv adresa depusă la 10.04.2023, prin care Casa Județeană de Pensii Vâlcea a arătat că nu este de acord cu cererea de renunțare la judecată.

Așadar, Înalta Curte reține neîntemeiate criticile recurentei prin care susține că nu a avut posibilitatea să-și exprime poziția procesuală cu privire la cererea de renunțare, atât timp cât aceasta a luat la cunoștință de cererea de renunțare și în funcție de care și-a exprimat poziția față de aceasta.

Este adevărat că recurenta a depus adresa prin care și-a manifestat punctul de vedere cu privire la cererea de renunțare la judecată după închiderea dezbaterilor, însă instanța de judecată nu era obligată să ia în considerare înscrisurile venite la dosar după acest moment, în temeiul art. 394 C. proc. civ., potrivit căruia, după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.

În ceea ce privește susținerile prin care recurenta-pârâtă reia în motivele de recurs argumentele prin care arată că se opune cererii de renunțare la judecata acțiunii, având în vedere că au fost alocate resurse materiale în vederea asigurării apărărilor în cadrul acestui litigiu, instanța supremă constată că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu rezultă dovezi cu privire la cheltuieli efectuate în acest sens de către recurenta-pârâtă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța de apel a pronunțat decizia recurată cu respectarea normelor procedurale aplicabile în materie, în conformitate cu prevederile art. 406 C. proc. civ., așa încât nu se poate reține un viciu de nelegalitate a deciziei civile recurate din această perspectivă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VÂLCEA împotriva deciziei nr. 2267/2023 din 10 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității.

Respinge recursul declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VÂLCEA împotriva deciziei nr. 2267/2023 din 10 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 decembrie 2023.