ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 207/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 195/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăgușin, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Maramureș - Secția I civilă în Dosarul nr. 959/100/2024, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.662/89/2023 și Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.158/90/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 15 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 959/100/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarei chestiuni de drept: Dacă în cazul beneficiarului pensiei de serviciu stabilite în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, plafonarea prevăzută de art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se aplică și în cazul actualizării pensiei de serviciu prevăzute de art. V din același act normativ sau numai în cazul stabilirii pensiei, respectiv dacă prin actualizarea acestei pensii de serviciu cu rata medie a inflației poate fi depășită media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 195/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 26 mai 2025.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 433/1/2025 sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.662/89/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă interdicția reglementată de art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care stipulează că, în stabilirea cuantumului net al pensiei de serviciu, acesta nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, împiedică actualizarea pensiilor de serviciu prevăzute de art. V din același act normativ, dacă prin această actualizare se depășește limita valorică impusă la momentul stabilirii pensiei, pentru perioada 2018-2023.

De asemenea, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 553/1/2025 sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.158/90/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În urma actualizărilor cuantumului pensiei de serviciu conform art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, poate fi depășit plafonul prevăzut la art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu).

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 433/1/2025 și nr. 553/1/2025 la Dosarul nr. 195/1/2025. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 94/1992) Capitolul V Numirea și statutul personalului Curții de Conturi Art. 51. - (...) " (10) Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017) Art. V. - " (10) Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată." Art. IX. - " (1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă. (2) Pensia de serviciu netă/Indemnizația pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizația pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. (3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizației pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare." III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept A. Dosarul nr. 959/100/2024 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă la data de 8.04.2024, reclamanta P. V. a solicitat instanței anularea deciziei de pensionare emise de pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș și obligarea acesteia la actualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază pentru anul 2024, cu rata medie anuală a inflației de 13,8% aferentă anului 2024. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata retroactivă a diferențelor dintre suma efectiv încasată cu titlu de pensie și suma cuvenită ca urmare a actualizării cu rata medie anuală a inflației, aferentă anului 2024, începând cu data de 1.01.2024, precum și la plata dobânzii legale aferente diferențelor datorate, de la momentul la care pârâta trebuia să procedeze, din oficiu, la actualizarea cu rata medie anuală a inflației, respectiv 1.01.2024 și până la data plății efective.

Reclamanta este beneficiara unei pensii de serviciu conform deciziei privind acordarea pensiei de serviciu emise de pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, în baza Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că pensia sa nu a fost actualizată și că stabilirea drepturilor de pensie și actualizarea drepturilor de pensie sunt două operațiuni juridice distincte, fiecare dintre ele fiind supusă reglementării proprii, adică stabilirea este reglementată de art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, iar actualizarea este reglementată de art. V din aceeași ordonanță. Rațiunea evidentă urmărită de legiuitor prin prevederile art. V din actul normativ menționat a constat în actualizarea anuală și din oficiu a pensiilor de serviciu, în scopul aducerii cuantumului acestora la puterea de cumpărare aferentă anilor în curs.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, prin notele scrise depuse, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. În apărare a susținut că prin decizia din 23 februarie 2024 a fost actualizată pensia brută de serviciu cu rata medie a inflației de 13,8%, dar pensia de serviciu netă cuvenită a rămas plafonată la 10.575 lei, invocând dispozițiile art. IX alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. B. Dosarul nr. 2.662/89/2023 al Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin Sentința civilă nr. 711 din 18 aprilie 2024, Tribunalul Vaslui a admis cererea formulată de reclamantul M. C. I. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Vaslui și a dispus obligarea pârâtei la indexarea pensiei de serviciu a reclamantului începând cu data de 1.01.2018 și continuând cu 1.01.2019, 1.01.2020, 1.01.2021, 1.01.2022 și 1.01.2023. A obligat pârâta la plata diferențelor lunare cuvenite actualizate cu indicele de inflație și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, de la data scadenței la data plății efective.

În considerentele acestei sentințe tribunalul a reținut, în esență, că în reglementarea alin. (10), așa cum a fost introdus acest alineat prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, actualizarea pensiilor de serviciu se efectua în toate cazurile după momentul stabilirii pensiilor de serviciu, prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază auditorul public extern aflat în activitate, în acord cu procedura prevăzută de art. 17 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016.

Prin art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a renunțat la actualizarea pensiilor de serviciu cu procentul de majorare a salariului de bază de care beneficia auditorul public extern aflat în activitate cu același nivel de salarizare, în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă, impunând legiuitorul actualizarea anuală a pensiei de serviciu, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică.

A mai reținut tribunalul că plafonarea are în vedere momentul stabilirii pensiei, în timp ce actualizarea pensiei are ca scop menținerea valorii acesteia în contextul devalorizării permanente a monedei naționale. Legiuitorul a avut în vedere ca pensiile de serviciu stabilite conform Legii nr. 94/1992 să se actualizeze din oficiu, în fiecare an, cu rata medie a inflației, pentru ca persoana pensionată să își păstreze puterea de cumpărare a pensiei stabilite.

Față de cele expuse, instanța a constatat că, începând cu anul 2018, pensia de serviciu a reclamantului nu a fost actualizată din oficiu cu rata medie anuală a inflației așa cum prevăd dispozițiile legale în vigoare, refuzul pârâtei în acest sens fiind nejustificat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Vaslui, susținând că pensia de serviciu stabilită înainte de 15.09.2017 nu se plafonează, iar pensia de serviciu stabilită după această dată se plafonează.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, considerând că instanța de fond a reținut în mod corect că nu au fost respectate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. C. Dosarul nr. 2.158/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 8 august 2024, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, solicitând revizuirea drepturilor de pensie începând cu data de 1.01.2024, în sensul obligării pârâtei la stabilirea în mod corect și legal a drepturilor de pensie ce i se cuvin, precum și a restituirii diferențelor de pensie reținute nelegal, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație și la care să se adauge dobânda legală începând cu data scadenței fiecăreia dintre sume și până la data plății efective.

Reclamantul a arătat că este pensionat începând cu 12.09.2018, fiind beneficiar al pensiei de serviciu acordate în baza Legii nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. În esență, a susținut că pensia netă de plată indexată în luna ianuarie 2024 a fost "înghețată" la nivelul cuantumului drepturilor nete în plată la data pensionării (septembrie 2018), ceea ce este nelegal, în condițiile în care plafonarea pensiilor de serviciu privește exclusiv cuantumul pensiei de serviciu la momentul stabilirii acesteia, neputând fi aplicată pentru a înlătura beneficiul actualizării cu rata medie anuală a inflației, această actualizare fiind ulterioară operațiunii de stabilire a pensiei de serviciu. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens a arătat că, raportat la obiectul cauzei, litigiul se încadrează în categoria proceselor la care face referire art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar de dezlegarea chestiunilor de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei. Totodată, a precizat că, verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemei juridice în discuție și aceasta nici nu face obiectul unui dosar pe rolul celor două structuri jurisdicționale, în curs de soluționare.

Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale nu a arătat motivele care susțin admisibilitatea procedurii.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens a arătat că a fost învestit cu soluționarea, în primă instanță, a unei cauze ce are ca obiect stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, care anterior pensionării a fost angajat în cadrul unei instituții publice (Curtea de Conturi) și în prezent beneficiază de o pensie de serviciu plătită în parte de la bugetul de stat. Cu privire la condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, a reținut că și aceasta este îndeplinită întrucât reclamantul se plânge de neindexarea pensiei sale de serviciu cu rata inflației, indexare prevăzută de art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992. A punctat și că este întrunită și cea din urmă condiție de admisibilitate a sesizării, nefiind identificate vreun recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici o statuare anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept în discuție. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept A. Dosarul nr. 959/100/2024 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă

Părțile au arătat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004, fără a prezenta alte argumente. B. Dosarul nr. 2.662/89/2023 al Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale

Intimatul-reclamant consideră că nu era necesară intervenția executivului prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât aceasta nu face decât să întârzie judecarea cauzelor. În opinia sa, niciodată pensia de serviciu nu este mai mică decât venitul net, plafonarea referindu-se la momentul stabilirii pensiei, în timp ce actualizarea pensiei are ca scop menținerea valorii acesteia în contextul devalorizării permanente a monedei naționale.

Apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Vaslui nu a exprimat un punct de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. C. Dosarul nr. 2.158/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă

Reclamantul consideră că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 reglementează un plafon aplicabil la momentul stabilirii pensiei de serviciu, însă nu împiedică actualizarea ulterioară a cuantumului pensiei nete potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992.

Pârâta a arătat că pensia de serviciu netă stabilită în baza dispozițiilor Legii nr. 94/1992 nu poate depăși plafonul prevăzut la art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nici în urma actualizărilor anuale cu rata inflației, neexistând o dispoziție legală care să prevadă actualizarea cuantumului net al pensiei peste acest plafon, reprezentat de media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă a apreciat că intenția legiuitorului la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost de a actualiza pensia aflată în plată, chiar dacă ar fi depășit cuantumul net al pensiei de serviciu stabilite inițial. În consecință, actualizarea pensiei trebuie să vizeze pensia netă stabilită (și cuvenită în cazul pensiei de serviciu), și nu cuantumul brut al pensiei, pensia actualizată cu indicele de inflație putând depăși pensia netă stabilită inițial.

Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Iași a considerat că dreptul de pensie, ca drept continuu, suferă mutațiile generate de execuția sa succesivă. Din această perspectivă, condițiile nașterii dreptului și delimitarea legală inițială la stabilirea acestuia nu pot interfera cu instituția actualizării dreptului de pensie.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă a arătat că scopul declarat (în expunerea de motive) al reglementărilor introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost acela de a asigura respectarea principiului echității pentru pensionari, prin prevenirea adâncirii discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii. Întrucât prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, proaspăt intrată în vigoare, erau prevăzute creșteri anuale semnificative ale salariilor, era necesară modificarea mecanismului de actualizare a pensiilor de serviciu, astfel încât aceasta să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ceea ce ar fi condus atât la adâncirea discrepanțelor, cât și la efecte negative considerabile asupra bugetului de stat. Prin urmare, modificările aduse Legii nr. 94/1992 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au vizat prevederile art. 51 alin. (10), în sensul înlocuirii mecanismului de actualizare a cuantumului pensiei pe baza creșterii salariilor personalului în activitate cu o actualizare anuală cu rata medie a inflației, precum și reglementarea unui plafon al cuantumului pensiei nete, care nu poate depăși media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Nu rezultă însă din textul legal o eventuală intenție a legiuitorului de a "îngheța" definitiv cuantumul pensiilor de serviciu în limita unui plafon nominal existent la data inițială a stabilirii dreptului la pensie, care să nu poată fi depășit nici în urma actualizărilor anuale cu rata inflației. În condițiile în care, potențial, dreptul la încasarea pensiei se exercită pentru o perioadă ce poate atinge mai multe decenii, este evident că o astfel de plafonare la un nivel existent la momentul stabilirii pensiei ar conduce treptat la diminuarea până la dispariția completă a beneficiului pensiei de serviciu, ca urmare a procesului de devalorizare inevitabilă a monedei. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Față de conținutul întrebărilor adresate instanței supreme în dosarele conexate nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 293 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 28 octombrie 2024, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că dispozițiile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Prin Decizia nr. 302 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 4 septembrie 2023, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, precum și dispozițiile art. IX din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii

Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost identificate următoarele decizii care ar putea prezenta interes în ceea ce privește problema de drept ridicată: Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 2.219/1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 22 martie 2023, Decizia nr. 12 din 27 ianuarie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 2.196/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2025, Decizia nr. 16 din 27 ianuarie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 2.163/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 2.136/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Temeiul sesizărilor conexate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, "(...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, "dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de verificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al sesizărilor conexate, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică.

Astfel, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările au ca obiect pretențiile reclamanților de obligare a pârâților la actualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază cu rata medie anuală a inflației în conformitate cu prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. În consecință, în cauzele conexate care au ocazionat sesizarea, pretențiile deduse judecății se circumscriu domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul art. 1 alin. (2).

Cauzele în care a fost formulată sesizarea cu nr. 195/1/2025 și sesizarea conexată cu nr. 553/1/2025 se află în primă instanță, pe rolul unor completuri de judecată specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, iar cauza în care a fost formulată sesizarea conexată cu nr. 433/1/2025 se află pe rolul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, ca instanță competentă să judece calea de atac a apelului.

În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se constată că, în concret, aceasta instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond.

În raport cu obiectul concret al pretențiilor deduse judecății este îndeplinită condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzelor, legătura indisolubilă care există între acestea și rezolvarea litigiilor rezultând din împrejurarea că, în soluționarea pretențiilor cu care au fost învestite, instanțele de trimitere trebuie să aplice criteriile de actualizare a pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții, cuprinse în art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a cărui interpretare de principiu se solicită.

Cât privește însă condiția existenței unei chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a noțiunii, examinarea îndeplinirii acestei condiții trebuie verificată prin raportare la jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă prin care, în mod constant, s-a subliniat că, pentru a se putea vorbi de existența unei "chestiuni de drept" este necesar ca sesizarea să vizeze "o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul realizării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății" (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).

Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare.

În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, de a verifica și constata dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți, preocupându-se, în acest context, de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile.

În acest context trebuie integrată și statuarea anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, asupra unor chestiuni de drept asemănătoare, dezlegări ce permit identificarea unui răspuns adecvat și problemei de drept ce face obiectul unei alte sesizări.

Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării de față - caz în care ar fi fost întrunită cerința de admisibilitate distinctă, ce se referă tocmai la acest aspect -, existența unor dezlegări anterioare are relevanță pentru condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept (a cărei trăsătură definitorie este caracterul său veritabil, potrivit celor deja expuse).

Sub acest aspect se reține că prin Decizia nr. 12 din 27 ianuarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2025, s-a stabilit că "În interpretarea și aplicarea art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 și ale art. IX și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, stabilește că: Prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu împiedică, în privința pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, acordarea pensiilor de serviciu nete actualizate, potrivit art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu rata medie anuală a inflației pentru anii 2019 și 2020".

Astfel, în decizia mai sus indicată, la paragrafele nr. 86, 88-90 și 96 s-au reținut următoarele: " 86. Instituind o derogare de la regula generală privind plata integrală a cuantumului net al pensiilor de serviciu, norma de drept prevăzută de art. IX alin. (1) din ordonanța de urgență este o normă specială care se aplică doar în cazul expres și limitativ prevăzut de către legiuitor, anume în cazul stabilirii pensiilor de serviciu solicitate prin cererile de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017. (...) 88. Cât privește actualizarea, se constată că legiuitorul delegat nu a derogat în privința acestor pensii de serviciu de la regula generală de actualizare prevăzută de art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, prin instituirea unei limite valorice maxime privind cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării. 89. Opțiunea legiuitorului delegat privind aplicarea regulii generale în materie de actualizare se regăsește la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prin care s-a modificat doar indicatorul prevăzut la art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, menținându-se limita valorică minimă sub care pensia netă actualizată nu poate fi redusă. 90. Prin urmare, stabilite fiind în baza Legii nr. 567/2004, concluzia logică care se impune este că pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, asemenea acelora stabilite în baza cererilor înregistrate anterior acestei date, se actualizează în condițiile și limitele prevăzute de art. 685 alin. (10) din lege, modificat prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. (...) 96. Interpretarea teleologică, sistematică și logică a normelor de drept examinate în precedent impune, dimpotrivă, concluzia potrivit căreia, în absența unei derogări de la regula generală de actualizare, pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare formulate începând cu 15 septembrie 2017 se actualizează în anii 2019-2020 cu rata medie anuală a inflației, potrivit art. 685 alin. (10) din lege, fără vreo limită valorică maximă cât privește cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării."

Revine, astfel, instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiilor deduse judecății.

Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021).

În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul prezentelor sesizări, una dintre aceste condiții, respectiv cea referitoare la existența unei chestiuni de drept, nu este îndeplinită, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge sesizările conexate, ca inadmisibile.