ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2453/2023

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la 10.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele B. S.A și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDEĂTORIA TÂRGU JIU, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie respectate prevederile H.G. nr. 1041/2003, cu consecința menținerii cotei gratuite anuale de 1200 kwh și după 12.10.2022, să fie obligate pârâtele la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 RON pentru lezarea demnității, experienței, onoarei și inteligenței sale și încheiere executorie privind punctul 1 până la soluționarea speței penale.

Prin sentința nr. 111/2023 din 27 ianuarie 2023, Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamant.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. S.A.., invocată de aceasta.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TÂRGU JIU.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantul A. și pârâta B. S.A.

Prin încheierea din 16 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale a respins cererea de amânare formulată de apelantul-reclamant ca nefiind întemeiată și, întrucât niciuna dintre părți nu a solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs declarativ reclamantul A..

Prin memoriul de recurs, a susținut, în esență, că paguba adusă pensiei sale contributive nu trebuie ignorată de instanța de judecată, urmare a respingerii ordonanței președințiale de către Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022, solicitând menținerea cotei gratuite la consum de 1200 kwh/an, astfel cum s-a stabilit prin H.G. nr. 1041/2004 și după 01.10.2022, plata sumei de 4.255 RON încasați în plus, daune psihice și morale de 1.000.000 euro pentru sfidarea și umilirea deminității și onoarei, conform curriculum vitae.

În cuprinsul cererii, autorul căii de atac a menționat dispozițiile art. 271 pct. 1 și 2 și art. 272 din Codul muncii și art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., fără însă a indicat motivele de casare pe care se întemeiază recursul.

Intimata-pârâtă B. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.

Intimatul-pârât PARCHETUL DE PE LANGĂ JUDECĂTORIA TÂRGU-JIU nu au uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția nulității prezentei căi extraordinare de atac, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Motivarea recursului presupune, pe de o parte, indicarea unuia sau unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Astfel, potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiează și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de legea procesual civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal este sancționată cu anularea recursului.

Soluția impusă de legiuitor se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Așadar, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar criticile de nelegalitate dezvoltate să fie susceptibile de a fi încadrate în cel puțin unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se cuvine a fi subliniat faptul că recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, autorul acestuia trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege, iar controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speță, chiar dacă nu a fost indicat un anume motiv de nelegalitate din cele limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., având în vedere că, prin încheierea recurată, s-a dispus suspendarea judecății unei alte căi de atac în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., autorul recursului trebuia să dezvolte critici de nelegalitate în raport de considerentele încheierii recurate, conform cerinței impuse de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Acestea presupun formularea unei argumentații juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță, cât și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu dispozițiile legale menționate, instanța de recurs neputându-se substitui părții, în sensul de a completa deductiv argumentația căii de atac.

Or, așa cum se poate observa, deși a atacat încheierea de suspendare a judecății pricinii în apel, recurentul nu a formulat nicio critică concretă cu privire la argumentele de fapt și de drept care au determinat instanța de apel să dispună suspendarea judecății, ci motive și argumente care au, cel mult, legătură cu fondul litigiului dintre părți dar care nu privesc legalitatea încheierii atacate.

În lipsa expunerii, în concret, a motivelor de nelegalitate a încheierii recurate, prin raportare la soluția de suspendare a cauzei dispusă de instanța de apel și la argumentele folosite în fundamentarea acesteia, simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu permite controlul de legalitate a încheierii recurate, în temeiul motivelor prevăzute limitativ prin art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanța are obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

Prin urmare, Înalta Curte reține că recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici de nelegalitate care să permită, astfel, exercitarea controlului de legalitate în această fază procesuală din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să impună aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din același act normativ, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 16 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 16 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2023.