ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2662/2023

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea de ordonanță președințială, înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la 10.04.2023, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj să emită o nouă decizie de pensie pentru un punctaj de 4,5 puncte, începând cu luna mai 2023.

Cererea de ordonanță președințială nu a fost motivată în fapt și în drept.

Prin sentința civilă nr. 542 din 04 mai 2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel reclamantul, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin decizia civilă nr. 1462/2023 din 16 iunie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a respins apelul declarat în cauză, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestație în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, sub dosar nr. x/2023.

Prin încheierea de ședință din 25 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale, instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 02 august 2023, reclamantul A. a declarat recurs împotriva acestei încheieri, fără a-și întemeia susținerile pe vreunul din motivele de casare prevăzute în mod limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În dezvoltarea memoriului de recurs, acesta învederează, în esență, că, încă din anul 2004, autoritățile și instituțiile penale din România îi încalcă acestuia o serie de drepturi prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Constituția României, precum și drepturile prevăzute de art. 289 pct. 6 din C. proc. pen., privind plângerea formulată oral.

Totodată, recurentul susține că au fost distruse în mod deliberat acte depuse la dosarele nr. x/2022, nr. y/2022, nr. z/2022, nr. w/2023, aflate pe rolul Curții de Apel Craiova.

Mai susține recurentul că suspendarea cauzei reprezintă o acțiune de hărțuire, terorizare și șantaj la adresa recurentului, întrucât acesta a depus la dosar un înscris "primit de voi prin fax la ora 10:13", ce poartă semnătura olografă a acestuia, precum și "concluzii scrise primite la ora 11:57", prin care și-a dat acordul pentru judecata în lipsă.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 8 din D.E.D.O, art. 16, art. 21 și ar. 124 din Constituția României, art. 161, art. 271 și art. 271 din Codul muncii, Legii nr. 113/2021.

Recursul a fost comunicat intimatei Casa Județeană de Pensii Gorj la 18.09.2023, care nu a depus întâmpinare.

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de recurentul A., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e, precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal sunt sancționate cu anularea recursului.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul din motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe și o rejudecare a fondului în apel.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că, prin cererea de recurs formulată de recurentul A. nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, instanța supremă constată că, pe de o parte, recurentul nu și-a întemeiat cererea pe vreunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, în expunerea motivelor de recurs, susținerile acestuia nu conțin critici împotriva încheierii atacate, ci doar nemulțumirile recurentului în legătură cu relația sa cu autoritățile statului.

Nu se poate considera, însă, că afirmațiile recurentului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care impun formularea unei argumentații juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu dispozițiile legale menționate, instanța de recurs neputându-se substitui părții, în sensul de a completa deductiv argumentația căii de atac.

În ce privește dispozițiile legale pe care recurentul și-a întemeiat recursul, instanța supremă reține că acestea nu au legătură cu soluția dispusă prin încheierea atacată, respectiv suspendarea cauzei pentru lipsa părților legal citate, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci privesc fondul pretențiilor recurentului, respectiv emiterea unei noi decizii de pensionare, precum și nemulțumirile acestuia legate de soluționarea unor alte cauze aflate atât pe rolul Curții de Apel Craiova, cât și pe rolul diverselor parchete din județ.

Totodată, succintele referiri privind existența la dosar a unui înscris "primit de voi prin fax la ora 10:13", ce poartă semnătura olografă a recurentului și a unor "concluzii scrise primite la ora 11:57", nu pot constitui veritabile critici de nelegalitate, întrucât indicarea generică a acestora de către recurent nu face posibilă coroborarea cu actele de la dosarul cauzei.

De altfel, instanța supremă reține că, prin încheierea ce face obiectul prezentei căi de atac, s-a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părților legal citate, or, argumentul privind depunerea la dosar a unui înscris ce poartă semnătura părții nici nu prezintă relevanță, din acest punct de vedere.

Față de considerentele expuse, întrucât accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficiență prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din 25 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din 25 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2023.