ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2393/2023

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12 octombrie 2021 pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă, sub nr. x/2021, reclamantele A. și B., în calitate de moștenitoare ale defunctei C., decedată ca urmare a rănilor provocate de accidentul auto din 21 martie 2016, conform sentinței penale nr. 230 din 16 aprilie 2019, pronunțate de Judecătoria Suceava, în dosarul penal nr. x/2017, au solicitat obligarea pârâtei D. S.A., la plata despăgubirilor civile în sumă totală de 5.000.000 euro la cursul BNR din ziua accidentului, câte 2.500.000 euro pentru fiecare dintre părți, reprezentând indemnizație de despăgubire/suma asigurată pentru decesul mamei reclamantelor și 20.000 RON (câte 10.000 RON pentru fiecare reclamantă) reprezentând indemnizație de despăgubire/suma asigurată - cheltuieli de înmormântare pe care pârâta le datorează în baza contractului de răspundere civilă auto RCA, intervenient în cauză fiind E..

Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 123/2022 din 17 iunie 2022, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâta D. S.A. și cu intervenientul forțat E.; pârâta a fost obligată să plătească fiecăreia dintre reclamante despăgubiri în sumă de 20.000 euro, cu titlu de daune morale.

Prin decizia nr. 295 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta D. S.A. împotriva sentinței nr. 123/2022 din 17 iunie 2022 a Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă; s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele A. și B. împotriva aceleiași sentințe.

Împotriva acestei decizii, recurentele-reclamante A. și B. au declarat recurs, întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

În esență, recurentele-reclamante au susținut faptul că instanța de apel nu a judecat și nu a soluționat apelul pe baza motivelor de apel invocate, respectiv legislația secundară, legislația națională și legislația europeană.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2021, la data de 17 februarie 2023.

Intimata-pârâtă D. S.A. (societate în faliment) a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului; în subsidiar, a solicitat anularea recursului, ca nemotivat, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Recurentele-reclamante nu au formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din 12 iunie 2023 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 2 noiembrie 2023, cu citarea părților, termen care a fost preschimbat, din oficiu, la data de 16 noiembrie 2023, prin încheierea din 30 august 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă D. S.A., Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, reclamantele A. și B. au învestit Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă la data de 12 octombrie 2021 cu o cerere în materia asigurărilor, solicitând obligarea pârâtei D. S.A. la plata de daune materiale și morale pentru prejudiciul cauzat de producerea accidentului rutier din data de 21 martie 2016, în urma căruia a decedat numita C., mama reclamantelor.

Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv la 12 octombrie 2021, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 483 din C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, "dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".

Așadar, prin Legea nr. 310/2018 legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele izvorând din asigurări.

Având în vedere că, în speță, recursul are ca obiect decizia nr. 295 din 16 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă în apel, într-o cerere pronunțată în materia asigurărilor, în raport de dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentele-reclamante A. și B. împotriva deciziei nr. 295 din 16 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentele-reclamante A. și B. împotriva deciziei nr. 295 din 16 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2023.