Decizia nr. 2720/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2019 Prin acțiunea formulată reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Comisia locală de fond funciar Letcani și Comisia județeană Iași de fond funciar, a solicitat ca, prin hotărârea care se va da (i) să se constate că amplasamentul terenului de 1800 mp, înscris în titlul de proprietate nr. x/1995, cu titular B., tatăl său, decedat, ce figurează în tarla x parcela x, intravilan Lețcani, nu corespunde cu amplasamentul real, conform planului parcelar al comunei Lețcani; să se modifice în Tarla 15/1 Parcela x, intravilan Lețcani și să oblige Comisia locală de fond funciar Lețcani să întocmească și să înainteze documentația pentru rectificarea titlului de proprietate; (ii) să se modifice contractul de vânzare-cumpărare nr. x/20.05.1996, cu nr. de înregistrare x, încheiat de Biroul Notarului Public C., în sensul de a se corecta parcela x în parcela x, tarla tot 15/1, precum și în schița aferentă contractului; (iii) să se modifice cartea funciară nr. x, cu număr cadastral x intravilan Lețcani, comuna Lețcani, jud. Iași, pentru același teren de 1800 mp, în sensul de a se corecta numărul parcelei x în parcela x, tarla x, intravilan Lețcani, com. Lețcani, jud. Iași; (iv) să se corecteze autorizația de construire nr. x/1996 și certificatul de urbanism nr. x/1996, ale căror titular este, emise de Primăria Comunei Lețcani, serviciul urbanism, în sensul de a se corecta amplasamentul terenului de 1800 mp din parcela x în parcela x, intravilan loc. Lețcani, comuna Lețcani, jud. Iași, cum este corect și real. În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 59 din Legea 18/1991.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 552 din 25 ianuarie 2021, Judecătoria Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Comisia locală de fond funciar Lețcani și Comisia județeană Iași de fond funciar.

Hotărârea pronunțată în apel Prin decizia civilă nr. 21 din 6 ianuarie 2023, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 552/25.01.2021 a Judecătoriei Iași, a admis cererea de intervenție accesorie în interesul intimatei pârâte Comisia județeană de fond funciar Iași, formulată de D. și E. și, în baza art. 406 alin. (5) C. proc. civ., a anulat în parte sentința, respectiv în privința soluției de respingere dată capetelor de cerere nr. x referitoare la modificarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 20 mai 1996, modificarea cărții funciare și corectarea autorizației de construcție nr. x/1996 și a certificatului de urbanism nr. x/1996; a constatat că excepțiile invocate prin încheierea din 22.12.2021 au rămas fără obiect; a schimbat sentința în parte; a admis excepția lipsei de obiect a capătului de cerere nr. x în privința pârâtei Comisia județeană de fond funciar Iași; a anulat capătul de cerere nr. x în privința pârâtei Comisia județeană de fond funciar Iași pentru lipsă de obiect și a obligat pârâta Comisia Locală de fond funciar Lețcani să întocmească și să înainteze Comisiei Județene de fond funciar Iași documentația pentru rectificarea titlului de proprietate nr. x/19.07.1995 emis pe numele B. în privința indicatorilor topocadastrali ai suprafeței de 1800 mp intravilan în sensul că se va menționa în mod corect T 15/1 parcela x în loc de T 15/1 parcela x.

Cererea de revizuire Prin cererea depusă în data de 26 ianuarie 2023, intervenienții D. și E. au formulat cerere de revizuire, în contradictoriu cu intimata A., solicitând anularea deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, având în vedere incidența dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., în raport cu autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 505/27.04.2015 pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă, în dosarul nr. x/2011.

Hotărârea pronunțată de instanța de revizuire Prin decizia civilă nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, a fost respinsă, ca neavenită, cererea de revizuire formulată de revizuenții D. și E. împotriva deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Cererea de recurs Împotriva deciziei civile nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă, au declarat recurs revizuenții D. și E., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în data de 24 aprilie 2023, și repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului nr.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 din C. proc. civ., recurenții-revizuenți au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu consecința admiterii cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată. În dezvoltarea căii de atac, recurenții au susținut că prin decizia civilă nr. 21 din 6 ianuarie 2023, Tribunalul Iași a admis cererea de intervenție accesorie pe care au formulat-o în favoarea Comisiei județene de fond funciar Iași, iar instanța de revizuire a depășit limitele cu care a fost învestită, statuând în contradictoriu cu o hotărâre definitivă că nu au calitatea de a formula cerere de revizuire, raportat la art. 64 alin. (3) din C. proc. civ. Astfel, instanța nu avea posibilitatea de a analiza legalitatea cererii de intervenție accesorie, odată ce dezlegarea asupra acesteia a intrat în puterea lucrului judecat. În acest sens, instanța de revizuire a încălcat autoritatea de lucru judecat și normele de drept material cuprinse în art. 22, art. 515 alin. (3) din C. proc. civ., fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 din C. proc. civ. Au mai susținut recurenții că soluția de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire este contrară art. 515 din C. proc. civ., care obligă instanța să se pronunțe cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire. Mai mult, la momentul pronunțării asupra cererii de revizuire hotărârea nu era redactată. În aceste condiții, soluția este lipsită de temeinicie în raport cu motivele revizuirii cu care a fost învestită instanța, aspect care conturează incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., hotărârea cuprinzând motive străine de natura cauzei. În continuare, recurenții au prezentat aspecte de fapt ale litigiului. 7. Apărările formulate în cauză În 6 iunie 2023, intimata Comisia locală de fond funciar Lețcani a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, întrucât în cauză, nu este incident art. 509 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., nefiind vorba despre hotărâri potrivnice. În 19 iunie 2023, intimata A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil. În 23 iunie 2023, recurenții au depus răspuns la întâmpinare. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Analizând recursul declarat de revizuenți, din perspectiva criticilor formulate și temeiurilor de drept incidente, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente: Prin cererea de recurs, întemeiată pe motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 5, 6, 7 și 8 din C. proc. civ., recurenții-revizuenți critică, în esență, soluția de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire, considerând că a fost dată cu încălcarea art. 64 alin. (3), art. 22 și art. 515 alin. (3) din C. proc. civ. Întrucât se pune în discuție încălcarea unor norme procedurale, această critică se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5) din C. proc. civ., din perspectiva căruia va fi analizată. Critica este nefondată. Înalta Curte reține, cu titlu prealabil, că în calea de atac a apelului, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 63 din C. proc. civ., revizuenții din prezenta cauză au formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtei Comisia Județeană de fond funciar Iași și, ulterior, prin decizia revizuită, a fost admisă cererea de intervenție accesorie în interesul intimatei pârâte Comisia județeană de fond funciar Iași, formulată de D. și E. și în baza art. 406 alin. (5) din C. proc. civ. a fost anulată în parte sentința, soluția fiind indicată la punctul 3 din prezenta hotărâre. Această decizie a fost atacată cu revizuire de către intervenienți, iar instanța de revizuire a respins, ca neavenită, cererea, cu motivarea că partea în favoarea căreia au intervenit revizuenții, respectiv intimata-pârâtă Comisia județeană de fond funciar Iași, nu a exercitat calea de atac a a revizuirii împotriva deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ. Totodată, instanța de revizuire a subliniat că titularul unei cereri de intervenție accesorie poate uza de calea de atac deschisă împotriva unei hotărâri, numai în condițiile declarării aceleiași căi de atac de către partea în interesul căreia s-a formulat intervenția de către terț, iar, în data de 16 septembrie 2022, Tribunalul Iași, în dosarul nr. x/2019, a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, însă aceștia au dobândit calitatea de intervenienți accesorii, iar nu calitatea de reclamant/pârât/apelant/intimat. Având în vedere situația premisă conturată, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de apel a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cu care "calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond." Aceasta întrucât intervenientul accesoriu nu are o poziție procesuală independentă, ci una subordonată părții în favoarea căreia a intervenit, limitată la interesul acesteia, astfel că cererea de exercitare a căii de atac nu poate fi concepută ca o continuare a activității procesuale a acestuia, fără ca partea principală să-și fi manifestat, în mod expres, voința în acest sens, prin exercitarea căii de atac prevăzute de lege. De asemenea, se reține că respingerea cererii de revizuire, ca neavenită, este impusă de caracterul accesoriu al intervenției, care permite altei persoane să participe în proces, într-o poziție procesuală de susținere a părții în favoarea căreia a fost făcută cererea de intervenție. Prin urmare, în situația în care, în ceea ce privește acțiunea inițială, părțile din proces (reclamanta și pârâta) nu au înțeles să continue judecata cererii prin promovarea căilor extraordinare de atac prevăzute de lege, judecata nu ar putea continua doar la inițiativa intervenienților accesorii, care vin doar să sprijine apărarea uneia dintre părți. Contrar susținerilor recurenților în sensul că instanța nu avea posibilitatea de a analiza legalitatea cererii de intervenție accesorie, odată ce dezlegarea asupra acesteia a intrat în puterea lucrului judecat, se observă că instanța de revizuire nu a prezentat argumente cu privire la legalitatea intervenției, ci a dezvoltat considerente în susținerea soluției că intervenienții accesorii nu pot declara o cale de atac, fără ca și părțile de proces să fi declarat. Prin urmare, nu se poate reține că instanța de apel a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al dezlegării date cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, cum, de altfel, nu au fost încălcate nici normele de procedură indicate de recurenții-revizuenți. Referitor la critica că hotărârea atacată este contrară art. 515 din C. proc. civ., care obligă instanța să se pronunțe cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că instanța de revizuire a analizat, prioritar, dacă revizuenții au deschisă calea de atac exercitată, și doar ulterior acestei verificări s-ar fi putut pronunța asupra admisibilității revizuirii. Or, cum în speță, s-a constatat că părțile nu au declarat calea extraordinară de atac, în mod corect, s-a apreciat că revizuirea exercitată doar de către intervenienții accesorii este neavenită. Luând în examinare, în continuare, critica cu privire la incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6) din C. proc. civ., în sensul că hotărârea recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, se reține că instanța de revizuire a prezentat coerent, detaliat și justificat argumentele avute în vedere la adoptarea soluției de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire. Așadar, nu se poate reține nici incidența acestui motiv de casare invocat de recurenți, întrucât instanța de revizuire era obligată să se pronunțe, prioritar, raportat la dispozițiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., a căror incidență judicios a reținut-o. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., se constată că a fost invocat formal de către recurenții-revizuenți, deoarece aceștia nu au indicat care sunt normele de drept material încălcate de către instanța de revizuire. Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs sunt nefondate în ansamblul lor, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenții D. și E. împotriva deciziei civile nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă. În ceea ce privește solicitarea intimatei A. de obligare a revizuenților la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în cuantum de 1000 RON, potrivit chitanțelor nr. 04/07.06.2023 și 05/14.06.2023, Înalta Curte, având în vedere soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga pe revizuenții D. și E. la plata sumei solicitate, pe care o apreciază ca având un caracter rezonabil, în raport cu activitatea desfășurată de avocat.