ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1625/2017

Decizia nr. 1625/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea

adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată la data

de 23.03.2037 sub nr. x/227/2017, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu

cu pârâtele: Comisia Orășenească de fond funciar Dolhasca,

Comisia Comunală de fond funciar Lespezi, Comisia Județeană

pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Iași și Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor Suceava, ca prin hotărârea ce

se va pronunța să se dispună modificarea titlului de proprietate

nr. 2249 din 15 iulie 1996 emis pe numele defunctei B., în sensul de a se

înscrie corect la locul parcela de 5.000 mp teren arabil cu vecinii: C., drum, D.,

drum, în extravilanul comunei Lespezi, jud. Iași, în tarlaua 38, în loc de

tarlaua 32 așa cum greșit s-a cuprins în titlul sus-menționat.

În motivare a

arătat că prin titlul de proprietate nr. 2249/15.07.1996 emis pe

numele autoarei B., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru

suprafața de 5.000 mp teren situată în extravilanul orașului

Dolhasca, jud. Suceava, însă, în teren, s-a identificat corect de

către inginerul cadastrist că acest teren se află în tarlaua 38,

în extravilanul comunei Lespezi, jud. Iași. La data eliberării

titlului de proprietate nu s-a procedat la identificarea cadastrală a

suprafeței de 5.000 mp teren, apreciindu-se că se află pe raza

localității Dolhasca, hotarul dintre cele două comune nefiind

strict stabilit, terenul găsindu-se la limita hotarului dintre cele

două localități.

În drept a

invocat disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, modificată și

completată.

Prin

sentința civilă nr. 1006 din 21 iunie 2017, Judecătoria

Fălticeni a admis excepția de necornpetență materială

a acestei instanțe și a declinat în favoarea Judecătoriei

Pașcani, competența de soluționare a cererii de chemare în

judecată.

În motivarea

acestei soluții, Judecătoria Fălticeni a reținut că,

potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 18/1991 competentă

să soluționeze plângerea formulată în baza legilor fondului

funciar este judecătoria în a cărei circumscripție

teritorială se află terenul în litigiu.

Aceste

dispoziții au caracter de normă imperativă de ordine

publică, de la care părțile nu pot deroga prin voința lor,

competența teritorială fiind exclusivă în materia fondului

funciar, după cum rezultă din interpretarea articolelor sus-menționate.

În raport de

textele legale mai sus arătate, Judecătoria Fălticeni a

constatat că parte din terenul ce face obiectul prezentului litigiu se

află pe raza localității Lespezi, fapt ce atrage competența

de soluționare a acestuia a Judecătoriei Pașcani, jud.

Iași, potrivit dispozițiilor art. 53-56, 64 din Legea nr. 18/1991,

Judecătoria Fălticeni nefiind competentă teritorial să

judece prezenta cauză.

Prin

sentința civilă nr. 1655 din 21 septembrie 2017, Judecătoria

Pașcani a admis excepția de necornpetență teritorială

a acestei instanțe și a declinat în favoarea Judecătoria

Fălticeni competența de soluționare a cauzei, reținând, în

esență, că modificarea unui titlu de proprietate emis de Comisia

Județeană de fond funciar Suceava nu poate fi efectuată decât de

către comisia județeană care l-a emis, conform art. 58 din Legea

nr. 18/1991.

Comisia Județeană

de fond funciar Suceava are calitatea de pârât în cauză, astfel încât,

raportând art. 58 teza finală din Legea nr. 18/1991 la art. 112 C. proc.

civ., se poate reține că „debitorii principali” sunt pârâții

Comisia Județeană de fond funciar Suceava și Comisia Locală

de fond funciar Dolhasca, aceste două comisii îndeplinind procedura

prevăzută de Legea nr. 18/1991, până la emiterea titlului de

proprietate inclusiv.

Potrivit actelor

de la dosar terenul de 5.000 mp se află pe raza comunei Dolhasca, jud.

Suceava. În acest context, din perspectiva art. 117 alin. (1) C. proc. civ.,

acțiunea privind modificarea titlului de proprietate cu privire la terenul

de 5.000 mp prevăzut în titlu ca fiind amplasat pe raza comunei Dolhasca

intra în raza de competență a Judecătoriei Fălticeni, ca

instanța în raza căreia este situat imobilul conform actelor actuale.

Reținând

și susținerile reclamantei conform cărora terenul nu ar fi

amplasat pe raza comunei Dolhasca, ci (și) pe raza comunei Sirețel

sau a comunei Lespezi, și prevederile art. 117 alin. (2) C. proc. civ. ar

determina tot concluzia competenței Judecătoriei Fălticeni

și nu Pașcani, întrucât acest aliniat face trimitere la sediul

pârâtului, în speță elocvent fiind pârâtul Comisia

Județeană de fond funciar Suceava, care a emis titlul și care

potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991 este singurul care îl poate modifica.

În

condițiile de mai sus, a doi pârâți principali din jud. Suceava, a

actelor care indică amplasamentul terenului în comuna Dolhasca, jud.

Suceava, simpla afirmație a reclamantei că amplasamentul ar fi pe

raza comunei Sirețel sau a comunei Lespezi din jud. Iași nu are

susținere în drept, nici din prisma art. 112 C. proc. civ., nici din

prisma art. 117 C. proc. civ. și cu atât mai puțin din prisma art. 58

din Legea nr. 18/1991, pentru a atrage competența teritorială a

Judecătoriei Pașcani.

În

consecință, Judecătoria Pașcani a admis excepția

necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din

oficiu.

Având în

vedere declinarea reciprocă a competenței de soluționare a

cauzei, raportat la prev. art. 133 alin. (1) pct 1 C. proc. civ. coroborat cu

art. 135 alin. (1) din același cod, a constatat ivit conflictul negativ de

competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți

de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de

competență.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a

fost legat sesizată în baza art. 133 pct. 1 raportat la art. 135 alin. (1)

C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de

chemare în judecată formulată de reclamantă are ca obiect

modificarea titlului de proprietate nr. 2249 din 15 iulie 1996 emis pe numele

defunctei B., în sensul de a se înscrie corect la locul parcela de 5.000 mp

teren arabii cu vecinii: C., drum, D., drum, în extravilanul comunei Lespezi,

jud. Iași, în tarlaua 38, în loc de tarlaua 32, așa cum greșit

s-a cuprins în titlul sus-menționat.

Acțiunea

a fost întemeiată de reclamantă pe prevederile art. 58 din Legea nr.

18/1991, conform cărora: „Instanța soluționează cauza

potrivit regulilor prevăzute în C. proc. civ. și în Legea nr. 92/199

pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii

judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul

de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa”.

Titlul de

proprietate nr. 2249/1996 a fost emis de Comisia județeană de

stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava,

iar conform titlului terenurile atribuite sunt amplasate „pe teritoriul satului

Gulia, comuna Dolhasca, Sirețel”.

Așadar,

obiectul prezentului dosar îl reprezintă modificarea unui titlu de

proprietate emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor Suceava, iar competența de

soluționare revine judecătoriei în a cărei rază

teritorială se află terenurile, potrivit art. 53 alin. (2) din Legea

nr. 18/1991.

De asemenea,

potrivit dispozițiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., în cererile

privitoare la drepturile reale imobiliare competența exclusivă este

determinată de locul situării imobilul, fiind competentă

instanța în circumscripția căreia este situat imobilul.

Cum

acțiunea cu care este învestită instanța privește dreptul

de proprietate asupra terenurilor, drept real imobiliar, competența se

determină în funcție de locul situării terenurilor, respectiv în

jud. Suceava, astfel cum rezultă din mențiunile cuprinse în titlul de

proprietate atacat.

În plus,

dispozițiile art. 117 alin. (2) C. proc. civ. relevă o situație

de excepție de la regula determinării competenței instanței

pe temeiul locului imobilului, instituită prin alin. (1), respectiv aceea

în care imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe,

caz în care cererea se va introduce la domiciliul sau reședința

pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna din aceste

circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în

circumscripțiile cărora se află imobilul.

Amplasarea

imobilului pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale

aflate în circumscripțiile unor instanțe diferite se stabilește

pe baza evidențelor autorităților publice, care prezumă,

până la rectificarea mențiunilor înscrise prin procedura

prevăzută de lege în fiecare caz în parte, că reflectă

situația tehnică și juridică a imobilului.

Astfel,

dacă imobilul este înscris în planul cadastral și în cartea

funciară întocmite la nivelul unei unități

administrativ-teritoriale, se consideră că este amplasat în acea

unitate administrativ-teritorială, cât timp nu au operat modificări

în evidențele autorităților publice care să ateste o

altă situație a imobilului.

Această

prezumție legală rezultă din dispozițiile art. 9 alin. (24)

din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară,

potrivit cărora planul cadastral al imobilelor și cărțile

funciare reflectă situația tehnică și juridică

actuală a imobilelor, care se poate modifica doar pe baza

măsurătorilor efectuate și a actelor juridice colectate în

cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru și

cartea funciară, astfel cum prevede art. 11 alin. (19) din lege, de

către autoritățile anume desemnate de legiuitor.

În

cauză, modificarea titlului de proprietate privește o

suprafață de 5.000 mp, iar conform titlului toate terenurile atribuite

sunt amplasate „pe teritoriul satului Gulia, comuna Dolhasca, Sirețel”,

împrejurări suficiente pentru a se reține, în aplicarea art. 117 C.

proc. civ., că suprafața de 5.000 mp este situată pe teritoriul

comunei Dolhasca, jud. Suceava, respectiv în circumscripția

Judecătoriei Fălticeni.

Împrejurarea

atestată de către Primăria Comunei Lespezi, jud. Iași, în

sensul că suprafața de 5.000 mp s-ar afla pe teritoriul acestei

comune, este lipsită de relevanță pentru determinarea

competenței de soluționare a cauzei, cât timp nu a condus la

modificarea planului cadastral și a cărților funciare, ca urmare

a modificării situației tehnico-juridice a imobilului în

discuție.

Astfel, nu

este incident art. 117 alin. (2) C. proc. civ., din moment ce imobilul în

legătură cu care se cere modificarea titlului de proprietate nu este

situat în circumscripțiile mai multor instanțe, ci este

aplicabilă regula prevăzută de art. 117 alin. (1) C. proc. civ.,

în condițiile în care imobilul este situat în raza Judecătoriei

Fălticeni, pe baza înscrisurilor avute în vedere pentru determinarea

competenței de soluționare a cauzei.

Având în

vedere considerentele mai sus expuse, precum și împrejurarea că

terenul ce face obiectul titlului de proprietate a cărui modificare se

solicită se afla la momentul emiterii actului administrativ în jud.

Suceava, competența de soluționare revine Judecătoriei

Fălticeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Fălticeni.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 20 octombrie 2017.