ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2623/2023

Sentința pronunțată de prima instanță Prin sentința civilă nr. 3353 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Botoșani a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., Comisia locală de fond funciar Tudora și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoșani. A constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. x din 29 iunie 2003, în sensul că va fi radiată din titlu suprafața de 1205 mp teren din parcela nr. x, situată în intravilanul comunei Tudora, identificată între punctele x în Anexa nr. 3 la raportul de expertiză ce face parte integrantă din hotărâre. A obligat pe pârâtul B. să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 2.000 RON, reprezentând onorariul expertului.

Cererea de revizuire Prin cererea de revizuire înregistrată sub dosar nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă, reclamanta A. a solicitat anularea deciziei nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2020, întrucât este potrivnică deciziei nr. 683/R/2006 a Tribunalului Botoșani. În drept, a fost indicat motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Decizia pronunțată de curtea de apel asupra cererii de revizuire Prin decizia civilă nr. 194 din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta A. împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2020, intimați fiind B., Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor a comunei Tudora și Comisia județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Botoșani, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 194 din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă a declarat recurs revizuenta A., formulând următoarele critici: Revizuenta a solicitat instanței anularea deciziei nr. 223/2022, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2020, deoarece este potrivnică deciziei nr. 698/C din 29 septembrie 2006 a Tribunalului Botoșani, cu precizarea că prin aceasta din urmă decizie a stabilit că dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1205 mp, situat în p.c. nr. x în comuna Tudora, îi aparține în calitate de moștenitoare a autorilor C. și D.. Potrivnică acestei decizii este sentința nr. 5716 din 12 decembrie 2006 a Judecătoriei Botoșani, care recunoaște dreptul de proprietate asupra aceluiași teren intimatului E.. Este de remarcat că în ambele dosare a avut calitate procesuală pasivă Comisia locală Tudora, ceea ce înseamnă că la data când s-a judecat dosarul intimatului, dosarul nr. x/2006, comisia locală cunoștea că la 29 septembrie 2006 s-a stabilit în favoarea revizuentei dreptul de proprietate pe acest teren prin decizia Tribunalului Botoșani nr. 698/C din 29 septembrie 2006 și, mai mult, aceeași comisie locală era obligată să întocmească documentația eliberării titlului său de proprietate. Prin decizia nr. 223/2020 a Tribunalului Botoșani s-a reținut autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 5716/2006 față de sentința nr. 3353/2021 a Judecătoriei Botoșani, deși nici în aceste cauze nu au existat aceleași părți. Principiul securității raporturilor juridice urmărește ca o soluție definitivă, cum este decizia nr. 698C/2006, să nu mai poată fi pusă în discuție pentru că este de natură a determina o incertitudine permanentă și a diminua încrederea în sistemul judiciar, iar pronunțarea unei decizii radical opuse unei decizii anterioare poate fi considerată în mod rezonabil că aduce atingere principiului securității juridice. În cauză, avem de a face cu două judecăți în care s-a tranșat dreptul de proprietate și, la acest moment, există doi proprietari, revizuenta și intimatul, motiv pentru care cererea de revizuire este întemeiată. În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimații nu au formulat întâmpinare la recursul declarat de revizuenta A.. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse: Se reține că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". În conformitate cu textele legale enunțate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres și limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. Totodată, se reține că recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, în acest sens stipulând expres prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Motivarea recursului conform exigențelor prevăzute de lege presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță. Cum recursul este o cale de atac extraordinară și nedevolutivă (nu are loc o rejudecare a fondului pricinii), susținerile referitoare la modul în care instanța de apel a stabilit situația de fapt și a interpretat probatoriul administrat în cauză nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecății în recurs. Dimpotrivă, acestea pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, însă nu pot fi cenzurate în recurs, deoarece prin intermediul acestei căi de atac se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate. Invocarea corectă a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunțarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile cauzei, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă și discordanța acestei interpretări cu cea dată de instanța a cărei hotărâre se atacă. Motivul de recurs nu poate fi primit atunci când, deși se invocă nelegalitatea hotărârii, în realitate se critică situația de fapt reținută, modul de interpretare a probelor ori alte elemente care, deși au și o conotație juridică, implică un grad mare de apreciere al instanțelor de fond. Așadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la circumstanțele cauzei și nu se poate face prin trimitere la modul de interpretare a probelor administrate de instanțele de fond. Obiectul recursului exercitat în cauză îl reprezintă decizia civilă nr. 194 din 23 februarie 2023, prin care Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022 a Tribunalului Botoșani, ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut că o condiție esențială a acestui temei de revizuire se referă la existența triplei identități de părți, obiect și cauză și a constatat că în cauză nu este întrunită identitatea de părți dintre hotărârea a cărei revizuire se solicită și prima hotărâre invocată, respectiv decizia nr. 683/R/2006 a Tribunalului Botoșani. În cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva deciziei civile nr. 194 din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, recurenta-pârâtă și-a expus nemulțumirea față de soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire exercitate împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2020, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, se observă că în dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-revizuentă a criticat că prin decizia nr. 223/2020 a Tribunalului Botoșani s-a reținut autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 5716/2006 față de sentința nr. 3353/2021 a Judecătoriei Botoșani, deși nici în aceste cauze nu au existat aceleași părți. Această critică nu poate fi analizată de instanța de recurs, întrucât obiectul recursului îl constituie decizia dată de curtea de apel asupra cererii de revizuire, ceea ce presupune ca, prin motivele de recurs, să fie prezentate eventuale neregularități săvârșite în această cale de atac sau vicii ale hotărârii pronunțate, prin care s-a constatat că nu este întrunită una dintre condițiile de admisibilitate a revizuirii. De asemenea, recurenta-revizuentă a mai susținut că principiul securității raporturilor juridice impune ca o soluție definitivă, cum este decizia nr. 698C/2006, să nu mai poată fi pusă în discuție. Înalta Curte constată că nici această susținere nu se circumscrie motivelor de nelegalitate, în condițiile în care partea s-a rezumat la expunerea unor considerații teoretice în ceea ce privește principiul securității raporturilor juridice, fără a argumenta în concret, prin raportare la circumstanțele cauzei, în ce mod ar fi fost încălcat acest principiu de către curtea de apel. Enunțarea unor texte de lege sau principii de drept, fără o corelare a acestora cu cauza dedusă judecății, și prezentarea unor afirmații ce vizează alte aspecte decât cele care au făcut obiectul judecății nu pot constitui critici în legătură cu raționamentul instanței, în condițiile în care pretinsele nemulțumiri ale părții nu se raportează în niciun fel la considerentele hotărârii atacate. În combaterea soluției pronunțate de instanța de revizuire, recurenta-pârâtă a mai afirmat și că în procesele în care au fost pronunțate hotărârile potrivnice instanțele au tranșat în mod diferit asupra dreptului de proprietate, menționând că la acest moment sunt proprietari ai terenului situat în comuna Tudora atât intimatul E., cât și revizuenta A.. Acest argument relevă, de asemenea, nemulțumirea recurentei-revizuente cu privire la soluția pronunțată de instanța de revizuire, deoarece nu a obținut pe calea acestei căi extraordinare de atac anularea deciziei nr. 223A din 18 aprilie 2022 a Tribunalului Botoșani. Or, motivarea recursului înseamnă nu doar redarea unor pasaje din hotărârile atacate și exprimarea nemulțumirii față de respectivele considerente, ci presupune expunerea motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat și determinarea greșelilor anume imputate instanței de judecată. Totodată, se reține că instanța de recurs nu poate să deducă motivele de nemulțumire ale părții și să facă o verificare de ansamblu a hotărârii, chiar dacă numai în ce privește nelegalitatea, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac, prin care pot fi formulate numai criticile calificate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, reținând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de casare, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.