ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2615/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 1 februarie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021, reclamantul Cabinet Medical Veterinar "A." a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - ANSVSA București și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila, obligarea pârâtelor la plata sumei de 10.000 RON, fără TVA, reprezentând dreptul de creanță dobândit în baza decontului justificativ, a facturii fiscale și a contractelor încheiate cu pârâtele, aferent acțiunilor sanitar-veterinare efectuate de către reclamant în luna august 2020, în baza O.U.G. nr. 117/2020. Prin sentința civilă nr. 2193 din 2 aprilie 2021, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați. Prin sentința civilă nr. 112 din 8 iunie 2021, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ fiscal a admis excepția necompetenței acestei instanțe și a dispus declinarea judecății în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 704 din 1 octombrie 2021, Tribunalul Brăila, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtelor Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila să plătească reclamantului Cabinet Medical Veterinar "A." suma de 10.000 RON fără TVA, aferentă lunii august 2020. Pârâtele au fost obligate să plătească reclamantului suma de 900 RON, cu titlu de cheltuieli judecată.

Soluționarea conflictului negativ de competență Prin încheierea din 12 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă s-a dispus declinarea soluționării apelului în favoarea secției a II-a civile a aceleiași instanțe. Prin decizia civilă nr. 75 din 9 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă (cauza fiind înregistrată pe rolul acestei secții sub nr. x/2021*) s-a dispus declinarea competenței de a soluționa apelul în favoarea secției I civile a aceleiași curți, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între secții și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți pentru pronunțarea regulatorului de competență. Prin decizia civilă nr. 1469 din 14 iunie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a stabilit competența de soluționare a apelului în favoarea secției I civile a Curții de Apel Galați. Pe rolul Curții de Apel Galați - secției I civilă cauza a fost înregistrată sub nr. x/2021.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel Prin decizia civilă nr. 23/A din 15 februarie 2023, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis apelurile declarate de pârâte împotriva sentinței civile nr. 704 din 1 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Brăila, secția I civilă, a schimbat în parte sentința apelată și, în rejudecare, a respins acțiunea ca nefondată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Calea de atac declarată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 23/A din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs Cabinet Medical Veterinar C.M.V. "A.", prin care a solicitat, în principal, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorie, iar, în subsidiar, a solicitat rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii.

Apărări formulate în cauză În termen legal, intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, în termen legal, și intimata Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Analizând excepția inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu prevederile art. 457 C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv. Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalității consfințit prin art. 457 C. proc. civ. și art. 129 din Constituție. Dispozițiile art. 482 alin. (1) și (2) C. proc. civ. reglementează obiectul recursului, stipulând astfel:,,(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." De asemenea, potrivit art. 27 din același cod, "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul." Litigiul pendinte are ca obiect acțiunea în pretențiile izvorând din contractele de concesiune nr. x din 15 octombrie 1999 și nr. 278 din 15 octombrie 1999, încheiate între reclamant și pârâta Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila, având ca obiect prestarea serviciilor sanitar-veterinare pe raza circumscripției sanitar-veterinare de asistență Movila Miresei, județul Brăila. Rezultă astfel că pretențiile solicitate decurg din executarea unui contract administrativ, fiind incidente prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care la art. 1 alin. (2) stipulează că acest act normativ "se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor." Înalta Curte constată că obiectul cauzei face parte din categoria celor prevăzute la art. 53 alin. (1 1 ) din Legea nr. 101/2016, care prevede: "Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul." Pentru astfel de cauze, legiuitorul a prevăzut expres în cuprinsul art. 55 alin. (3 1 ) din Legea nr. 101/2016, forma aplicabilă speței în raport cu data introducerii acțiunii - 1 februarie 2021, că "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1) 1 poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară." Prin urmare, fiind pronunțată în faza apelului, într-un litigiu dintre cele la care se referă art. 53 alin. (1 1 ) din Legea 101/2016, decizia civilă nr. 23/A din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, secția I civilă este o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant împotriva deciziei nr. 23A din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, soluție față de care nu se mai impune analizarea motivelor de recurs invocate în cauză.