ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2417/2023

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de 50.000 euro reprezentând daune morale pentru prejudiciul, care i-a fost cauzat prin declarațiile mincinoase făcute atât în fața instanței de judecată la data de 11.05.2016, cât și ulterior, în fața organelor de cercetare penală la data de 27.08.2018. În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 1349, art. 1357 C. civ.

Hotărârea pronunțată de prima instanță Prin sentința civilă nr. 1351 din 10 mai 2022, Tribunalul Ilfov, secția Civilă a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu această pârâtă, ca neîntemeiată.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel Prin decizia civilă nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1351/10.05.2022, pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A.. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a expus pe larg punctul său de vedere cu privire la fapta ilicită presupus a fi fost săvârșită de intimata-pârâtă, prin declarațiile "mincinoase" date în fața Judecătoriei Cornetu, în dosarul nr. x/2015, precum și în fața organelor de urmărire penală. Astfel, a arătat că a suferit un șoc la auzul declarațiilor date de intimata-pârâtă, intrând în depresie, șoc care i-a afectat starea de sănătate. Totodată, a susținut că declarațiile intimatei i-au afectat imaginea, demnitatea și onoarea, recurentul fiind persoană publică și având numeroase apariții televizate. Începând cu pagina 3 din memoriul de recurs și până la pagina 7, recurentul-reclamant a arătat în ce au constat declarațiile date de intimata-pârâtă și cum, în opinia acestuia, au fost în mod greșit evaluate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2015, dar și în cauza pendinte, iar în ultimele două pagini din memoriul de recurs, recurentul a detaliat prejudiciul suferit.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând totodată că prin memoriul de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva deciziei atacate, ci numai critici de netemeinicie. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând recursul, în raport de excepția nulității, invocată de intimată, prin întâmpinare, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ. În cauză, prin decizia civilă nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A.. Un examen atent al aspectelor critice inserate în cererea de recurs reliefează că motivele invocate de recurent vizează modalitatea de evaluare a probelor administrate în dosar. Astfel, se reține că argumente precum împrejurarea că este greșită aprecierea instanței de apel în sensul că mărturia intimatei, deși înlăturată ca nesinceră, nu înseamnă, automat, că este mărturie mincinoasă sau cea referitoare la dovedirea legăturii de cauzalitate dintre fapta intimatei și problemele de sănătate invocate de recurent, precum și cele referitoare la situație de fapt reținută în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, dosar soluționat definitiv, excedează cadrului procesual în care se desfășoară judecata în recurs, întrucât reprezintă chestiuni de netemeinicie ce nu pot fi analizate în această etapă procesuală, în care instanța de control judiciar este învestită exclusiv cu analiza legalității hotărârii judecătorești. În realitate, recurentul-pârât nu a formulat critici care să se grefeze pe raționamentul curții de apel ce a determinat respingerea apelului promovat de către aceasta și care să tindă a demonstra nelegalitatea judecății finalizate prin decizia recurată, motivele de recurs invocate antamând aspectele ce țin de situația de fapt. Astfel, aspectele critice expuse prin cererea de recurs vizează pretinsa apreciere eronată a instanței cu privire la caracterul mincinos al declarațiilor date de intimata-pârâtă în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu. Totodată, lecturarea memoriului de recurs relevă că începând cu pagina 3 până la finalul declarației de recurs, recurentul a prezentat în ce au constat declarațiile date de intimata-pârâtă, făcând referire la probele administrate în dosarul nr. x/2015, respectiv declarațiile intimatei-pârâte și cele ale numitei C., tinzând astfel la o cenzurare a aprecierii date de instanțele de fond mijloacelor de probă și la o devoluare a fondului litigiului, aspect care excedează limitelor controlului judiciar posibil a fi exercitat în recurs, circumscris verificării legalității, nu și temeiniciei hotărârii atacate, din perspectiva motivelor de recurs prevăzute expres și limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Este de reamintit că atributul stabilirii situației de fapt și al aprecierii probelor aparține în mod exclusiv instanțelor de fond, nefiind permisă o substituire în prerogativele determinate de lege, câtă vreme obiectul și scopul recursului sunt reglementate, în mod imperativ, de dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii pronunțate de instanța de apel și încadrarea acestora în cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul judiciar eficient. Așadar, obiectul recursului constituindu-l decizia civilă 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de respingere a apelului, ca nefondat, așa încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări. Pentru aceste considerente, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE,