ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2323/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 15 aprilie 2021 pe rolul Tribunalului București, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin acțiunile și afirmațiile ce i-au lezat demnitatea, onoarea, imaginea profesională și dreptul la sănătate fizică și psihică, prin plata sumei de 100.000 euro (492.260 RON, la cursul de schimb BNR de 4,9226/1 euro), cu titlu de daune morale. A mai solicitat și ca pârâtul să fie obligat la încetarea încălcării și să îi fie interzise pe viitor asemenea fapte, de natură a aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei ce privesc ocrotirea personalității umane-onoare, a demnității și imaginii profesională și, de asemenea, să fie obligat la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare de largă răspândire.

Hotărârea pronunțată de prima instanță: Prin sentința civilă nr. 1837 din 3 decembrie 2021, Tribunalul București a anulat, ca netimbrat, capătul de cerere privind pretinsa încălcare a dreptului la sănătate fizică și psihică și a respins, în rest, cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel: Prin decizia civilă nr. 1126A din 13 iulie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1837 din 3 decembrie 2021 a Tribunalului București.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 1126A din 13 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pârâtul B. a declarat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât a arătat că atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București i-au dat câștig de cauză, însă "hotărârile sunt greșite și motivările la fel pentru că judecătorii au fost în eroare tot timpul din cauza lui A. care a prezentat eronat pe tot parcursul judecății cauza sa, cauză care nu este reală". În continuare, recurentul-pârât expune ample considerații cu privire la situația de fapt existentă într-o cauză penală, inițiată urmare a plângerii penale formulate împotriva reclamantei din speță.

Apărările formulate în cauză: Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, comunicată, invocând excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor. Recurentul-pârât a depus răspuns la întâmpinare, prezentând aspecte ce țin de fondul litigiului.

Procedura în fața instanței de recurs: Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (15 aprilie 2021), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 28 noiembrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare cu prioritate asupra excepției nulității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs. Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Aspectele evidențiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În cuprinsul cererii ce a învestit Înalta Curte, indicând formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat doar că înțelege să declare recurs, prezentând ample considerații cu privire la situația de fapt existentă într-o cauză penală, inițiată urmare a plângerii penale formulate împotriva reclamantei. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept (civil) incidente cazului concret dedus judecății. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii. Formularea unei cereri lipsite de orice pretenție concretă care să poată fi dedusă judecății și în raport de care instanța să se poată pronunța, limitată la relatarea aspectelor conflictuale existente între părți, aspecte ce fac obiectul unei cercetări penale, fără o argumentare a incidenței vreunui anumit motiv de casare, cerere privată de elementele de fapt și de drept necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate fi reținută ca fiind o motivare a căii de atac în sensul prevăzut de lege. Motivarea recursului înseamnă expunerea tuturor motivelor pentru care instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi însă încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege. În aceste condiții, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.