ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2285/2023

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la 18 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat anularea hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a B. Mehedinți, prin care a fost respinsă contestația împotriva hotărârii nr. 5 din 3 septembrie 2021 a Consiliului Politic al Organizației Județene B. Mehedinți, fiind confirmată hotărârea nr. 1 din 13 februarie 2021 a Organizației B. Stângăceaua, precum și anularea hotărârii nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj a B., prin care a fost respins recursul împotriva hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a B. Mehedinți.

Prin sentința civilă nr. 32 din 7 iunie 2022, Tribunalul Mehedinți a respins contestația ca neîntemeiată, împotriva acestei soluții declarând apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 422 din 8 decembrie 2022, Curtea de Apel Craiova a admis apelul și a schimbat sentința apelată, în sensul că a admis contestația și a anulat hotărârea nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a B. Mehedinți, precum și hotărârea nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj a B., cu consecința repunerii în situația anterioară.

Împotriva aceste decizii civile, la 13 februarie 2023, a declarat recurs pârâtul B.-Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj.

La termenul din 23 noiembrie 2023, Înalta Curte a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului și a rămas în pronunțare asupra acesteia, constatând că se impune a fi analizată cu prioritate față de excepția nulității recursului.

Având a se pronunța prioritar asupra excepției inadmisibilității recursului, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:

Intimatul-reclamat a supus controlului judecătoresc hotărârea nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a B. Mehedinți, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva hotărârii nr. 5 din 3 septembrie 2021 a Consiliului Politic al Organizației Județene B. Mehedinți, fiind confirmată hotărârea nr. 1 din 13 februarie 2021 a Organizației B. Stângăceaua, precum și hotărârea nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj a B., prin care a fost respins recursul împotriva hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a B. Mehedinți, demersul judiciar fiind întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Acest text a fost declarat neconstituțional prin decizia nr. 530/12.12.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 23/13.01.2014, Curtea Constituțională reținând că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri, aduce atingere substanței dreptului de acces la justiție și se află într-un raport evident antinomic cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența aferentă.

Ca urmare a deciziei de neconstituționalitate nr. 530/12.12.2013 și în lipsa unei reglementări exprese, pentru rațiuni de analogie (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet), cererile în justiție având ca obiect anularea hotărârii de excludere dintr-un partid politic revin spre soluționare instanțelor de judecată și sunt supuse regimului juridic al căilor de atac, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 14/2003.

În această ordine de idei, art. 21 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele:

"(1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2). (2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). (3) Curtea de Apel București va examina apelul în ședință publică, în cel mult 15 zile de la înregistrare. (4) Decizia Curții de Apel București este definitivă."

De asemenea, art. 25 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele:

"(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21". În continuare, art. 26 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele: "(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul București se va pronunța asupra acesteia. (3) Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. (4) Curtea de Apel București se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."

Din coroborarea acestor dispoziții legale speciale, se constată că, în materia partidelor politice, tribunalul judecă în primă instanță, iar curtea de apel judecă în apel și pronunță o decizie definitivă. În acest sens, dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, printre altele, hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Ca atare, deciziile definitive pronunțate în această materie specială nu sunt supuse recursului, astfel că are caracter inadmisibil o atare cale extraordinară de atac, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă (decizia civilă nr. 125/26.01.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 281/16.02.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 362/01.03.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 757/09.05.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021).

În acest sens, dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare atât a principiului legalității, cât și a principiului egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având obligația de a formula căile de atac, pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor sale, numai în condițiile legii.

Totodată, liberul acces la justiție nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că art. 6 din Convenție nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiției și evitarea aglomerării instanțelor de recurs (de exemplu, cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).

Față de aceste considerente, constatând că decizia instanței de apel nu este supusă căii de atac a recursului, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

În ceea ce privește cererea intimatului-reclamant de obligare a recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte o va respinge ca nefondată, întrucât la dosar nu au fost depuse documente justificative, care să ateste existența și întinderea cheltuielilor de judecată pretins efectuate în recurs, astfel cum impun dispozițiile art. 452 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B. - Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj împotriva deciziei civile nr. 422 din 8 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2023.