ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2148/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2148/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 15 noiembrie 2023
Deliberând asupra contestației în anulare, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
La 9 martie 2023, pe rolul instanței a fost înregistrată contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 281 din 20 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.
Contestatorul a solicitat constatarea nulității absolute a tuturor hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2019, întrucât i-a fost încălcat dreptul de proprietate.
În motivare, a susținut că instanțele au încălcat dispozițiile legale, iar hotărârile au fost pronunțate fără judecarea cauzei. De asemenea, contestatorul a făcut trimitere la înscrisurile pe care le-a depus ca probă.
Contestația în anulare nu a fost motivată în drept
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând contestația în anulare, sub aspect formal, din perspectiva excepției tardivității invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări care ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit dispozițiilor art. 506 alin. (1) C. proc. civ.: "Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de 1 an de la data la care hotărârea a rămas definitivă".
Termenul de 15 zile pentru exercitarea contestației în anulare este un termen legal imperativ, astfel încât neexercitarea căii de atac înăuntrul termenului prevăzut de lege se sancționează cu decăderea, partea interesată nemaiputând folosi calea de atac, iar termenul de un an este un termen limită, înăuntrul căruia trebuie să aibă loc comunicarea hotărârii definitive către partea interesată și, totodată, aceasta să exercite contestația în anulare împotriva acestei hotărâri.
În cauza pendinte, decizia nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2019, ce face obiect al contestației în anulare, a fost comunicată petentului la 22 decembrie 2021 .
Prin urmare, raportat la data comunicării hotărârii contestate, termenul în care putea fi introdusă contestația în anulare s-a împlinit la 7 ianuarie 2022, dată calculată în raport cu dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cu care "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".
Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că partea a exercitat contestația în anulare la 3 martie 2023, după împlinirea termenului prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 185 C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură efectuat peste termen, este lovit de nulitate."
Pentru considerentele expuse, întrucât contestația în anulare a fost declarată după împlinirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 506 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă calea de atac, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2023.