ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1844/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Analizând recursul, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității căii de atac, reținând și prevederile art. 499 teza finală din C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului

Prin acțiunea înregistrată la 17 martie 2014, pe rolul Tribunalului Călărași, secția civilă, sub dosarul nr. x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată Spitalul Județean de Urgență Călărași pentru a fi obligat la plata sumei de 100.000 euro, cu titlul de despăgubiri.

Prin sentința civilă nr. 926 din 14 octombrie 2014, Tribunalul Călărași, secția civilă a respins cererea în pretenții formulată de reclamantul A. împotriva pârâtului Spitalul Județean de Urgență Călărași.

Prin decizia civilă nr. 544A din 10 noiembrie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă a respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 926 din 14 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Călărași.

Prin decizia civilă nr. 625 R din 21 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 926 din 14 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Călărași.

Prin decizia civilă nr. 1051 din 13 mai 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 625R din 21 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Prin decizia civilă nr. 105R din 9 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 625R din 21 octombrie 2020, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020.

Împotriva deciziei civile nr. 105R din 9 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a formulat recurs reclamantul A..

La 4 mai 2023, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost analizat în complet de filtru, dispunându-se comunicarea acestuia părților din cauză.

Prin raport s-a reținut că hotărârea recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Raportul a fost comunicat părților la 10 și 17 mai 2023 .

Recurentul a depus punct de vedere la raport la 18 mai 2023.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul formulat de reclamantul A. în raport cu excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, ce se impune a fi analizată cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv.

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în caz contrar încălcându-se principiul legalității consfințit prin art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituție.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 483 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. reglementează obiectul recursului, stipulând astfel:,,(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

De asemenea, conform prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., hotărârile pronunțate în recurs sunt definitive, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Obiect al recursului exercitat în litigiul pendinte este decizia civilă nr. 105R din 9 februarie 2022, prin care Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 625R din 21 octombrie 2020, pronunțată de aceeași instanță.

Înalta Curte constată că recurentul supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluționată o altă cerere de recurs, în sensul respingerii recursului ca inadmisibil - hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale enunțate, este definitivă, nefiind susceptibilă de reformare pe calea recursului.

Prin urmare, întrucât recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive (pronunțate în soluționarea unui alt recurs), Înalta Curte reține că prezenta cale de atac este inadmisibilă, fiind un recurs la recurs.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 105R din 9 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 105R din 9 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2023.