ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1707/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni, în data de 5 februarie 2019, sub nr. x/2019, așa cum a fost precizată în data de 16 aprilie 2019, reclamantul a formulat, în contradictoriu cu pârâții Comuna Baia, prin primar, Prefectul Județului Suceava și Președinte al Comisiei județene Suceava de fond funciar, Comisia locală Baia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin Președintele Comisiei locale Primarul Comunei Baia, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, prin Președintele Comisiei și Prefectul Județului Suceava, precum și Primarul Comunei Baia, acțiune în revendicare, iar în subsidiar acțiune funciară, bazată pe excepția de strictă interpretare dată de art. 11 alin. (2)

1

și de art. 27 alin. (2)

1

din Legea 18/1992 modificată prin Legea nr. 247/2005.

Astfel, solicită a se declara/constata inexistența din punct de vedere juridic, pentru lipsa condiției ca, pentru a fi devenit proprietară Comuna Baia pe terenul ce face obiectul Titlului de proprietate nr. x/2009, aceasta trebuia să fi dobândit subolul - de la 0,0 cm până la 25 cm adâncime și solul "pământului/terenului de la 25 cm la 50 cm, iar dacă se va respinge această pretenție, solicită să se declare/constate nulitatea absolută a procesului-verbal din 19.08.1922 emis de Comisia de expropriere Boroaia și a Hotărârii nr. 48/ martie 1932 a Comisiei de expropriere Suceava, în ce privește exproprierea pe lângă pădurea pe picior având aria de 287 ha de la societatea "Forestieră Baia" și a ariei de 287 ha sol + subsol: 150 ha sol+subsol la "Dealul Bogății" la "Prisosul Bogății" + 37 ha sol+ subsol la "Plopșor" la "Dealul Bogății" și 100 ha la "Dealul Boului", sol+subsol, loturile fiind situate în sat Bogata din Comuna Baia, județul Suceava, fost Baia loturi reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia", de ing. A. în anul 1944, reprodus după ce s-au notat pe acesta punctele din Carte de hotărnicie a "Pădurei Baea"/1923 de ing. C. Dumbrava, micșorat de expert ing. B. - Anexa... și conform cu cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului", scara 1: 5000 - Anexa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Deosebit de aceasta, reclamantul a mai solicitat să se declare/constate inexistența, din punct de vedere juridic, pentru lipsa condiției că, pentru a fi devenit proprietară Comuna Baia pe terenul ce face obiectul titlului de proprietate nr. x/2009, aceasta trebuia să fi dobândit subsolul și solul "pământului"/terenului, iar dacă se va respinge această pretenție, să se declare/constate nulitatea absolută și a titlului de proprietate nr. x/2009 emis în favoarea "Primăria Baia-islaz Comunal" și a actelor juridice subsecvente (Proces-verbal de punere în posesie nr. x/27.06.2009; HCJ nr. 585/17.09.2009; tabel nr. 4432/24.06.2009, privind constituirea dreptului Comunei Baia asupra terenului în litigiu, de 287 ha descris mai sus, compus din sol și subsol, fiind inexistent dreptul de proprietate al Comunei Baia în baza Legii agrare de la 1921 și a Statului în a baza Decretului nr. 83/1949 asupra solului/suprafeței și a subsolului/suprafeței loturilor de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" din sat Bogata comuna Baia) și de 100 ha din jud. Suceava, loturi reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus după ce s-au notat pe acesta punctele din Cartea de hotărnicie a "Pădurei Baea"/1923 de ing. C. Dumbravă, micșorat de expert ing. B. -Anexa... și conform cu cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 - Anexa…, solul/"suprafața" nefiind preluat cu PV/19.08.1922 și cu Hot 48/1923 iar subsolul/"suprafața" neputând a fi fost preluat de fostul proprietar (societatea "Forestieră Baia") conform art. 24 din Legea agrară de la 1921, dreptul asupra solului și subolului imobilului "Pădurea Baia" trecând prin efectul Jurnalului 19477/4.10.1943, de care face vorbire Actul de Adjudecare nr. 80/1943 coroborat cu Actele de vânzare-cumpărare încheiate între C. și societatea "Forestieră Baia" autentificate sub numerele x/1021 și y/1921-anexele... .

Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor să recunoască și să respecte dreptul actual de proprietate al său, proprietar-neposesor asupra solului/"suprafeței", începând de la 0,0 cm până la 25 cm adâncime, al celor 2 loturi de teren reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus și redus de expert ing. B. -Anexa... și conform cu cele 2 planuri "Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 -Anexele . . . . . . . . . . . .privind: a) lotul I de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul", situate în județul Suceava) și b) lotul x de 100 ha de la "Dealul Boul", sat Bogata, Comuna Baia, posesoare-neproprietară asupra solului/"suprafața" nefiind expropriată cu PV/19.08.1922 a Comisiei de expropriere Boroaia și cu Hotărârea nr. 48/1923 a Comisiei județene de expropriere Suceava, solul nefiind preluat nici de CAP Baia și nici de Stat în baza Decretului nr. 83/1949.

Deosebit de aceasta, a solicitat obligarea pârâtelor să recunoască și să respecte dreptul actual de proprietate al său asupra subsolului/"subfeței" începând de la 25 cm până la 50 cm în adâncime, ale celor două loturi de teren reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus și micșorat de expert ing. B. -Anexa... și conform cu cele două planuri:

"Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 -Anexa . . . . . . . . . . .: privind a) lotul x de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul", ambele din sat Bogata comuna Baia și b) lotul x de 100 ha de la dealul Boul, sat Bogata, Comuna Baia, subsolul/subfață" rămânând ope legis, conform art. 24 din Legea agrară de la 1921, în proprietatea exclusivă a societății "Forestiera Baia" așa cum le deținea aceasta în baza pct. 1 a) și b) și pct. 2 din Act de dare-cumpărare autentificat sub nr. x/1921, iar subsolul nefiind preluat de CAP Baia și nici de Stat în baza decretului 83/1949.

A mai solicitat, în temeiul art. 563 și următoarele C. civ., obligarea Comunei Baia, posesoare-neproprietară asupra solului, subsolului celor două loturi de teren de 287 ha, a) de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" din sat Bogata comuna Baia) și b) de 100 ha prezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus după ce s-au notat pe acesta punctele din Carte de hotărnicie a "Pădurei Baea"/1923 de ing. C. Dumbravă, micșorat de expert ing. B. - Anexa... și actualizate de cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului", scara 1: 5000 - Anexa . . . . . . . . . ., să lase în deplină proprietate și posesie a sa, proprietar-neposesor, în baza Jurnalului de adjudecare definitivă nr. 19477/4 octombrie 1943 emis de Tribunalul Ilfov, secția Notariat și a celor două acte de vânzare-cumpărare autentificate sub numerele: x/1921 și y/1921 de Tribunalul Iași, secția a III-a, respectiv: solul/« suprafața», începând de la 0,0 cm până la 25 cm adâncime și subsolul/« subfața» începând de la 25 cm până la 50 cm, în adâncime a loturilor de teren: a) de l87 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" din sat Bogata comuna Baia: b) de 100 ha la coasta "Dealului Boul" din sat Bogata comuna Baia, loturi reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus după ce s-au notat pe acesta punctele din Carte de hotărnicie a "Pădurei Baea" 1923 de ing. C. Dumbravă, micșorat de expert ing. B. - Anexa... și conform cu cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 -Anexa . . . . . . . . . ., solul + subsolul celor două loturi fiind preluate fără titlu de Comuna Baia/Stat, în vreme ce au rămas în drept proprietatea antecesorilor săi, de la 1922 până în prezent, exercitând posesia corpore alieno; cu dreptul locuitorilor Comunei Baia a folosi gratuit solul/« suprafața» celor două loturi de teren pentru pășunat.

În subsidiar, dacă se va respinge capătul de cerere nr. x și după soluționarea capetelor de cerere 1, 2 și 3, a solicitat, în baza excepției de strictă interpretare dată de art. 11 alin. (2)

1

și art. 27 alin. (2)

1

din Legea nr. 18/1991 coroborate cu art. 1 alin. (1) din Primul Protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO și a art. 46 alin. (1) CEDO cu referire la paragraful 136 din decizia M. Atanasiu și alții contra României, obligarea Prefectului Județului Suceava să emită pe numele său și având în vedere titlul de proprietate asupra imobilului «Pădurea Baia», Jurnalul nr. 19477/4 oct. 1943 consolidat prin ultimul alineat de la pagina 17 din Act de adjudecare 80/1943 ale Tribunalului Ilfov, secția Notariat, Jurnalul 119477/1943 coroborându-se cu cele două Acte de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/1921 și y/1021 de Tribunalul Iași, secția a III-a, titlul de proprietate pentru loturile de teren (sol și subsol: a) de 187 ha, compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" și b) de 100 ha la "Dealul Boului", din sat Bogata comuna Baia, reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus și micșorat de expert ing. B. -Anexa... și conform cu cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului", scara 1: 5000 - Anexele…

Totodată, a solicitat obligarea Comisiei județene de fond funciar să depună toate diligențele față de Comisia locală de fond funciar Baia, ca Prefectul județului Suceava să fie în măsură să emită Titlul de proprietate pe numele său, în baza art. 27 alin. (2)

1

din Legea nr. 18/1992 modificată prin Legea nr. 247/2005, pentru loturile de teren (sol și subsol): a) de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" din sat Bogata comuna Baia și b) de 100 ha la "Dealului Boul" din sat Bogata comuna Baia, loturile nefiind proprietate cooperatistă a CAP Baia și nici a Statului, fiind reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus și micșorat de expert ing. B. - Anexa... și conform cu cele două planuri "Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 - Anexele . . . . . . . . . ., cu dreptul locuitorilor din Comuna Baia de a folosi gratuit terenul compus din loturile menționate pentru pășunat.

În consecință, a solicitat obligarea Primarului Comunei Baia să îi înmâneze Titlul de proprietate emis de Prefectul județului Suceava în temeiul art. 27 alin. (2)

1

din Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005 și în baza hotărârii ce se va pronunța, având în vedere Jurnalul nr. 19477/4 octombrie 1943 consolidat prin Actul de adjudecare nr. 80/1943 ale Tribunalului Ilfov, secția Notariat și cele 2 Acte de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/1921 și nr. y/1921 de Tribunalul Iași, secția a III-a, privitor la loturile de teren (sol și subsol): a) de 187 ha (compus din 150 ha la locul "Prisosul Bogății" și din 37 ha în continuare la locul "Plopșorul" și b) de 100 ha la "Dealul Boul", din sat Bogata comuna Baia reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing A. la 1944, reprodus și micșorat de expert ing B. -Anexa... și conform cu cele două planuri:

"Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1: 5000 -Anexele…

Deosebit de aceasta, a mai solicitat a se dispune ca, până la executarea capătului de cerere nr. 3), sau 4)- 5) de mai sus, hotărârea să constituie titlu pe solul și pe subsolul celor 2 loturi de teren în litigiu, reprezentate în planul anexat la Amenajamentul "Pădurii Baia" de ing. A. la 1944, reprodus după ce s-au notat pe acesta punctele din Carte de hotărnicie a "Pădurei Baea"/1923 de ing. C. Dumbravă, micșorat de expert ing. B. - Anexa... și conform cu cele două "Plan de amplasament și delimitare a imobilului", scara 1: 5000 - Anexa, cu cheltuieli de judecată.

Totodată, reclamantul a arătat că renunță la motivele din cererea principală privind opunerea pe cale de motive a autorității de lucru judecat a considerentelor de la paginile 14-18 ale sentinței nr. 993/2012 pronunțată în dosarul nr. x/2010. Dacă va fi cazul, a rătat că va folosi ca mijloc de apărare aceste considerente, dar câtă vreme Comuna Baia și Statul nu au preluat cu titlu subsolul și solul "pământului expropriat" la 1922-1923 pentru "înființare de islaz comunal" pentru satele Bogata și Baia din Comuna Baia, județul Suceava, el nu are interes să invoce autoritatea de lucru judecat a unor considerente ce fac parte dintr-o hotărâre dată în privința părților ce au doar același nume/denumire, dar acționează și sunt acționate în altă calitate de drept substanțial, într-o acțiune cu altă cauză și care are alt obiect decât cele din dosarele numerele x/2006, y/2010, z/2015, w/2015 și 2164/227/2017, la care s-a atașat dosarul nr. x/2018.

În ce privește ultimul dosar, a arătat că nu s-a judecat chestiunea litigioasă legată de inexistența exproprierii subsolului și solului celor 2 loturi de 187 și de 100 ha, ca în prezentul dosar, în care a învestit instanța cu capetele de cerere din cererea întregitoare/modificatoare, ce nu au fost supuse tranșării până în prezent de către justiție.

De asemenea, a mai arătat că renunță la orice alte pretenții și motive din cererea principală ce sunt altfel formulate decât în cererea întregitoare/modificatoare din data de 16 aprilie 2019, la care a atașat memoriul modificat, după renunțarea arătată.

În drept, reclamantul a invocat art. 138, art. 139 C. proc. civ., art. 6 alin. (1) CEDO, pentru admiterea conexității și litispendenței; pe fond: art. 53 alin. (2), art. 11 alin. (2)

1

și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 247/205; art. III lit. a) Legea nr. 169/1997 cu Legea nr. 247/2005.

Prin sentința civilă nr. 1656 din 12 noiembrie 2019, Judecătoria Fălticeni a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Fălticeni și a declinat competența de soluționare a cererii la Tribunalul Suceava.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava, în data de 27 noiembrie 2019.

Prin sentința civilă nr. 334 din 02 iunie 2020, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins cererea formulată de către reclamantul D., în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, Prefectul Județului Suceava, Comisia comunală de fond funciar Baia, Comuna Baia, prin primar și Primarul comunei Baia, ca nefondată.

Prin decizia nr. 203 din 16 martie 2021, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis apelul declarat de reclamantul D., împotriva sentinței civile nr. 334 din 2 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, intimați fiind Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, Prefectul Județului Suceava, Comisia locală de fond funciar Baia, Comuna Baia, prin primar și Primarul Comunei Baia; a anulat în tot sentința civilă nr. 334/2.06.2020 a Tribunalului Suceava și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, în data de 6 mai 2021, sub nr. x/2019*.

Prin sentința nr. 1970 din 25 octombrie 2021, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul D. în contradictoriu cu pârâții Prefectul Județului Suceava, Comisia județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Baia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comuna Baia, prin primar și Primarul Comunei Baia.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava, secția I civilă, în 3 decembrie 2021, reclamantul D. a formulat o cerere de completare a sentinței civile nr. 1970 din 25 octombrie 2021 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

În data de 18 ianuarie 2022, reclamantul D. a formulat o cerere de introducere în cauză ca reclamant a succesoarei cu titlu particular/având-cauză a reclamantului, a doamnei E., actuală proprietară pe 0,6120 ha din Lotul nr. x de 187 ha, și planului de la Anexele 1.4 și II; V-V.2 la cererea din dosar - linia subliniată cu roșu din plan - în baza contractului de donație autentificat sub nr. x/19.08 - Anexa I-I.3 la cererea din dosar.

Prin sentința nr. 91 din 25 ianuarie 2022, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul D., privind completarea sentinței civile nr. 1970 din 25 octombrie 2021 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu pârâții Prefectul județului Suceava, Comisia județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Baia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comuna Baia, prin primar și Primarul Comunei Baia.

Prin decizia nr. 1012 din 27 septembrie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul D. împotriva sentinței civile nr. 1970 din 25 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă.

Prin decizia nr. 1013 din 27 septembrie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul D. împotriva sentinței civile nr. 91 din 25 ianuarie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă.

4.1. Prin cererea de recurs formulată împotriva deciziei nr. 1012 din 27 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 7 C. proc. civ., recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la o altă curte de apel, iar în subsidiar la Curtea de Apel Suceava.

În dezvoltarea recursului, recurentul a susținut că decizia recurată încalcă dispozițiile art. 431 alin. (2) și art. 432 C. proc. civ., precum și dispozițiile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul nr. x/2010, lămurită prin decizia nr. 308/2016 și decizia nr. 291/2010 a Tribunalului Suceava, precum și efectul pozitiv al sentinței nr. 2543/14.12.2015, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2015, a deciziei nr. 203/16.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, a sentinței nr. 2125/2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2009 și a deciziei nr. 1957/2013 a Tribunalului Suceava.

A mai arătat recurentul că decizia recurată încalcă autoritatea de lucru judecat a procesului-verbal din 19 august 2022 emis de Comisia Boroaia și a Hotărârii nr. 48/ martie 1923 emisă de Comisia de expropriere județeană Suceava, precum și a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din "blocul de convenționalitate".

În continuare, recurentul a susținut că raportat la art. 431 alin. (2) C. proc. civ., instanța nu poate din oficiu să opună lucrul anterior judecat, ci doar art. 432, în aplicarea art. 431 alin. (1) din cod, permite și instanței să invoce excepția autorității de lucru judecat în orice stare a pricinii.

Or, instanța de apel, fără să fi fost învestită de părțile din apel, a opus lucrul anterior judecat și a respins calea de atac cu încălcarea art. 431 alin. (2) C. proc. civ., întrucât decizia nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău a statuat asupra altui obiect, respectiv asupra cererii de reconstituire a terenurilor, nu doar a solului și subsolului de sub islazul comunal înființat în locul celor 287 ha de pădure.

Așadar, prin opunerea efectului pozitiv al considerentelor deciziei nr. 903/2013, din oficiu de către instanță, contrar art. 431 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel a încălcat și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, decizia recurată a încălcat efectul pozitiv al sentinței nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău, sentință în care s-a făcut vorbire despre autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 291/2010 a Tribunalului Suceava, prin care s-a tranșat obiectul și câtimea cererii de reconstituire nr. x/07.09.2005.

Instanța de apel a apreciat, cu încălcarea autorității de lucru judecat, că reclamantul reiterează aceleași chestiuni soluționate prin considerentele deciziei nr. 903/2013, iar pretențiile din cauza pendinte se reduc la revendicarea pe drept comun, deși s-a apelat la restituirea potrivit legilor funciare în dosarul nr. x/2010.

În acest sens, recurentul a arătat că înțelege să dovedească contrariul cu sentința nr. 2543/2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2015 prin care s-a menținut dispozitivul sentinței nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra loturilor S 5 de peste 177 ha și S 6 de peste 85 ha.

Recurentul a susținut că soluționării pretențiilor din prezenta cauza nu li se opune chestiunea litigioasă judecată prin decizia nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău privind analizarea Actului de adjudecare nr. 80/1943 deoarece titlul pe care îl invocă în prezentul dosar este Jurnalul de adjudecare definitivă nr. 19477/3.10.1943 a Tribunalului Ilfov și cele două acte de vânzare-cumpărare de la 1921 față de care este având-cauză, ca și autorul său.

Prin urmare, cât timp a dedus un alt titlu asupra bunului, curtea de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 903/2013 lămurită prin decizia nr. 308/2016 pentru că Tribunalul Bacău nu a tranșat pe fond chestiunea exproprierii din cele peste 3500 ha de pădure a suprafeței de 287 ha de pădure, a 287 ha sol și/sau 287 ha subsol, și nici nu a a analizat chestiunea efectului juridic de dobândire în anul 1943 a peste 3500 ha de sol și peste 3500 ha de subsol prin efectul Jurnalului de adjudecare definitivă nr. 19477/1943 și a celor două acte juridice de vânzare-cumpărare din 1921 față de care recurentul este având-cauză. Deci prin decizia nr. 903/2013 nu a fost judecată pe fond chestiunea interzicerii exproprierii de subsol și nici chestiunea că nu s-a expropriat cu procesul-verbal din 1922 și hotărârea nr. x/1932 solul de sub pădurea expropriată.

Instanța de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat și a deciziei nr. 291/2010 a Tribunalului Suceava, menționată în considerentele sentinței civile nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni privind calificarea cu autoritate de lucru judecat de către Tribunalul Suceava a obiectului cererii de reconstituire nr. x/07.09.2015.

A mai arătat recurentul că instanța de apel a încălcat și autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 203/16.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, a sentinței nr. 2125/2011 a Judecătoriei Fălticeni și a deciziei nr. 1957/2013 a Tribunalului Suceava, hotărâri care au fost depuse ca anexe la cererea de introducere în cauză a doamnei E..

Recurentul a mai susținut că decizia recurată încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor de expropriere, respectiv a procesului-verbal din 19 august 1922 emis de Comuna Boroaia și a hotărârii nr. 48/ martie 1923 emisă de Comisa de expropriere județeană Suceava, ce se bucură de opozabilitate erga omnes și de putere de lucru judecat întocmai ca o hotărâre judecătorească.

A mai arătat recurentul că prin decizia recurată i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, i s-a refuzat admiterea unei cereri de probe spre a-și dovedi pretențiile, s-a refuzat cererea de introducere în cauză pentru a se prelua calitatea procesuală de către o altă persoană pentru a se garanta aplicarea considerentelor deciziilor din blocul de convenționalitate.

În susținerea motivului de casare privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, recurentul a arătat că instanța de apel a expropriat în anul 2022 ce nu s-a expropriat în perioada 1922-1923 și a denaturat raporturile juridice dintre părțile contractului din 1943.

Referitor la motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susținut că instanța de apel a încălcat art. 22 alin. (2) C. proc. civ., refuzând să afle adevărul ca să se poată pronunța pe toate chestiunile deduse judecății, refuzând să judece pricina echitabil în baza motivelor de apel și deformând obiectul cererii principale, restrânse, precizate și modificate în 16 aprilie 2019, din revendicarea imobiliară a 287 ha de sol și a 287 ha subsol în revendicarea imobiliară a 287 ha de teren.

Instanța de apel a refuzat să respecte dreptul de proprietate actual realizat în anul 2006 în urma soluționării în parte a cererii nr. x/2005, prin emiterea HCJ nr. 1878/2006 a Comisiei județene Suceava, după ce a fost pus în posie în anul 2006 și s-a emis titlul de proprietate nr. x/2007 pe parcela de cca 0,6 ha.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut că decizia recurată conține motive străine de natura pricinii, acțiune în revendicare în principal, iar în subsidiar, acțiune de carte funciară. Recurentul a învederat că nu revendică un teren solicitat și pe calea dreptului comun și pe legea specială, ci revendică solul și subsolul, fără a tinde să eludeze autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău.

4.2. Prin cererea de recurs formulată împotriva deciziei civile nr. 1013 din 27 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2022, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Suceava.

În susținerea recursului, recurentul a arătat că decizia recurată a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, art. 6 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului din blocul de convenționalitate.

De asemenea, instanța de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat a considerentelor deciziei nr. 230/2021 a Curții de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, a sentinței nr. 2125/2011 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr. x/2009 și a deciziei nr. 1957/2013 a Tribunalului Suceava.

În ceea ce privește cererea de introducere în cauză a doamnei E., proprietară a parcelei de 0,6120 ha ce face parte din lotul de 187 ha cerut de recurent, instanța de apel nu a ascultat în mod corect observațiile și nu a procedat la un examen efectiv al mijloacelor și argumentelor sale, mai ales că a probat cu titlul de proprietate nr. x/2007 că are dreptul de a revendica parcela de 0,6120 ha, iar curtea de apel a refuzat să recunoască efectul tilului de proprietate emis în anul 2007 și al actului de donație din 19.08.2020, ambele acte juridice dovedind dreptul de proprietate cerut.

Instanța de apel deși a recunoscut că nu era inadmisibilă cererea de completare, a respins-o ca nefondată, deși putea să admită apelul în virtutea aplicării art. 6 alin. (1) C. proc. civ.

Recurentul a susținut că instanța de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, nu a aflat adevărul de fapt și de drept pentru a se putea pronunța efectiv asupra motivelor de apel deduse judecății, ceea ce atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., recurentul a susținut că instanța de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat a considerentelor deciziei nr. 230/2021 a Curții de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, a sentinței nr. 2125/2021 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr. x/2009 și a deciziei nr. 1957/2013 a Tribunalului Suceava.

În data de 08 februarie 2023, intimata Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În 23 februarie 2023, recurentul a depus răspuns la întâmpinare.

În 13 martie 2023, intimații Comisia locală Baia și Primarul Comunei Baia au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În 29 februarie 2023, recurentul a depus răspuns la întâmpinare.

În 05 aprilie 2023 Comisia județeană și Prefectul Județului Suceava au depus răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea apărărilor formulate de intimate.

În 28 aprilie 2023, recurentul a depus note scrise prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat a dispozitivului hotărârilor de expropriere, respectiv procesul-verbal din 19 august 1922 al Comisiunii de expropriere Ocolul Boroaia, hotărârea nr. 48/1923 a Comisiunii județene de expropriere a județului Suceava.

În 23 mai 2023, respectiv în 9 iunie 2023 în dosarul conexat, F. a formulat cereri de intervenție accesorie în sprijinului recurentului, invocând, în esență, aceleași aspecte prezentate de recurent prin calea de atac.

În 24 mai 2023, intimatul Prefectul Suceava a depus precizări cu privire la autoritatea de lucru judecat, iar în 22 septembrie 2023, F. a depus concluzii scrise și în 25 septembrie 2023 a depus dovada comunicării concluziilor scrise către părțile din prezenta cauză.

În 05 octombrie 2023, recurentul a depus concluzii scrise prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție și a probei cu înscrisuri, depuse de F..

În 11 octombrie 2023, intimatul Prefectul Județului Suceava a depus întâmpinare la cererea de intervenție, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, precum și admiterea excepției lipsei de interes cu privire la cererea de intervenție accesorie.

La aceeași dată, intimata Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare la cererea de intervenție accesorie, invocând excepția lipsei de interes.

În 17 octombrie 2023, recurentul a depus răspuns la întâmpinarea depusă de intimatul Prefectul Județului Suceava, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui intimat și a excepției lipsei de interes a F..

În data de 19 octombrie 2023, recurentul a depus concluzii scrise.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia nr. 1012/27.09.2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu prioritate, față de conținutul explicit al expunerii de motive a cererii de recurs, redat anterior, se impune ca analiza criticilor de nelegalitate în calea extraordinară de atac a recursului să fie precedată de considerații preliminare privind cauza recursului.

În calea extraordinară de atac a recursului, criticile ce pot fi formulate de partea recurentă nu pot viza decât ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., care concretizează aspecte de nelegalitate în legătură cu hotărârea atacată (aspecte de ordin procedural și/sau substanțial).

Pe de altă parte, principiul legalității căilor de atac impune a se reține că asemenea demersuri procedurale trebuie exercitate în coordonatele pe care legea le-a conferit acestora, nici părțile și nici instanțele de control judiciar nefiind îndreptățite să invoce, respectiv să analizeze aspecte care nu respectă condițiile pe care legea le-a stabilit relativ la exercitarea și judecata căilor de atac efectiv promovate.

Având în vedere aceste rigori legale ce se impun în judecata recursului, Înalta Curte reține că, în speță, nu este posibil a fi reevaluat probatoriul ce a fost analizat de instanțele ierarhic inferioare, după cum nu este posibilă nici reevaluarea situației de fapt ce a fost stabilită ca urmare a analizei astfel făcute în privința probelor administrate la judecata în fond.

Împrejurarea că recurentul a formulat critici care tind a provoca o astfel de reevaluare a probelor și respectiv a situației de fapt, nu poate determina legala învestire a instanței de recurs spre a proceda la analiza acestora, pentru că respectivele critici au fost formulate cu neobservarea limitelor ce sunt impuse prin normele procedurale enunțate în precedent și a întinderii dreptului ce îi este conferit prin lege de a deduce judecății în recurs, aspecte care au aptitudinea de a fi circumscrise motivelor de casare reglementate prin art. 488 C. proc. civ.

Tot cu titlu preliminar, instanța de recurs constată că, deși în memoriul de recurs, criticile recurentului au fost numerotate și expuse formal ca fiind circumscrise unor aspecte de nelegalitate distincte, în cuprinsul motivelor de recurs se regăsește o repetare a argumentelor prezentate, ceea ce impune, pentru rațiuni ce țin de rigoarea raționamentului logico-juridic o examinare a acestora în mod sintetizat și grupat în cadrul unor considerente unice.

Printr-o primă categorie de critici subsumate de recurent motivelor de recurs reglementate prin art. 488 pct. 5 și 7 C. proc. civ., acesta a susținut, pe de o parte, că, prin opunerea efectului pozitiv al considerentelor deciziei nr. 903/2013, din oficiu de către instanță, contrar art. 431 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel a încălcat și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar pe de altă parte, recurentul a susținut că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia nr. 903/2013 a Tribunalului Bacău, pronunțate în dosarul nr. x/2010, lămurită prin decizia nr. 308/2016, a deciziei nr. 291/2010 a Tribunalului Suceava, precum și efectul pozitiv al sentinței nr. 2543/14.12.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2015, al deciziei nr. 203/16.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, al sentinței nr. 2125/2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2009 și al deciziei nr. 1957/2013 a Tribunalului Suceava. A mai arătat recurentul că decizia recurată încalcă autoritatea de lucru judecat a procesului-verbal din 19 august 2022 emis de Comisia Boroaia și a Hotărârii nr. 48/1923 emisă de Comisia de expropriere județeană Suceava, precum și a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din "blocul de convenționalitate".

Aceste argumente ale recurentului sunt nefondate și contradictorii, întrucât pe de-o parte critică reținerea efectului pozitiv de către instanța de apel, iar pe de altă parte invocă încălcarea prin decizia recurată a autorității de lucru judecat a mai multor hotărâri judecătorești, inclusiv a hotărârilor reținute de instanța de apel.

Critica ce conturează greșita valorificare de către instanța de apel a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2010 va fi cenzurată de prezenta instanță din perspectiva motivelor de nelegalitate înscrise în art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 7 C. proc. civ., deoarece pune în discuție încălcarea unor norme de procedură în materia efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, respectiv a dispozițiilor art. 430 alin. (1) și (2) și art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Prevederile înscrise în art. 431 C. proc. civ. reglementează efectele lucrului judecat, dispunând, în alin. (1), că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar, potrivit alin. (2), că oricare din părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

În termenii consacrați de art. 431 alin. (2) din cod, nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual, cum se întâmplă în cazul excepției autorității de lucru judecat (obiect, cauză și părți), ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți (în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanță a statuat deja jurisdicțional).

Dispozițiile art. 435 C. proc. civ. reglementează modalitatea în care se produc efectele hotărârii judecătorești, cu valoare obligatorie, sub semnul relativității, în raporturile dintre părți (și succesorii acestora) și în forma opozabilității față de terții neparticipanți la procedura judiciară, care vor putea face, însă, dovada contrară celor statuate prin hotărâre, în absența participării lor la proces.

Principiul relativității hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectelor obligatorii între părți, cât și al lucrului judecat, presupune că ceea ce a fost judecat să nu poată fi opus decât de către părțile în proces și succesorii acestora. Fundamentul și justificarea acestui principiu îl constituie contradictorialitatea și dreptul la apărare, deoarece aceste părți au participat în litigiu, au avut ocazia de a-și susține apărările, de a propune și administra probe, de a dezbate pricina în contradictoriu și de a exercita căile legale de atac. Este, prin urmare, just ca ele să respecte ceea ce s-a stabilit definitiv, atât în sensul inadmisibilității unei noi acțiuni identice (efectul negativ al lucrului judecat), cât și în sensul că, între ele, chestiunile litigioase definitiv stabilite să nu mai poată fi contrazise, iar judecățile respective trebuie avute în vedere ca premise cu valoare de adevăr juridic și, în consecință, inatacabile în litigiile ulterioare (efectul pozitiv).

În cauză, instanța de apel, prin decizia recurată, a valorificat corect efectul pozitiv al lucrului judecat care derivă din statuările atașate deciziei civile nr. 903/2013 din 2 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2010.

Prioritar, contrar argumentelor recurentului, se reține că instanța de apel nu a invocat din oficiu autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 903/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2010, ci această hotărâre a fost invocată de reclamant în cuprinsul memoriului de apel cu care a sesizat instanța de control judiciar.

Pentru a prezenta aspectele reținute cu putere de lucru judecat în cuprinsul deciziei nr. 903/02.10.2013 a Tribunalului Bacău, este necesar a se prezenta istoricul cererilor de reconstituire formulate de către reclamant și care au făcut obiectul dosarului nr. x/2010, în cadrul căruia s-au pronunțat sentința nr. 993/23.05.2012 a Judecătoriei Fălticeni și decizia civilă nr. 903/02.10.2013 a Tribunalului Bacău, invocate de către reclamant prin cererea de recurs, ca bază a dreptului solicitat.

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. x/2007, reclamantul D. a învestit instanța cu plângere formulată în baza legilor fondului funciar privind anularea Hotărârilor nr. 3513/2006 și nr. 3514/2006 ale Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava. Ulterior, la termenul de judecată din 12.09.2007, a fost formulată cererea completatoare prin care reclamantul a contestat Hotărârile Comisiei județene nr. 1878/2006 și 1880/2006.

Prin cererea nr. x/2005, reclamantul D., în calitate de unic moștenitor al bunicului său, a solicitat în baza Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 1375,20 ha, teren cu vegetație forestieră, situată pe raza administrativ-teritorială a comunei Baia, F., precum și asupra obiectivelor (construcții, drumuri forestiere, etc.) existente pe această suprafață.

Astfel, prin Hotărârea nr. 1878/22.06.2006 - poziția nr. 1 din Anexa nr. 37-1, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a validat propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Baia, respectiv s-a reconstituit în favoarea reclamantului D., în calitate de unic moștenitor al bunicului său G., dreptul de proprietate pentru suprafața de 1375,20 ha, teren cu vegetație forestieră, din care suprafața de 1345,20 ha, teren cu vegetație forestieră pe vechiul amplasament, situat pe raza administrativ-teritorială a comunei Baia, F., județul Suceava, iar suprafața de 29,00 ha, teren cu vegetație forestieră, s-a reconstituit numai ca drept de proprietate, întrucât vechiul amplasament este ocupat prin aplicarea legilor fondului funciar, urmând a se stabili un nou amplasament sau să i se acorde despăgubiri, în condițiile legii. Pentru suprafața de 1,00 ha teren cu vegetație forestieră s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totodată a fost validată lista cu obiectivele de inventar situate pe terenul în suprafață de 1345,20 ha.

Prin cererea nr. x/2005, reclamantul D., în calitate de unic moștenitor al bunicului său, a solicitat în baza Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 1241,00 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza administrativ-teritorială a comunei Râsca, Ocolul Silvic Râșca, precum și a obiectivelor (construcții, drumuri forestiere, etc.) existente pe această suprafață.

Prin Hotărârea nr. 1880/22.06.2006 - poziția nr. 1 din Anexa nr. 37-1, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a validat propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Râșca, respectiv s-a reconstituit în favoarea reclamantului D., în calitate de unic moștenitor al bunicului său G., dreptul de proprietate pentru suprafața de 1237,90 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza comunei Râșca, Ocolul Silvic Râșca, județul Suceava. Totodată a fost validată lista cu obiectivele de inventar situate pe terenul în suprafață de 1237,90 ha.

Prin Hotărârea nr. 3513/22.12.2006, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins cererea formulată de D., în calitate de unic moștenitor al bunicului său G., prin care a solicitat a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 14,77 ha teren neagricol, situat în județul Suceava, întrucât (i) actele depuse pentru dovada dreptului de proprietate au fost încheiate la nivelul anilor 1923, 1924 și 1926 și nu s-au depus alte acte prin care să se facă dovada deținerii continue a proprietății până în anul preluării la stat a terenurilor solicitate; (ii) din actele depuse de comisiile locale a rezultat că aceste terenuri au fost expropriate în decursul anilor 1923-1938, fiind tranformate în izlazuri comunale; (iii) nu s-au depus acte prin care să se facă dovada calității de proprietar deposedat a autorului său și nici planuri cadastrale de identificare a acestor terenuri.

Prin Hotărârea nr. 3514/22.12.2006, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins cererea formulată de D.. în calitate de unic moștenitor al bunicului său G., prin care a solicitat a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 39,90 ha, teren neagricol, situat în județul Suceava, avându-se în vedere aceleași argumente ca cele prezentate la Hotărârea nr. 3513/2006.

Prin sentința nr. 543/28.02.2008, Judecătoria Fălticeni a admis plângerea astfel cum a fost precizată și completată, a desființat Hotărârile Comisiei Județene Suceava nr. 3513/2016 și 3514/2006, a modificat în parte Hotărârile Comisiei Județene nr. 1878/2006 și 1880/2006, cu privire la întinderea suprafețelor de teren ce au fost validate prin acestea și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentului pentru suprafețele de 4,83 ha și 102,58 ha teren situate pe raza satului Slătioara, comuna Râșca, 14,77 ha teren în sat Bogata, comuna Baia, 177,61 ha teren parțial împădurit la locul "Islazul Comunei Baia" și 126,12 ha teren pădure parțial defrișată la locul "Islazul Comunei Baia" de pe raza comunelor Baia și Râșca.

Prin decizia civilă nr. 1855/18.08.2008, pronunțată de Tribunalul Suceava, au fost admise recursurile și cauza trimisă spre rejudecare, fiind înregistrată la Judecătoria Fălticeni, sub nr. x/2007.

Prin sentința civilă nr. 623/18.03.2009, Judecătoria Fălticeni a admis plângerea reclamantului D., a anulat Hotărârile Comisiei Județene Suceava nr. 3513/2016 și 3514/2006, a modificat în parte Hotărârile Comisiei Județene nr. 1878/2006 și 1880/2006 cu privire la întinderea suprafețelor de teren ce au fost validate prin acestea și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentului pentru suprafețele de 119,49 ha teren pe raza comunei Râșca sat Slătioara și 311,23 ha teren situat pe raza comunei Baia sat Bogata.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Comisiile de fond funciar, ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava, sub nr. x/2009. În cadrul acestui recurs, comisiile au invocat, printre altele, și excepția tardivității plângerii formulate de către reclamantul D. împotriva Hotărârilor Comisiei Județene nr. 1878/2006 și 1880/2006.

Prin decizia civilă nr. 291/08.02.2010, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2009, invocată de recurent prin cererea de recurs pendinte, au fost admise recursurile comisiilor de fond funciar și cauza a fost trimisă spre rejudecare, dosarul fiind reînregistrat pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. x/2010.

În ceea ce privește limitele rejudecării, în cadrul deciziei nr. 291/08.02.2010 a Tribunalului Suceava, în considerentele ce fac parte integrantă cu dispozitivul, s-a constatat cu autoritate de lucru judecat ca fiind tardiv formulată plângerea petentului formulată împotriva hotărârilor Comisiei Județene Suceava nr. 1878/26.06.2006 și nr. 1880/26.06.2006, s-a dispus refacerea raportului de expertiză conform obiectivelor explicate, s-a dispus a se lua în considerare faptul că petentului i s-a reconstituit deja dreptul de proprietate pentru suprafața de 3069 ha teren cu vegetație forestieră prin Hotărârile Comisiei Județene Suceava nr. 1878/26.06.2006 și nr. 1880/26.06.2006, urmând a se determina ce suprafață de teren mai trebuie reconstituită.

Prin sentința nr. 993/23.05.2012, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. x/2010, invocată de recurent prin cererea de recurs, instanța a admis plângerea petentului și a anulat Hotărârile Comisiei Județene Suceava nr. 3513/2016 și 3514/2006, a modificat în parte Hotărârile Comisiei Județene nr. 1878/2006 și 1880/2006 cu privire la întinderea suprafețelor de teren ce au fost validate prin acestea și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentului pentru suprafețele de 177,6230 ha (S5) situat la locul "Coasta Bogății" comuna Baia, sat Bogata și 85,8532 ha teren situat la locul numit "Coasta Boului" comuna Baia, sat Bogata (S6).

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs, dosarul fiind strămutat în calea de atac la Tribunalul Bacău.

Prin decizia civilă nr. 903/02.10.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2010, de asemenea invocată de recurent prin cererea de recurs, instanța a casat sentința nr. 993/2012 a Judecătoriei Fălticeni, a reținut cauza spre rejudecare, iar în rejudecare a respins plângerea formulată împotriva Hotărârilor nr. 3513 și 3514 din 22.12.2006 ale Comisiei Județene Suceava și a menținut restul dispozițiilor sentinței recurate.

Pentru a hotârî astfel, Tribunalul Bacău a reținut că prin sentința nr. 993/2012, Judecătoria Fălticeni a hotărât fără a respecta dispozițiile instanței de trimitere, nerespectare care vizează în primul rând "soluționarea plângerii declarate împotriva Hotărârilor Comisiei Județene nr. 1878/22.06.2006 și 1880/22.06.2006, dat fiind că prin decizia nr. 291/08.02.2010 s-a reținut cu putere de lucru judecat că plângerea formulată împotriva acestor hotărâri este tardivă. Or, prima instanță a soluționat fondul acestor plângeri în condițiile în care instanța de casare reținuse tardivitatea formulării lor".

Instanța de casare, respectiv Tribunalul Bacău, admițând recursul și reținând cauza spre rejudecare, s-a considerat învestită doar în ceea ce privește plângerea îndreptată împotriva Hotărârilor nr. 3513 și 3514 din 2006 ale Comisiei Județene Suceava și a respins ca nefondată această plângere.

În cauza dedusă judecății, reclamantul urmărește revendicarea suprafeței de 287 ha teren reprezentând Pădurea Baia, despre care susține că a aparținut autorului său G., al cărui succesor este, și pe care l-a dobândit prin actul de adjudecare nr. 80/1943 al Tribunalului Ilfov, parcelă care se află în prezent în posesia Comunei Baia și face parte din terenul pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. x/2009.

Recurentul susține că titlul pe care îl exhibă este reprezentat de Jurnalul de adjudecare definitivă nr. 19477 din 3 octombrie 1943, însă nu a depus la dosar un certificat de moștenitor eliberat în urma dezbaterii succesiunii după defunctul G., în care să se fi menționat terenul ce face obiectul cauzei ca făcând parte din masa succesorală. Din acest motiv, în speță s-a reținut că acest teren a fost scos din patrimoniul defunctului prin preluarea abuzivă de către regimul comunist, iar reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la o suprafață de teren cu vegetație forestieră ce a făcut parte din comuna Baia, fosta proprietate a bunicului reclamantului în baza actului de adjudecare nr. 80/1943, fiind eliberat titlul nr. 522 din 20 august 1995 cu privire la suprafața de 1 ha teren prin reconstituire și titlul de proprietate nr. x din 21 februarie 2007 cu privire la suprafața de 1.345 ha și 2.000 m

2

teren cu vegetație forestieră, de asemenea, prin reconstituire după defunctul G., terenuri situate pe