Decizia nr. 1632/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 783 a Curții de Apel București

Cererea de chemare în judecată: Prin cererea formulată în data de 24.03.2020, petenta A. a solicitat anularea amenzii judiciare aplicate prin decizia civilă nr. 467 A din 23.02.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019. În motivarea cererii de reexaminare, petenta a arătat că nu l-a inundat niciodată pe vecinul de sub apartamentul său. Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul București: Prin încheierea din 23.04.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de reexaminare. Împotriva acestei cereri a declarat recurs petenta A., recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2019/a1 la data de 02 septembrie 2021. Prin încheierea din 11 februarie 2022, Curtea a dispus suspendarea judecării recursului, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părților. Curtea a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru discutarea excepției de perimare, cu citarea părților pentru termenul din data de 21 octombrie 2022.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București: Prin decizia civilă nr. 783 R din 21 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția perimării, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii de ședință din 23.04.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B..

Înregistrarea cererii de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție: Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 10 noiembrie 2022, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 9.

Motivele de recurs: Prin cererea de recurs, recurenta a menționat că solicită anularea hotărârii civile nr. 783/2022 din 21 octombrie 2022. Recurenta a arătat că cererea de reexaminare a amenzii judiciare nu este perimată, deoarece nu s-a soluționat până în prezent pe nicio altă cale. Recurenta a arătat că a formulat în termen cererea, fapt dovedit cu data poștală. Recurenta nu și-a întemeiat în drept cererea de recurs. Nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție: Prin rezoluția de primire a dosarului din 16 noiembrie 2022 s-a dispus comunicarea cererii de recurs. Recursul a fost comunicat intimatei la 22 noiembrie 2022, care nu a depus întâmpinare. Prin rezoluția din 09 martie 2023 s-a fixat termen de judecată la 17 octombrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând recursul în condițiile art. 499 din C. proc. civ., potrivit căruia, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Prin decizia recurată nr. 783/R din 21 octombrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția perimării, invocată din oficiu, și s-a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii de ședință din 23.04.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B.. Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, astfel cum prevede art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. În cauză, prin decizia recurată s-a constatat perimarea recursului, decizia fiind pronunțată la data de 21 octombrie 2022. În ceea ce privește regulile de calcul al termenului, art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. stabilește că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește. De asemenea, potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ. termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. Aplicând aceste reguli de calcul, termenul de 5 zile care începe să curgă de la data pronunțării deciziei recurate, respectiv 21 octombrie 2022, s-a împlinit la data de 27 octombrie 2022, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta fiind ultima zi în care petenta putea depune, în una din modalitățile prevăzute de lege, recursul împotriva deciziei civile nr. 783/R din 21 octombrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Potrivit art. 183 alin. (1) din C. proc. civ., actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. Cum recurenta-petentă a declarat recurs la data de 01 noiembrie 2022, conform ștampilei oficiului poștal aplicate pe plicul de la dosarul de recurs, se constată însă că actul de procedură nu a fost depus, prin modalitatea indicată, înăuntrul termenului. În consecință, în cauză sunt incidente prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. Aceste din urmă ipoteze nu se verifică în speță. Întrucât normele care reglementează căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt imperative, de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze, reiese că nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Recurenta-petentă nu a formulat cerere de repunere în termen și nici nu a invocat vreo împrejurare care să o fi pus în imposibilitate absolută de a exercita calea de atac, în intervalul prevăzut de lege. Reținând caracterul dirimant al excepției tardivității a cărei incidență împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs, față de considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepția tardivității, va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva deciziei nr. 783/R din 21 octombrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata B.. Înalta Curte stabilește, potrivit dispozițiilor art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, coroborate cu art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. m) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică, încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul definitiv cuvenit avocatului desemnat din oficiu în cuantum de 680 RON.