ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5372/2023

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta Societatea Română de Televiziune a chemat în judecată pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: - anularea încheierii nr. 12/29.06.2020 emisă de pârâtă, în ceea ce privește: a) constatările nr. 5, nr. 7, nr. 8, nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 15, nr. 16, nr. 18 consemnate in procesul-verbal de contestare nr. x/26.07.2019; b) măsurile de la punctele II.1, II.2, II.3, II.4, II.5, II.6, II.9, II.10 și II.11 dispuse prin decizia nr. 11/09.10.2019; - anularea deciziei nr. 11/09.10.2019 emisă pentru înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în procesul-verbal de constatare în ceea ce privește măsurile dispuse la punctele nr. x, nr. 7, nr. 8, nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 15, nr. 16, nr. 18; - în subsidiar, obligarea pârâtei la stabilirea unor termene rezonabile și mai îndelungate în vederea aducerii la îndeplinire a remediilor propuse în cuprinsul încheierii nr. 12 din 29.06.2020 si a Deciziei nr. 11/09.10.2019.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 507 din 6 aprilie 2021 Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Societatea Română de Televiziune în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Societatea Română de Televiziune, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. Consideră că sentința recurată este nelegală, în cauză fiind incidente motivele de nulitate prevăzute de dispozițiile art. 488 punctele 6 și 8 C. proc. civ., hotărârea recurată fiind deopotrivă argumentată din perspectiva unor motive străine de natura cauzei și pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv privind constituirea Comisiei de soluționare a contestației este nelegală. Din Comisia ce a soluționat contestația SRTv au făcut parte, conform încheierii, următorii membri: - Consilierul de Conturi, Șef al Departamentului care a efectuat acțiunea, Consilier de conturi, și Vicepreședinte al Autorității de Audit. Curtea de Apel a respins argumentul SRTv arătând faptul că Vicepreședintele Autorității de Audit nu ar fi participat la ședința comisiei în temeiul art. 216 din RODAS, în locul vicepreședintelui coordonator. Prima instanță a avut în vedere faptul că din actele de la dosar nu ar fi rezultat ipoteza regăsită la art. 216 din RODAS. Cu toate acestea, SRTv a sesizat nelegalitatea compunerii comisiei, sarcina probei în ceea ce privește componența comisiei fiind în sarcina CCR. Cu alte cuvinte, SRTv nu are la dispoziție dovezi din care să rezulte componența unei comisii de soluționare a contestațiilor, acestea fiind acte ce emană exclusiv de CCR. Mai mult, din încheierea atacată nu rezultă raționamentul pentru care CCR a decis să includă în componența comisiei și pe Vicepreședintele Autorității de Audit, respectiv lipsește justificarea cerută de teza finală a art. 216 din RODAS. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 5 și măsura II.1. este nelegală. Prin constatarea nr. 5 din Decizie, CCR a reținut că în anul 2018 Directorul General al SRTv a beneficiat de un venit brut superior celui stabilit pentru funcția de ministru, ceea ce a avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 59.450 RON. Totodată, s-a reținut că acordarea către Directorul General în anul 2018 a unui salariu brut superior celui stabilit pentru funcția de ministru prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a influențat cuantumul indemnizației acordate membrilor Consiliului de Administrație. Valoarea totală a indemnizațiilor acordată suplimentar membrilor Consiliului de Administrație a fost de 178.350 RON, consecința afirmată de CCR fiind aceea a prejudicierii bugetului de stat. Sub un prim aspect, abaterile în discuție, reținute de CCR în sarcina SRTv au fost reținute și în ceea ce privește Societatea Română de Radiodifuziune, ambele (SRTv și SRR) fiind organizate și funcționând în baza Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune. Așa fiind regulile de organizare și funcționare ale celor două societăți sunt aceleași. Cu toate acestea, abaterile reținute în sarcina SRTv au fost tratate diferit față de cele reținute inițial în sarcina SRR, CCR admițând obiecțiunile SRR și înlăturând măsurile. Astfel, prin Decizia nr. 9/2019 emisă de CCR, Direcția 2 din cadrul departamentului XI a constatat următoarele cu privire la SRR: "Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune a aprobat drepturi salariale pentru Președintele Director General al entității în cuantum superior celui stabilit prin Legea de organizare și funcționare nr. 41/1994 situație în care a generat pentru anul 2018 plăți in afara cadrului legal suportate din fonduri bugetare, în valoare de 124.278 RON (121.545 RON reprezintă drepturi salariale și 2.733 RON contribuții datorate de angajator). Pe cale de consecință, indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație care reprezintă 25% din salariul brut lunar al directorului general au fost calculate și acordate în corelație cu o baza salarială eronat stabilită. În aceste condiții bugetul SRR a suportat cheltuieli cu indemnizațiile membrilor CA din fonduri publice în sumă de 111.312 RON pentru care nu există bază legală de aplicare". Urmare a soluționării contestației formulate de SRR împotriva Deciziei nr. 9/2019 emisă de CCR, Comisia de soluționare a contestației a admis argumentele prezentate de SRR împotriva aceleiași măsuri conform încheierii nr. 8 din 16.06.2020. În al doilea rând, domnul A., Consilier de conturi, membru în Comisia de soluționare a contestației a formulat o opinie separată, atașată de asemenea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze. Opinia separată, argumentată corect din punct de vedere legal, arată faptul că măsurile stabilite în sarcina SRTv sunt în mod evident eronate, impunându-se revocarea acestora. Curtea de Apel, deși a reținut în practicaua hotărârii susținerile SRTv, omite a le mai analiza, rezumându-se să arate faptul că răspunsurile primite de SRTv din partea autorităților nu ar fi obligatorii pentru CCR. Desigur, relațiile primite de SRTv nu obligă CCR să adopte o anumit conduită în activitatea acestea. Cu toate acestea, vorbim de relații comunicate de Camera Deputaților și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, foruri care pot interveni în mod direct în determinarea concretă a modalității în care sunt aplicabile legile adoptate, fiind autorități în domeniu. În al treilea rând, normele reținute de Curtea de Apel București în motivarea Hotărârii recurate au fost abrogate implicit. Subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu a intervenit abrogarea implicită, solicită a se constata caducitatea normei contrare prevederilor art. 36 alin. (1) din Legea 94/1994. În acest sens, trebuie avută în vedere adresa nr. 4C-13/1106 a Camerei Deputaților prin Comisia Juridică de Disciplină și Imunități, înregistrată la SRTv sub nr. x/23.12.2019 care a confirmat adresa nr. x/04.09.2019 emisă de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat a Parlamentului României:, Adresa înregistrată sub nr. x/02.08.2005 și nr. c/4940/03.08.2005 emisă de Comisia pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților - prin care s-au comunicat: "Constatăm că există o contradicție între prevederile art. 36 alin, (1) și prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 care asimilează salarizarea directorului general cu remunerarea ministrului, în condițiile în care directorul general este salariat cu contract de muncă, iar ministrul este demnitar și este remunerat cu indemnizație. De altfel, Legea nr. 154/1998 apărută după Legea nr. 41/1994, la art. 29 nu cuprinde în anexele salejuncția de director general al SRTv nici la capitolul funcții de demnitate publică, nici la capitolul funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică" și în concluzie, apreciem că prevederile art. 23 din Legea nr. 41/1994 au fost abrogate implicit prin apariția actelor normative ulterioare în materie, respectiv Legea nr. 154/1998 și celelalte legi de salarizare a personalului bugetar, precum și Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2005". Adresa nr. x emisă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin care s-a precizat explicit că: "asimilările unor funcții de conducere cu Juneții de demnitate publică sunt abrogate prin Legea nr. 154/1998 sau devin contrare acesteia, potrivit art. 29 din această lege" și că "atributul stabilirii salariului directorului general al SRR revine Consiliului de Administrație mandatat prin lege organică de către Parlament". Concluzia ce se desprinde prin răspunsurile precedente este aceeași utilizată de SRTv în cuprinsul contestației, acceptată deja în precedent de CCR pentru SRR - abrogarea implicită sau caducitatea normei contrare. Răspunsul transmis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale către SRTv, nr. 45814/RG/61/DGJ/22.01.2020 susține temeinicia anulării măsurii:"salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații Societății Române de Radiodifuziune și ai Societății Române de Televiziune se negociază potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 41/1994, prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii. Așa cum rezultă din documentele anexate solicitării dvs., atât Ministerul Muncii și Justiției Sociale cât și Parlamentul României - Camera Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială au apreciat că prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune au fost abrogate implicit prin apariția actelor normative ulterioare, respectiv Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de demnitate publică și celelalte acte normative în domeniul salarizării personalului bugetar. Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că Ministerul Muncii și Protecției Sociale cât și Parlamentul României - Camera Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială au apreciat deja că prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune au fost abrogate implicit prin apariția actelor normative ulterioare, directorului general nu îi sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 41/1994". În al patrulea rând, contrar celor reținute prin hotărârea recurată, nelegalitatea acesteia este rezultatul aplicării greșite a dispozițiilor art. 36 alin. (1) din Legea 41/1994 conform cărora: "Salariile de bază și celelalte drepturi de personal pentru salariații Societății Române de Radiodifuziune și ai Societății Române de Televiziune se negociază prin contracte colective și individuale de muncă, încheiate în condițiile legii". În cadrul SRTv, raportat la prevederile art. 36 alin. (1) din Legea 41/1994 anterior citate, sunt incidente prevederile Contractului Colectiv de Muncă care arată că drepturile salariale ale personalului SRTv sunt stabilite prin negocierea părților, fără să se facă o distincție între funcțiile de conducere și cele de execuție. Mai mult, modalitatea de stabilire a drepturilor salariale pentru funcția de Director General al SRTv se face potrivit prevederilor cuprinse în actul normativ de organizare și funcționare a SRTv și se negociază prin contractul individual de muncă. Prima instanță a aplicat în mod greșit prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest act normativ este aplicabil, așa cum rezultă din adresele evocate mai sus, personalului din instituțiile și autoritățile publice, SRTv nefăcând parte din categoriile de instituții publice enumerate limitativ de legiuitor. De altfel, înțelege să invoce inclusiv contradictorialitatea motivării Curții de Apel. Astfel, deși întreaga teorie propusă, preluată din susținerile CCR, la motivarea criticii aduse constatării nr. 7 și măsurii II.2. argumentația este răsturnată afirmându-se în mod expres că: "Reclamanta (SRTv - n.n.) nu a indicat vreun text de lege prin care însăși funcția de director general să fie asimilată funcției de ministru" - pagina 35, paragraful 2 din Hotărârea recurată; "Reclamanta nu poate asimila funcțiile din cadrul instituției unor alte funcții din aparatul de stat în lipsa unor dispoziții legale exprese în acest sens" - pagina 35, paragraful 4 din Hotărârea recurată. Așadar, rezultă că prima instanță a îmbrățișat teoria propusă de partea potrivnică fără însă să o verifice și fără să aplice în concret normele legale incidente. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 7 și măsura II.2. este nelegală. SRTv a solicitat Comisiei juridice, de disciplină și imunități din cadrul Camerei Deputaților acordarea sprijinului pentru clarificarea dispozițiilor legale ce reglementează salarizarea și statutul Președintelui - Director General al SRTv, respectiv să realizeze o interpretare oficială a dispozițiilor legii speciale care guvernează organizarea și funcționarea SRTv - Legea 41/1994 ca urmare a măsurii dispuse: "Conducerea SRTv va efectua demersuri pentru clarificarea cadrului legislativ aplicabil în care actele normative existente conduc Ia interpretări diferite în ceea ce priește categoria de indemnizații de deplasare în care se încadrează Președintele -Director General al SRTv precum și în ceea ce privește statutul acesteia". Prima instanță confirmă în mod nelegal interpretarea CCR, în condițiile în care intimata recunoaște expres prin măsura dispusă în sarcina SRTv faptul că nu există un cadrul legal concret, lipsit de interpretări. Ca urmare a lipsei de coerență a legii, inclusiv membrii Comisiei au interpretări diferite asupra chestiunii în discuție. Astfel, dl. A., Consilier de conturi, membru în comisia de soluționare a contestației arată:"cu privire la clarificarea cadrului legislativ aplicabil indemnizației de deplasare în care se încadrează Președintele - Director General al SRTv, cu consecința stabilirii întinderii prejudiciului și recuperarea sumelor plătire în afara prevederilor legale, apreciem că în mod corect a fost acordat cuantumul indemnizației de deplasare al Președintelui - Director General". Curtea impută SRTv faptul că nu ar fi indicat un text de lege prin care funcția de Director general să fie asimilată funcției de ministru. De altfel, acceptând faptul că SRTv nu ar fi indicat un text de lege care să fundamenteze critica adusă, nici prima instanță nu se raportează la un astfel de text, însă pe un raționament total străin de cauză decide să respingă critica. Raționamentul Curții de Apel este contrar dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) C. proc. civ., chiar Curtea de Conturi reținând în cuprinsul Măsurii 1.6. din Decizie că dispozițiile legale ce stau la baza măsurii însăși nu au forța juridică necesară pentru a putea determina un prejudiciu, reținând necesitatea ca: "Pentru remedierea abaterilor consemnate la punctul 7, conducerea SRTv va efectua demersuri pentru clarificarea cadrului legislativ aplicabil, în condițiile în care actele normative existente conduc la interpretări diferite, în ceea ce privește categoria de indemnizație de deplasare în care se încadrează Președintele - Director General al SRTv. în acest sens, conducerea SRTv va solicita clarificări inclusiv Parlamentului României cu privire la cadrul legislativ aplicabil, precum și în ceea ce privește statutul Președintelui - Director General în vederea obținerii unui răspuns cu privire la aspectele constatate de Curtea de Conturi, în funcție de care va proceda în consecință". Prin urmare, este unanim acceptat faptul că normele reținute de CCR pentru a stabili măsuri în sarcina SRTv comportă discuții care, la rândul lor, determină interpretări diferite. Pe cale de consecință, nu se poate reține în sarcina SRTv existența unui prejudiciu rezultat din interpretarea unei norme legale îndoielnice. Reținând caracterul îndoielnic al normei, CCR ar fi trebuit să stabilească exclusiv măsura sau să intervină în mod direct în vederea lămuririi cadrului legal. Sub nicio formă CCR nu poate stabili în sarcina SRTv existența unui prejudiciu determinat de o normă îndoielnică. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 8 și măsura II.3. este nelegală. Prin măsura de Ia punctul II.3 din Decizie s-a dispus în sarcina SRTv să stabilească întinderea prejudiciului produs patrimoniului SRTv prin virarea din disponibilitățile din surse proprii în contul "Alte venituri la bugetul de stat" a sumei de 147.484,80 RON, prin intermediul dispoziției de plată cu numărul x/26.07.2019, pentru stingerea prejudiciului adus bugetului de stat prin decontarea Filialei Societății Române de Televiziune a unor cheltuieli care nu îndeplineau condițiile de eligibilitatea stabilite, atât prin H.G. nr. 955/2014 privind stabilirea categoriilor de cheltuieli, a procedurilor și limitelor în care se pot efectua plăți în avans din fonduri publice de către Societatea Română de Televiziune pentru producerea și difuzarea emisiunilor de televiziune în străinătate în limba română, precum și pentru amenajarea spațiilor de producție și emisie ale posturilor de televiziune din străinătate controlate de Societatea Română de Televiziune, cât și prin Ghidul de Finanțare din credite bugetare a activităților legate de funcționarea "Filialei Societății Române de Televiziune SRL" Chișinău, Republica Moldova, respectiv prin Contractele de finanțare nr. x/07.02.2018 și nr. y/10.04.2018 și va dispu ne măsuri pentru recuperarea acestuia, inclusiv a dobânzilor și penalităților/majorărilor de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare potrivit legii calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele. Potrivit dispozițiilor art. 1 al Hotărârii de Guvern nr. 955/2014 privind stabilirea categoriilor de cheltuieli, a procedurilor și limitelor în care se pot efectua plăți în avans din fonduri publice de către Societatea Română de Televiziune pentru producerea și difuzarea emisiunilor de televiziune în străinătate în limba română, precum și pentru amenajarea spațiilor de producție și emisie ale posturilor de televiziune din străinătate controlate de Societatea Română de Televiziune ("H.G. nr. 955/2014"): "Categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans de până la 100% din fonduri publice de către Societatea Română de Televiziune pentru producerea și difuzarea emisiunilor de televiziune în străinătate, în limba română, precum și pentru amenajarea spațiilor de producție și emisie ale posturilor de televiziune din străinătate controlate de Societatea Română de Televiziune sunt următoarele: a) cheltuieli de personal: b) cheltuieli de cazare și transport în cazul deplasărilor: f) închirieri de spații și aparatură". (Contrar celor reținute pe de o parte de CCR, iar pe de altă parte de Curtea de Apel, rezultă că plățile în avans sunt prevăzute de H.G. nr. 955/2014 acestea fiind încadrate în categoria cheltuielilor de personal, a cheltuielilor de cazare și transport în cazul deplasărilor sau în categoria cheltuielilor de închirieri de spații. TVR Moldova este canalul de știri al SRTv pentru Republica Moldova, postul fiind lansat Ia data de 01.12.2013, cu scopul de a promova cultura și limba română, tradițiile naționale, obiceiurile ce alcătuiesc identitatea neamului nostru. Pentru a respecta standardele de calitate din România pentru postul TVR Moldova, pentru corelarea cu politica editorială a Direcției de Știri a SRTv, dar mai ales pentru a asigura utilizarea unei limbi române literare corecte, aflată în uz, conform normelor Academiei Române este obligatoriu ca producătorii și editorii de știri ai TVR Moldova să fie din România. Pe cale de consecință, coordonarea emisiunilor de știri din Republica Moldova trebuia să fie asigurată de angajații SRTv de la Direcția de știri a SRTv, în sistem de deplasare în Republica Moldova. Transformarea TVR 1 în canal axat pe actualitate a crescut considerabil activitatea angajaților Direcției Știri a SRTv, ceea ce a dus la imposibilitatea delegării de personal din București Ia Chișinău. Formarea de personal de specialitate în Republica Moldova, la standardele Televiziunii Publice din România este un proces anevoios, context în care în 5 ani de activitate a TVR Moldova s-a reușit formarea unui număr de numai doi producători. Angajații din România contribuie în măsură considerabilă la calitatea produsului realizat e Filiala SRTv, iar prezența lor în Republica Moldova este absolut necesară. Asigurarea cazării angajaților SRTv într-un spațiu comun permite SRTv controlul asupra activităților desfășurate atât în orele de program, cât și în afara acestora. Or costurile angajate de SRTv: - reflectă costurile necesare și rezonabile pentru realizarea activităților "Filialei Societății Române de Televiziune" - sunt oportune și justificate; - sunt efectuate pe perioada de desfășurare a proiectului și în strânsă legătură cu acesta; - sunt înregistrate în contabilitate; - sunt identificate și verificabile; - sunt susținute de acte și documente justificative care atestă plata efectivă. H.G. nr. 955/2014 nu limitează categoria cheltuielilor exclusiv la cheltuielile hoteliere, ci vorbește în termeni generali de categoria cheltuielilor de cazare, fără a distinge în acest sens. Or, în condițiile în care H.G. nr. 955/2014 permite angajarea cheltuielilor, rezultă că interpretarea primei instanțe este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 9 și măsura II.4. este nelegală. Critică hotărârea recurată, în primul rând, din perspectiva faptului că CCR nu are dreptul de a interveni în procedurile de achiziție, ulterior încheierii acestora. De altfel, CCR nu este o persoană interesată în derularea procedurilor de achiziție, astfel încât să se pronunțe asupra legalității sau să conteste respectivele proceduri. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi:"Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului deformare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public". Totodată, competențele CCR sunt reglementate de art. 21 din Legea 94/1992, acestea vizând modalitatea în care s-au utilizat resursele financiare ale unei entități verificate, nicidecum în sfera de legalitate a actelor încheiate de entitate. Prin urmare, raportându-ne la competențele CCR, aceasta cel mult ar fi fost în măsură să stabilească o culpă și un eventual prejudiciu în ipoteza în care unul dintre participanții la procedură ar fi contestat și câștigat contestația și, ca urmare a unei eventuale anulări a procedurii, SRTv era obligată să întreprindă anumite măsuri. Or, în condițiile în care o astfel de ipoteză nu este incidență în cauză, rezultă că CCR a acționat cu depășirea atribuțiilor specifice, în condițiile în care SRTv beneficiază de serviciile și echipamentele furnizate de B. S.R.L. și C. S.R.L.. În al doilea rând, între cerințele caietului de sarcini și oferte există corespondență, constând în aceea că ofertele transmise de B. S.R.L. și C. S.R.L. respectau caietul de sarcini. În anul 2018, SRTv a organizat o procedură de licitație deschisă în vederea achiziționării unui echipament Storage pentru sistemul de producție TV, iar SRTv a încheiat contractul de achiziție nr. x/05.10.2018 cu societatea B. S.R.L.. În vederea achiziției echipamentului Storage, precum și a pachetului software au fost publicate anunțul de intenție nr. x/18.04.2018 nr. x și anunțul de participare nr. x/24.05.2018 nr. x. Procedura s-a desfășurat Online cu o etapă finală de licitație electronică. Oferta financiară a societății B. S.R.L. a corespuns cerințelor specificate în conținutul documentației de elaborare și prezentare a ofertei. în Fișa de date a achiziției, la cap. IV.4.2. - Modul de prezentare a propunerii financiare - s-a solicitat ca propunerea financiară să includă toate cheltuielile ofertantului directe sau indirect legate de încheierea și executarea contractului. Nu au fost solicitate servicii gratuite. Referitor la măsura în care serviciile suport pentru părțile sistemului și pentru pachetul software (incluse în ofertă pentru o perioadă de 2 ani) și serviciile suport pentru "GRIDScaler Standard Server Software" - prețul este pe system pe an. Începând cu al doilea an au fost incluse justificat în oferta societății B. S.R.L., întrucât fiecare furnizor sau producător are propria politică privind perioada de garanție și posibilitatea extinderii acesteia. Or, SRTv a solicitat garanția pentru o perioadă de 2 ani, ipoteză în care niciunde în documentația de achiziție nu s-a stabilit faptul că pentru al doilea an contractual garanția ar trebui să fie gratuită. Acest tip de contract este obligatoriu la toate sistemele informatice, din cauza volatilității componentelor software din lumea actuală, dar și pentru ca accesul Ia serviciile de suport/piese de schimb nu poate fi făcut în lipsa unui asemenea abonament și acestea nu pot fi procurate de la alți fabricanți pentru că sunt extreme de specializate. Prin urmare, o garanție suplimentară, chiar contra cost este justificată. În aceeași situație este și contractul încheiat de SRTv cu C. S.R.L.. Opinia echipei de audit, însușită de Curtea de Apel București, potrivit căreia în cazul celor două contracte TVR a fost obligată "la plata unor servicii pe care ofertanții câștigători erau obligați să le presteze în perioadele de garanție" nu este justificată. Garanția și suportul au fost cerute în caietul de sarcini și sunt parte integrată din ofertă. Contractul de suport nu reprezintă o plată a unui serviciu în avans pentru că, asemenea garanției, are ca obiect menținerea în stare de funcționare a echipamentului prin: - posibilitatea de raportare a problemelor la un caii center; Diagnostic remote pentru confirmarea defectului; - înlocuirea componentei sau produsului defect; - furnizarea de actualizări în cazul softului (este echivalent înlocuirii produsului livrat la achiziție cu unul nou, mai bun); - nu se includ servicii. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 10 și măsura II.5. este nelegală. La măsura dispusă la punctul 11 în procesul-verbal s-a imputat SRTv că ar fi atribuit o serie de contracte de achiziție publică unui ofertant care a propus ca o parte din echipamentele care fac obiectul acestora să fie refurbished. Este eronată reținerea primei instanțe care a preluat tale quale opinia echipei de audit a CCR, apreciind că alegând să accepte și oferta refurbished în cadrul procedurilor sale, al căror criteriu de atribuire a fost adesea "prețul cel mai scăzut", autoritatea contractantă nu a creat premisele asigurării unui tratament egal pentru participanții ale căror oferte cuprindeau produse noi. Această afirmație este infirmată de rezultatul procedurii de achiziție a 80 de calculatoare pentru Departamentul Economic, conform expunerii de motive nr. x/13.08.2018, deoarece la această procedură de achiziție publică câștigătoare a fost firma S.C. D. care a oferit calculatoare noi, la parametrii tehnici și cu garanția solicitată. Produsele refurbished au preturi mai mici decât cele noi și prezintă aceleași caracteristici tehnice. TVR nu a urmărit în mod deosebit achiziția unor echipamente din aceasta clasă, iar specificarea în documentele achiziției că ar dori echipamente refurbished ar fi fost o îngrădire a competiției prin eliminarea furnizorilor de echipamente non-refurbished care ar putea oferi echipamente cu parametrii tehnici specificați, cu garanția cerută de 5 ani și la preturi competitive. Cu respectarea principiului tratamentului egal și al transparenței, s-a apreciat că ofertele depuse au fost echivalente din punct de vedere tehnic și au corespuns solicitărilor din specificația tehnică, iar până Ia data depunerii ofertelor au fost publicate lămuririle solicitate de către ofertanți. Mai mult, achizițiile care au făcut obiectul analizei de către echipa de auditori au fost incluse în Lista de investiții avizată și aprobată de către Comitetul director, respectiv de către Consiliul de Administrație al SRTv anterior demarării achizițiilor individuale pentru fiecare echipament Departamentele beneficiare, fiind cele interesate direct de buna funcționare a acestor echipamente, s-au asigurat că răspund optim necesităților tehnice. În aceiași timp, achizițiile au fost făcute cu încadrarea în sumele prevăzute în buget, făcându-se economii la bugetul SRTv și cu respectarea cerințelor tehnice și financiare din documentația de atribuire. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 11 și măsura II.6. este nelegală. La măsura dispusă la pct. 11 în procesul-verbal se indică conducerii SRTv efectuarea unei analize cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la atribuirea contractului de achiziție publică nr. x cu societatea E. S.A. și întreprinderea unor măsuri legale care se impun în vederea recuperării contravalorii amenzii aplicate de către echipa de audit, conform procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/19.09.2019, cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz. În opinia echipei de audit, în ceea ce privește modul de respectare a prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice a rezultat faptul că atribuirea contractului de achiziție publică nr. x ofertantului E. S.A. s-a realizat contrar dispozițiilor art. 207 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Contrar celor reținute de Curtea de Apel, în baza referatului de necesitate, a fost elaborat Caietul de sarcini pentru "stabilirea condițiilor tehnice de achiziție a unui sistem de încălzire a apei în scopuri industriale". Prin caietul de sarcini, suplimentar achiziției de echipamente s-a solicitat ofertanților și "prezentarea proiectului (Memoriul tehnic), autorizațiilor, efectuarea instalării și punerii în funcțiune, precum și acordarea garanției și post garanției". În Fișa de date a achiziției publice s-a solicitat ca prețul ofertei să includă toate cheltuielile ofertantului legate de încheierea și executarea contractului în cadrul unei sume totale. Nu s-a solicitat defalcarea acestei sume pe cheltuieli de instalare, memoriu tehnic, etc. Cerințele din caietul de sarcini se referă la obținerea autorizațiilor necesare după instalarea și punerea în funcțiune a centralei termice. Societatea ofertantă a depus autorizația pentru instalare, reparare, întreținere instalații de ardere și instalații de automatizare pentru cazane, sisteme de automatizare pentru centrale termice și a îndeplinit cerințele din caietul de sarcini, cu respectarea termenului de finalizare de 45 de zile și punere în funcțiune a centralei termice. Conform dispozițiilor art. 30 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, criteriile de calificare și criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în anunțul de participare. Criteriile de calificare regăsite în caietul de sarcini din documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare sunt considerate clauze nescrise. Apreciază că membrii comisiei de evaluare au declarat în mod corect oferta E. S.A. ca fiind admisibilă, întrucât, din punct de vedere al cerințelor de calificare din anunțul de participare și al solicitărilor din Fișa de date a achiziției privind modul de depunere a ofertei financiare, oferta a îndeplinit cerințele prevăzute de Legea nr. 98/2016 pentru a fi declarată admisibilă. De asemenea, din punct de vedere tehnic, comisia de evaluare a decis că oferta a îndeplinit condițiile solicitate și a fost declarată admisibilă. Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 16 și măsura II.10. este nelegală. Hotărârile Comitetului Director al SRTv nu pot reprezenta și nu sunt documente justificative ale unei cheltuieli. Mai mult, Comitetul Director nu poate adopta o hotărâre în deplină cunoștință de cauză, anterior efectuării cheltuielii. Ulterior efectuării acestei cheltuieli o hotărâre a Comitetului Director nu se mai justifică. În procesele-verbale de negociere încheiate între SRTv și F. S.R.L. se menționează că "toate sumele aferente participării (transport, cazare, masa, rider tehnic etc), suportate de Organizator (SRTv) se vor stabili prin contract". În toate contractele de cesiune de drepturi de proprietate intelectuală încheiate între SRTv și F. S.R.L. pentru cesiunea drepturilor se menționează că: - SRTv asigură plata transportului, conform capitolului VI din contract (Cap. V, art. 5.2); - valoarea contractului este compusă din remunerația aferentă cesionării exclusive a drepturilor si costul transportului/cazării/meselor Artiștilor (Cap. VI, art. 6.1). Părțile au negociat în contracte obligația F. de a întocmi factura fiscală pentru serviciile prestate, dar nu se face nicio mențiune cu privire la obligația acestuia de a prezenta SRTV alte documente justificative care să ateste realitatea prestației artistice propriu-zise și nici pentru restul sumelor aferente participării Artiștilor la eveniment (transportul, cazarea și mesele). De asemenea, în contractele încheiate între părți, nu există o obligație SRTv corelativă obligației anterior menționată. Ca atare, facturile fiscale care au fost întocmite de F. S.R.L. în baza contractelor de cesiune legal încheiate au inclus - ca poziție separată în factură, c/v cazării/transportului/meselor. Facturile fiscale sunt însoțite de proces-verbal de recepție a serviciului prestat, întocmite și semnate de comisia desemnată în acest sens. Facturile au toate avizele interne necesare, respectiv vizele de "Certificare a realității, legalității și regularității", "Bun de plata" și CFPP acordate de persoanele desemnate în acest scop, în conformitate cu realitatea faptelor întâmplate și a prevederilor contractuale. Mai mult de atât, la solicitarea SRTv, F. S.R.L. a prezentat documente justificative (facturi, chitanțe, bonuri fiscale, contracte încheiate cu Artiștii sau cu terți, etc.) pentru toate sumele ce au făcut obiectul analizei echipei de control. Aceste documente atesta fără tăgadă realitatea efectuării de către F. prin Artiști a respectivelor cheltuielilor în discuție, pe perioada de derulare a contractelor, precum și cuantumul acestor cheltuieli (a se vedea documentele justificative din Anexa pct 7 Contestație, 37 pagini). Soluția primei instanțe cu privire la critica SRTv referitoare la constatarea nr. 18 și măsura II.11. este nelegală. În cadrul Constatării nr. 18, echipa de audit a CCR a reținut că SRTv nu a executat bugetul de venituri și cheltuieli al Festivalului "Cerbul de aur", potrivit surselor de finanțare și că nu s-a ținut seama de sursele de finanțare stabilite prin documentațiile întocmite cu ocazia achizițiilor efectuate pentru desfășurarea evenimentului. Astfel, deși sursa de finanțare a unor cheltuieli a fost indicată ca fiind sursele proprii, iar plățile au fost realizate efectiv din acestea, ulterior, conducerea SRTv a solicitat deschiderea de credite bugetare și recuperarea sumelor respective de la bugetul statului. Concluzia este că prin schimbarea sursei de finanțare și în lipsa aprobărilor Comitetului Director și a Consiliului de Administrație, conducerea executivă a SRTv a solicitat și încasat necuvenit de la bugetul de stat suma de 1548.146,96 RON. SRTv a beneficiat în cursul anului 2018 de alocări de sume de Ia bugetul de stat pentru derularea unor proiecte subscrise Centenarului României în temeiul O.G. nr. 5/2017. SRTv a propus și a obținut aprobarea din partea Comitetului Interministerial constituit conform actului normativ indicat finanțarea a patru proiecte, printre care și Festivalul "Cerbul de Aur", pentru acest proiect solicitarea aprobată, fiind de 4.600 mii RON. Acest lucru reiese în mod evident din adresa primită din partea Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală de Programare Bugetară cu nr. x/13.04.2018. Festivalul "Cerbul de Aur" s-a desfășurat în perioada 29.08-02.09.2018, perioada premergătoare desfășurării evenimentului fiind afectată aspectelor organizatorice gestionate de o echipă de proiect constituită la nivel de SRTv. Activitățile specifice organizării festivalului au inclus negocieri cu artiști pentru recitalurile susținute de aceștia în cadrul evenimentului. Practica specifică rapoartelor juridice încheiate cu artiștii atât la nivel național, cât și internațional implică plata onorariilor aferente prestației artistice în avans, la semnarea contractului. De asemenea, o serie de alte cheltuieli angajate de SRTv pentru organizarea si difuzarea Festivalului "Cerbul de Aur", cum ar fi achiziția de servicii de scenotehnică, au necesitat efectuarea de plăti în avans, în conformitate cu solicitările partenerilor contractuali. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește în cuprinsul art. 52 privind execuția bugetară în mod clar interdicția achitării în avans de sume provenite din surse bugetare, pentru operațiuni cum ar fi cele descrise în paragraful anterior. Prin O.U.G. nr. 78/2018 cu privire la rectificare bugetului de stat pe anul 2018, s-a hotărât să nu se mai aloce reținerea de 10% făcută în temeiul Legii nr. 500/2002, astfel fondurile bugetare puse la dispoziție distinct prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale fiind reduse în mod real cu acest procent. Față de toate aceste considerente prezentate, SRTv a utilizat o procedură financiară elementară și legală care a constat în transferul provizoriu al unor sume disponibile din surse proprii și utilizarea acestora pentru achitarea cheltuielilor specifice descrise mai sus urmând ca, după accesarea fondurilor puse Ia dispoziție în temeiul O.G. nr. 5/2017 prin intermediul bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale să se deconteze aceste sume avansate din surse proprii cu sumele obținute de Ia buget. Acest fapt este susținut de Nota nr. x/08.11.2018 întocmită de Coordonatorul cu atribuții de Șef Serviciu Financiar și aprobată de ordonatorul de credite, prin împuternicit, în persoana dlui G., Coordonator cu atribuții de Director Studiouri Centrale. Dacă nu ar fi apelat la această procedură financiară, SRTv s-ar fi aflat în imposibilitatea de a desfășura "Festivalul Cerbul de Aur", în condițiile în care finanțarea era aprobată și la dispoziție, raportat la regulile specifice privind execuția bugetară. Auditorii publici externi nu au indicat niciun temei juridic care să interzică o asemenea operațiune financiară internă, care având caracter provizoriu și raportată la certitudinea existenței sumelor alocate din bugetul Ministerului Culturii, este o operațiune lipsită de riscuri, a cărei executare, din punct de vedere al autorității de decizie, ține doar de conducătorul departamentului economic și a ordonatorului principal de credite și nu de Consiliul de Administrație sau de Comitetul Director al SRTv. în susținerea acestei teze stau rezultatele bilanțiere anuale aferente anului 2018 care nu prezintă nicio modificare a bugetului SRTv față de forma aprobată la începutul anului 2018 de către forurile de decizie abilitate din cadrul SRTv. Cu privire la deconturile realizate, nu se poate retine sub nicio formă schimbarea sursei de finanțare, transferurile efectuate realizandu-se doar în interiorul societății și fără întreprinderea vreunei proceduri de plată specifice fondurilor bugetare de tip "ALOP". Față de afirmațiile auditorilor publici externi, conform cărora includerea în cererea de deschidere a creditelor bugetare si, ulterior, obținerea de la bugetul de stat a sumei de 1.415.871,99 RON în luna noiembrie 2018 s-a realizat prin schimbarea sursei de finanțare aprobată de către Comitetul Director și în condițiile în care plata era deja efectuată din luna iulie, subliniază faptul că interpretările acestora sunt neloiale și abuzive, stabilind restricții nesustinuțe de niciun text normativ și fără considerarea contextului în care au fost derulate operațiunile la care facem referire. Mai mult decât atât, echipa de audit a Curții de Conturi concluzionează că suma totală de 1.415.871,99 RON nu figura ca obligație de plată în evidențele contabile ale SRTv, Aceasta afirmație este în totală disonanță cu situația prezentată mai sus și reprezintă o apreciere subiectivă și reprobabilă care nu tine cont de toate aspectele contextuale pe care le-am prezentat. De altfel, echipa de audit, își întemeiază concluziile pe dispoziții legale cu caracter general (principial) omițând să indice, în mod specific, un text legal încălcat. Dispozițiile legale încălcate, conform susținerilor echipei de audit sunt cele de la art. 3 din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv. Totodată, coordonatorul cu atribuții de director la Direcția economică, d-na H., a arătat prin răspunsul transmis la nota de relații înregistrat cu nr. x/15.07.2019 ca mențiunile din documentele supuse avizării și aprobării CD si/sau CA, referitoare la sursa de finanțare nu fac referire la "surse proprii" ci la faptul ca respectivele cheltuieli vor fi suportate din bugetul Festivalului Cerbul de Auri" sau "vor fi suportate din bugetul evenimentului, cod buget B231.1.35". Acest fapt arată încă o dată interpretarea neîntemeiată si nelegală a echipei de control. Echipa de control consideră în mod eronat ca operațiunile financiar-contabile întreprinse în cadrul activității de management financiar curent al SRTv au fost făcute fără respectarea legii, a reglementărilor si deciziilor conducerii, raportându-se la deciziile Consiliului de Administrație si Comitetului Director privind avizarea și aprobarea bugetului Festivalului Cerbul de Aur" (HCA nr. 66/30.05.2018 privind organizarea "Festivalului Cerbul de Aur 2018" si HCD 530/30.05.2018). Actele normative interne la care face referire echipa de audit a Curții de Conturi și presupusa încălcare a acestora nu se poate individualiza cât timp acestea nu au suferit nicio modificare a rezultatelor bilanțiere sau încălcare din partea managementului de proiect sau a managementului SRTv. În analiza efectuată în cadrul misiunii de audit, echipa de auditori a Curții de Conturi face o interpretare limitativă și pur subiectivă fără să tină seama de contextul creat de O.G. nr. 5/2018 si a documentelor circumscrise acestui act normativ din care rezultă fără echivoc intenția și certitudinea stabilirii alocației bugetare pentru finanțarea Festivalului Cerbul de Aur. De asemenea, interpretarea susținerilor domnului G. din răspunsul trimis la nota de relații, înregistrat la I. cu nr. x/15.07.2019, conform cărora acesta a susținut că necunoașterea aspectelor care țin de managementul financiar sunt interpretări neconcludente și vădit răuvoitoare, de o manieră simplistă și fără corelarea lor sistematică cu toate aspectele contextuale la care face referire, s-a bazat pe avizele date de departamentele de specialitate implicate în procesul decizional. Concluzionarea că aspectele prezentate de domnul G. nu pot fi reținute de către echipa de audit și nu sunt de natură a modifica conținutul abaterii constatate de către echipa de control, arată precaritate analizei pe care aceasta a efectuat-o cu privire la operațiunile deduse auditului, prin necoroborarea acestora cu susținerile din răspunsul transmis la nota de relații nr. x/15.07.2019, conform cărora: "Precizez că fată de suma prevăzută în legea bugetului de stat pentru SRTv, Ministerul Finanțelor Publice a alocat suplimentar în anul 2018 fonduri în valoare de 5.069 mii RON pentru susținerea proiectelor speciale dedicate "Centenarului". Dintre acestea, suma de 4.600 mii RON a avut ca destinație distinctă proiectul "Festivalul International Cerbul de Aur" și a fost repartizată pe categorii de cheltuieli necesare proiectului prin bugetul de venituri și cheltuieli al Festivalului care este parte integrantă a bugetului de venituri și cheltuieli al SRTv pe anul 2018". În acest context, având în vedere că SRTv a beneficiat de această sumă alocată de la bugetul de stat cu destinația specială de a acoperi o parte din cheltuielile Festivalului, s-a luat în considerare încă de la demararea proiectului posibilitatea de a efectua toate plățile aferente evenimentului din surse propui și de a le recupera din suma alocată special de Ia bugetul statului. Aceasta metodă de lucru a fost stabilită și aplicată, implicit, după consultarea cu echipa Curții de Conturi care a fost în misiune de audit în anul 2018 Ia SRTv, operațiune pe care nu a considerat-o incorectă, mai ales că cele mai multe dintre prestațiile efectuate pentru organizarea Festivalului au trebuit sa fie plătite în avans." Susținerile doamnei H., Coordonator cu atribuții de Director Economic, sunt confirmate și de răspunsul doamnei J., Coordonator cu atribuții de Șef Serviciu Finaciar, aspect reținut de echipa de control, dar totalmente desconsiderat, întrucât echipa de control și-a menținut aceeași opinie formulată ca în primul caz. Or, dacă există două răspunsuri care confirmă o stare de fapt și o anumită metodă de lucru, asumate de persoane care ocupă poziții de management în departamentul economic al SRTv, echipa de audit a CCR, în mod abuziv și nelegal, trage concluzii care nu sunt întemeiate pe nicio normativă în vigoare. Mai mult decât atât, echipa de audit nu indică nicio normă legală care interzice operațiunile de genul celor indicate de doamna H., Coordonator cu atribuții de Director Economic și de doamna J., Coordonator cu atribuții de Șef Serviciu Financiar. Prin urmare, în mod nejustificat auditorii CCR au considerat că prin plățile efectuate de SRTv pentru aceste servicii s-ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat, motiv pentru care solicităm reanalizarea constatărilor consemnate și anularea acestei măsuri. Soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind prelungirea termenelor de implementare a măsurilor cu unele mai îndelungate și rezonabile este nelegală. Cererea SRTv privind stabilirea unor termene rezonabile și mai îndelungate în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse a avut în vedere exclusiv argumentele prezentate de SRTv în cererea de chemare în judecată, stabilind Curtea faptul că nu se justifică prelungirea termenelor alocate de CCR. Cu toate acestea, prelungirea termenelor se impune în condițiile în care parte dintre măsuri necesită o analiză ce nu poate fi realizată într-un termen foarte scurt, implică analize interdepartamentale și promovarea cererilor de chemare în judecată, toate acestea în contextul în care există pe rolul instanței prezenta cerere de chemare în judecată. Desigur, într-o primă fază asupra prelungirii termenelor se pronunță CCR, însă fiind în situația în care măsurile au fost contestate, CCR nu va mai analiza în mod obiectiv cererea SRTv. Prin urmare, în baza prevederilor pct. 234 - 236 din Regulamentul privind Organizarea și Desfășurarea Activităților specifice CCR, instanța chemată să se pronunțe asupra anulării măsurilor, este îndreptățită să stabilească alte termene de implementare luând în considerarea toate elementele cauzei.

Apărările formulate de intimată Intimata Curtea de Conturi a depus întâmpinare, solicitând respinerea recursului, ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de S.R.Tv. referitor la faptul că hotărârea cuprinde motive străine de natura cauzei (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.), lecturând sentința civilă atacată, Înalta Curte constată examinarea argumentelor relevante ale părților si expunerea raționamentului logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. În plus, considerentele dezvoltate de Curtea de Apel sunt în legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată și soluția pronunțată. În consecință, Înalta Curte constată că respectivele considerente sunt detaliate în mod corespunzător obligației legale de motivare a hotărârii pronunțate și nu rezultă a cuprinde motive străine de natura cauzei, astfel încât un astfel de motiv de casare/nelegalitate nu este incident. Instanța de judecată nu este obligată legal să răspundă oricărui argument de fapt și de drept invocat de parte, ci să analizeze chestiunea litigioasă, sens în care poate să analizeze global argumentele respective, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menționate în cererea părții în sprijinul aceluiași motiv, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a unei părți nu deschide calea recursului, pentru nemotivare/motivare contradictorie/străină de cauză. Simplul fapt că acele considerente expuse de prima instanță nu concordă modului în care apreciază partea recurentă că trebuia motivată hotărârea judecătorească în acest proces nu determină incidența motivului de casare în discuție, după cum acesta nu trebuie confundat nici cu motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8, prin intermediul căruia se poate critica aplicarea de către prima instanță a