ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 100/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 100/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.12.2019 pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Societatea Română de Televiziune a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul National al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 1085/28.11.2019, emise de pârât, restituirea amenzii în cuantum de 5000 RON și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 936 din 5 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Română de Televiziune, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 936 din 5 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Societatea Română de Televiziune, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Recurenta-reclamantă arată că sentința atacată este nelegală și că Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 1085/28.11.2019 a fost emisă cu nerespectarea mai multor prevederi normative, atât din Legea nr. 504/2002, cât și din Decizia nr. 220/2011 privind Codul Audiovizualului.
Susține că în emisiunea invocată prin decizia de sancționare au fost prezentate opiniile personale ale celor prezenți în platou, fără încălcarea articolelor invocate prin respectiva decizie și fără a se aduce acuzații candidatului A., deși una dintre persoanele din emisiune a făcut un comentariu cu privire la imobilele deținute de acest candidat.
Precizează că, în mod greșit, Consiliul National al Audiovizualului i-a impus să asigure pluralismul de opinii, în condițiile în care moderatorul emisiunii a făcut referire la o soluție definitivă și irevocabilă a instanțelor judecătorești.
Consideră că Societatea Română de Televiziune a prezentat doar situația de fapt, prezentând în mod legal realitatea, astfel că emisiunea în discuție nu a adus atingere dreptului la informare, ci a abordat un subiect care se impunea a fi cunoscut.
De asemenea, precizează că prin decizia contestată s-a arătat în mod generic că nu a fost asigurată o informare imparțială și nu s-a făcut o distincție clară între fapte și opinii, fiind încălcate dispozițiile art. 66 și 67 din Codul audiovizualului, fără a se arăta în concret ce anume fapt nu a fost respectat și cum acest aspect se încadrează în conținutul incriminator al textelor invocate, în condițiile în care opiniile exprimate în emisiune au reprezentat redarea unor fapte de notorietate, astfel că nu se impunea prezentarea punctelor de vedere aflate în opoziție.
Mai arată că prin emiterea deciziei contestate, Consiliul National al Audiovizualului a cenzurat societatea de televiziune, îngrădindu-i dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la informare.
Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca temeinică și legală.
Consideră că instanța de fond a dat o dezlegare corectă litigiului, ce se impune a fi menținută de către instanța de recurs.
Mai arată că prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă nu a adus nicio critică sentinței atacate, ci a reiterat susținerile din fața instanței de fond, iar pe de altă parte, a adus argumente ce nu au fost cenzurate de către judecătorul fondului.
De asemenea, arată că, în ceea ce privește dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la informare, instanța de fond s-a pronunțate pe aceste aspecte în cuprinsul hotărârii recurate, dar recurenta nu a adus niciun fel de critici acestor considerente din sentința recurată.
II. Soluția instanței de recurs
2.1. Analizând cu prioritate excepția nulității recursului formulat de către reclamanta Societatea Română de Televiziune, invocată de către intimatul-pârât Consiliul National al Audiovizualului prin întâmpinare și precizată la termenul din 12 ianuarie 2023 de către reprezentanta intimatului-pârât, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Examinând cererea de recurs, formulată de către recurenta-reclamanta Societatea Română de Televiziune, Înalta Curte constată că aspectele invocate nu se circumscriu niciunuia dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., prin cererea de recurs fiind prezentată doar starea de fapt și textele de lege pe care le consideră a fi incidente speței.
Astfel fiind, cererea de recurs nu conține critici de nelegalitate aduse hotărârii recurate, ci prezintă considerații cu caracter general, precum și nemulțumirea recurentei-reclamante față de soluția instanței de fond, ce nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Or, în speță, susținerile din cererea de recurs nu pot face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse legalității hotărârii recurate, care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.
Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu conține motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.
Astfel fiind, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi analizate în calea de atac a recursului, Înalta Curte va constata nul recursul de față.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constată nul recursul declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva sentinței civile nr. 936 din 5 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva sentinței civile nr. 936 din 5 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 12 ianuarie 2023.