ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5069/2023

Ședința publică din data de 7 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021, reclamanta SC "A." S.R.L. prin reprezentant legal, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit -Autoritatea de Management pentru POPAM București, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 1/3.03.2021, emisă de pârât, prin care a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de reclamantă împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 3.02.2016, soluție pe care o apreciază ca fiind nelegală, deoarece îi încalcă drepturile acordate societății prin proiectul "conservarea patrimoniului cultural natural în amenajarea piscicolă Chilia 1".

Prin cererea depusă la data de 22.09.2000, reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul că are calitate de pârât în cauză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013, emitentul actului administrativ atacat, indicarea celuilalt pârât datorându-se unei erori materiale.

Prin cererea depusă la data de 23.11.2021 pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM București a solicitat respingerea cererii precizatoare, ca tardiv formulată.

În raport de precizările formulate prin cererea modificatoare și având în vedere data depunerii acesteia, raportat la prevederile art. 204 C. proc. civ., Curtea a apreciat că excepția tardivității formulării acesteia este neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 70/2022 din 19 aprilie 2022, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Direcția Generală de Pescuit-Autoritatea de Management pentru POPAM; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Soluționare a contestațiilor POP 2007-2013, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013 pentru lipsa calității procesuale pasive; a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Comisia de Soluționarea a Contestațiilor POP 2007-2013, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și, în principal casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și anularea Deciziei nr. 1/3.03.2021, emisă de pârât, prin care a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de reclamantă, și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 3.02.2016.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a fost invocat de recurenta - reclamantă privește două aspecte.

Sub un prim aspect, recurenta a susținut că soluția instanței de fond de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale - Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013 și, respectiv, de respingere a acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013 pentru lipsa calității procesuale pasive este în contradicție cu încheierea de ședință de la termenul de judecată din 04.11.2023, când s-a dispus rectificarea citativului în sensul că în cauză are calitate de pârât Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale - Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013. De asemenea, a susținut că soluția dată acestei excepții nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

Sub cel de-al doilea aspect, recurenta a susținut că instanța de fond a înlăturat cauzele de nulitate ale Deciziei nr. 1/03.03.2021, preluând tale-quale argumente ale pârâtului din intampinare, inclusiv expunerea situației de fapt.

A mai arătat recurenta că din examinarea considerentelor hotărârii recurate rezultă că lipsește orice referire la înlăturarea motivului de nulitate a Deciziei nr. 1/03.03.2021 constând în nesoluționarea contestației formulată de A. S.R.L. potrivit normelor conținute de Manualul de procedura privind activitățile de control POP adoptat prin Ordinul nr. 960/02.11.2016 al MADR și nu după Manualul propriu al SC-DGP AMPOPAM.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta - reclamantă a susținut că instanța fondului a realizat o greșită aplicare în speță a dispozițiilor art. 2 alin. (1) pct. a ind.l din O.U.G. nr. 66/2011 care a fost introdus de pct. l al art. unic din Legea nr. 142/2012.

Instanța de fond nu a avut în vedere faptul că prin contestație reclamanta a invocat, prin raportare la situația de fapt, existența unei nereguli cu caracter sistemic, iar comisia trebuia să răspundă la chestiunea dacă aceasta exista sau nu.

A mai arătat recurenta că motivarea cu care este înlăturata solicitarea din contestație privind neaplicarea în speță a Deciziei nr. 16/02.03.2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013 este în contradicție cu mențiunile din cuprinsul Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/03.02.2016.

Intimatul - pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursurilor

Hotărârea recurată va fi verificată din perspectiva incidenței prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ce constituie un motiv de casare de ordine publică, respectiv atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Potrivit acestui text de lege, casarea hotărârii se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii.

În literatura de specialitate s-a precizat că, deși la punctul 6 ar fi vorba de trei motive distincte, în realitate este vorba despre ipoteze diferite ale aceluiași motiv de casare și anume nemotivarea hotărârii, deoarece astfel trebuie calificate și o hotărâre care nu este deloc motivată și una care cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii.

Un atare motiv de casare se justifică prin prisma faptului că, în lipsa oricăror considerente, a unor considerente contradictorii sau străine de natura pricinii, nu se poate aprecia dacă soluția adoptată este sau nu rezultatul cercetării fondului cauzei.

Este de principiu că, în conformitate cu prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde considerentele, în care se va arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Obligația judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit bună o probă și nesinceră o altă probă, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare, este o obligație esențială, a cărei încălcare duce la desființarea hotărârii.

Prin urmare, textul legal sus evocat se referă la necesitatea arătării motivelor de fapt și de drept ce au format convingerea instanței precum și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Concluzionând, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6.1 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul părților de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt (a se vedea hot. CEDO din 28.04.2005 în cauza Albina c. României și hot. CEDO din 15.03.2007 în cauza Gheorghe c. României).

Verificând sentința atacată prin prisma considerentelor teoretice de mai sus, instanța de control judiciar constată că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este fondat, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Soluționare a contestațiilor POP 2007-2013, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, hotărârea primei instanțe este contradictorie.

Astfel, prin sentința recurată, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Soluționare a contestațiilor POP 2007-2013, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013 pentru lipsa calității procesuale pasive, reținând că, în cauză, are calitate de pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013.

Or, anterior, prin încheierea de ședință din data de 10.02.2022, curtea de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Soluționare a contestațiilor POP 2007-2013.

În acest context, rezolvarea dată prin dispozitivul hotărârii recurate asupra aceleiași chestiuni, tranșate anterior prin încheierea sus menționată, respectiv asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013 este contradictorie, lipsind totodată motivele pe care se întemeiază.

De asemenea, Înalta Curte reține că judecătorul fondului nu a efectuat o cercetare a litigiului, ci doar a preluat, necritic, toate argumentele pârâtului din întâmpinarea depusă la dosar.

Din conținutul hotărârii recurate se observă că partea de considerente a acesteia este identică în conținut cu susținerile pârâtului din întâmpinare, fără ca instanța să argumenteze de ce a respins susținerile reclamantei, felul în care a analizat probatoriile administrate și cum a interpretat, în manieră proprie, dispozițiile legale incidente.

În speță, se constată că instanța de fond nu a explicat raționamentul juridic propriu pe care l-a adoptat, astfel că, prin preluarea necenzurată a opiniei unei singure părți, hotărârea pronunțată nu creează transparență asupra silogismului judiciar care trebuie să explice și să justifice dispozitivul și care să permită realizarea controlului judiciar.

Deși instanța a pronunțat o soluție care reprezintă fondul cauzei, este notabil că argumentele reclamantei nu au fost cercetate, deci nu au servit ca suport al concluziilor instanței, concluzii care nu se fundamentează pe stabilirea unei stări de fapt sau pe maniera în care legea devine incidentă în cauză.

De altfel, instanța de fond nici nu putea proceda la stabilirea corectă a stării de fapt, câtă vreme în dosarul de fond nu se regăsește Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/3.02.2016, în privința căruia a fost respinsă contestația administrativă prin decizia a cărui anulare se solicită. Acesta a fost depus la dosarul de recurs de către recurenta - reclamantă, la solicitarea instanței.

Analizarea legalității Deciziei nr. 1/3.03.2021 de soluționare a contestației, emisă de pârât, nu se putea face în lipsa Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/3.02.2016, în privința căruia societatea a invocat drept motive de nelegalitate aplicarea retroactivă a dispozițiilor art. 2 pct. a1 din O.U.G. nr. 66/2011, dar și a celorlalte acte normative indicate la punctul 7 al procesului-verbal, neindicarea temeiului de drept al actului sancționator emis și a textului de lege încălcat de societate, nedescrierea situației de fapt în titlul de creanță.

Din conținutul Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/3.02.2016, depus de recurentă în dosarul de recurs, reiese că se fac referiri atât la recuperarea plăților duble făcute eronat beneficiarilor (pagina 3, pagina 4 și pagina 18 din acest act administrativ), cât și la neîndeplinirea condițiilor/criteriilor pentru acordarea compensației, deoarece nu s-a făcut dovada că pierderile înregistrate de societate sunt produse ca efect al restricțiilor impuse pentru Situl Natura 2000.

În același timp, Înalta Curte reține că prima instanță a invocat în cuprinsul considerentelor hotărârii atât aspecte legate de nelegala acordare a dublei compensații (penultimul paragraf de la pagina 7 a sentinței), cât și aspecte legate de neîndeplinirea criteriilor de acordare a compensației (primul paragraf de la pagina 7 a sentinței).

Ca urmare, nu este stabilită cu certitudine în ce constă abaterea imputată reclamantei, urmând ca instanța de rejudecare să aibă ca primă sarcină lămurirea acestui aspect de fapt (care din cele două aspecte reprezintă conținutul neregulii sau dacă ambele au fost reținute de organele de control).

În concluzie, motivarea instanței de fond nu permite instanței de control judiciar examinarea legalității sentinței prin care a fost respinsă reclamantei, astfel încât să asigure recurentei-reclamante un proces echitabil, întrucât cauza a fost soluționată fără să fie analizate efectiv și să fie lămurite motivat împrejurările de fapt și de drept invocate de reclamantă, în raport de circumstanțele cauzei și probele administrate, elemente imperativ necesare pentru exercitarea controlului de legalitate, lipsa acestora fiind echivalentă cu nemotivarea hotărârii pronunțate.

Constatând că acest prim motiv de casare este fondat, iar admiterea acestuia conduce la casarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei la prima instanță, se apreciază că nu este necesară verificarea celui de-al doilea motiv de casare - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prima instanță urmând să procedeze atât la rejudecarea aspectului privitor la lipsa calității procesuale pasive a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor POP 2007 - 2013 din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și la corecta stabilire a situației de fapt, cu luarea în considerare a tuturor motivelor de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată și reiterate în prezentul recurs, dar și a apărărilor intimatului - pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 70/2022 din 19 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 noiembrie 2023.